Zilnic iti prezentam cele mai importante stiri din presa nationala
15-07-2019

Lipsa investitiilor din ultimii 12 ani, ingreunate inclusiv de supraimpozitarea companiilor din energie, poate fi catastrofala pentru populatie: 57% din reteaua de gaze a Romaniei, respectiv 12.243 km de conducte si bransamente, este uzata, avand durata de viata depasita cu circa 18 ani.

Situatia se cunoastea inca din anul 2007, cand, in urma verificarilor facute in teren, autoritatile au constatat ca 40% din reteaua de gaze prezinta un grad avansat de uzura, motiv pentru care, in Strategia energetica s-au prevazut investitii in valoare de 1.764 milioane de euro, dar pana la sfarsitul anului 2016, majoritatea proiectelor nu au fost realizate si puse in functiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind in stadiul de proiect.

Constatarea este facuta chiar de Curtea de Conturi, in urma auditului efectuat asupra pietei gazelor din tara noastra.

"Desi au trecut peste 10 ani de la data aprobarii Strategiei energetice a Romaniei prin Hotararea Guvernului 1069/05.09.2007, act normativ prin care au fost prevazute investitii privind reabilitarea si dezvoltarea retelelor de distributie a gazelor, aceasta ca urmare a evaluarii starii tehnice a retelelor in 2007, cand s-a constatat faptul ca, retelele de distributie a gazelor naturale sunt caracterizate printr-un grad ridicat de uzura a conductelor si bransamentelor, circa 40% avand durata normata de viata depasita, la data de 31.12.2016, se remarca faptul ca, 12.243 km reprezentand cca 57% din totalul conductelor si bransamentelor din otel, au durata normata de viata depasita (peste 18 ani)", se arata in document. Importuri "virtuale"

Dar acestea nu sunt singurele nereguli descoperite de Curtea de Conturi. Desi Romania este printre primii producatori de gaze naturale din Europa, consumand aproape intreaga productie, fara a fi nevoita sa importe prea mult, incepand cu anul 2013 situatia s-a schimbat radical. "In perioada 2013-2014, din cantitatea totala de gaze naturale de 25.452.284 MWh importata, "fizic" a intrat pe teritoriul Romaniei, doar cantitatea de 21.624.289 MWh, diferenta de 3.827.995 MWh (15%) reprezentand un "import virtual".

In aceste conditii, factorii de decizie trebuie sa analizeze modul de tranzactionare prin intermediul acestei proceduri de tranzactionare, astfel incat sa fie eliminat riscul de a realiza exportul de gaze la preturi mai mici decat cele la care se realizeaza importul de gaze, evitandu-se inregistrarea de pierderi pentru economia nationala", se arata in raport.

Statul nu stie cati km de conducte a concesionat

In plus, nu exista o evidenta clara a conductelor concesionate si nici a investitiilor, respectiv realizarii acestora, asumate de companiile carora li s-au concesionat conductele. "In ceea ce priveste contractele de concesiune a serviciului public de distributie a gazelor naturale, nu exista o evidenta a volumului fizic si valoric al investitiilor asumate prin contractul de concesiune si documentele acestuia (caiet de sarcini, anexe, grafic de realizare a investitiei, etc), respectiv nu a existat o evidenta centralizata in ceea ce priveste lungimea conductelor si a bransamentelor realizate in baza contractelor de concesiune.

Analiza modului in care a fost efectuata monitorizarea pietei de gaze naturale a evidentiat lipsa monitorizarii unor indicatori necesari evaluarii unei bune functionari a pietei, in conditiile renuntarii la aplicarea preturilor reglementate pentru clientii finali, precum si a unor activitati derulate si/sau care influenteaza piata de gaze naturale (activitatea de transport si distributie a gazelor naturale precum si starea tehnica si nivelul de mentenanta a retelelor de conducte de gaze naturale)", se arata in documentul citat.

Pretul suportat de consumatori este prea mare, raportat la puterea de cumparare

In ciuda tuturor acestor nereguli, in special cele legate de investitiile in reteaua de gaze a tarii, pretul gazelor naturale suportate de populatie este mult prea mare, raportat la puterea de cumparare. "In Romania, pretul gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, raportat la puterea de cumparare, in semetrul II al anului 2016, a fost de 66,5 PPS/MWh, peste media Uniunii Europene, de 58,3 PPS/MWh", arata Curtea de Conturi.

La nivelul anului 2016 (semestrul II), din punct de vedere al ponderii taxelor si contributiilor in pretul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici, Romania ocupa unul din primele locuri, cu o pondere de 31,68%, urmata de Danemarca cu 30,56% si Suedia cu 22,14%. Cea mai redusa pondere in pretul gazelor naturale, a contributiilor si taxelor a fost inregistrata in Croatia (1,45%), Portugalia (1,81%), Polonia (1,92%), media la nivelul UE, reprezentand 10,7 %.




Cea de-a treia sesiune a programului "Rabla pentru electrocasnice" incepe luni, 15 iulie, Administratia Fondului pentru Mediu punand la dispozitia persoanelor fizice aproximativ 20 milioane lei, pentru noi inscrieri.

"Incepand de luni, 15 iulie 2019, ora 10ºº, Administratia Fondului pentru Mediu pune la dispozitia persoanelor fizice suma de aproximativ 20 milioane lei, pentru noi inscrieri in cadrul Programului Rabla pentru electrocasnice, suma rezultata din neutilizarea voucherelor in termenul de valabilitate, precum si diferentele provenite din modificarea eficientei energetice a echipamentelor aprobate de la o clasa superioara la o clasa inferioara, la cererea beneficiarului", anunta Ministerul Mediului.

Suma initiala alocata pentru anul 2019 a fost de 40 milioane lei, in cadrul celor doua editii desfasurate in data de 24 mai si 18 iunie fiind acordate vouchere in valoare de 20 milioane lei.

Prin acest program se pot obtine vouchere de pana la 400 de lei pentru un televizor, in schimbul altui aparat vechi.

Inscrierile persoanelor fizice se realizeaza prin intermediul aplicatiei electronice pe pagina web a Administratiei Fondului pentru Mediu https://solicitant.afm.ro/PF/

Finantarea se va acorda sub forma de vouchere, pentru achizitionarea de echipamente electrice si electronice de uz casnic, dupa cum urmeaza:

200 lei pentru masini de spalat rufe cu eficienta energetica A++

300 lei pentru masini de spalat rufe cu eficienta energetica A+++

300 lei pentru masini de spalat vase cu eficienta energetica A++;

400 lei pentru masini de spalat vase cu eficienta energetica A+++

400 lei pentru aparate de aer conditionat, inclusiv aparate de aer conditionat portabile, cu eficienta energetica la racire (A+++/ A++)

300lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lazi frigorifice/congelatoare cu eficienta energetica A++;

400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lazi frigorifice/congelatoare cu eficienta energetica A+++.

200 lei pentru televizoare cu eficienta energetica A si A+

400 lei pentru televizoare cu eficienta energetica A++ si A+++
Amenda de 130.000 de euro pentru incalcarea GDPR acordata unei banci este a doua cea mai mare amenda emisa, dupa cea de 220.000 de euro din Polonia, arata o analiza Deloitte.

Dupa intrarea in vigoare a GDPR, a fost aplicata prima amenda la data de 27 iunie 2019, cand Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a sanctionat cu aproximativ 130.000 de euro incalcarea regulamentului 2016/679 de catre o institutie bancara.

Raportata la amenzile acordate in Europa Centrala si de Est, sanctiunea impusa de ANSPDCP este a doua cea mai mare dupa amenda emisa, dupa cea de 220.000 de euro din Polonia cu privire la cazul Bisnode, care utiliza date cu caracter personal din surse publice fara respectarea obligatiilor de informare a persoanelor vizate.

Studiul mai releva ca, in Bulgaria, cea mai mare amenda nu a depasit 27.000 de euro, in Ungaria, 40.000 de euro, iar in Lituania, 61.500 euro.

ANSPDCP a obervat ca la efectuarea unei plati, indiferent daca aceasta era initiata de un titular de cont la banca sanctionata sau de catre un tert utilizator al sistemului de plati interbancar, CNP-ul si adresa platitorului erau accesibile beneficiarului platii prin extrasul de cont sau prin detaliile platii oferite de banca.

Astfel, autoritatile au concluzionat ca prelucrarea acestor date incalca principiul data privacy by design, conform caruia operatorii au obligatia ca, de la momentul creionarii procesului de prelucrare si pana la finalizarea acestuia, sa implementeze masuri tehnice si organizatorice adecvate in raport cu natura si riscurile prelucrarii, precum si cu posibilitatile tehnologice si financiare, pentru a asigura respectarea GDPR, arata un studiu Deloitte.

Imbatranirea si reducerea rapida a populatiei din Europa Centrala si de Sud-Est ar putea afecta semnificativ cresterea economica si convergenta cu economiile europene mai dezvoltate, a declarat luni Fondul Monetar International (FMI).

Directorul adjunct al FMI, Tao Zhang, a declarat, intr-o conferinta ce are loc la Dubrovnik, ca populatia din regiune va scadea cu 12% pana in 2050 din cauza imbatranirii si migratiei, in timp ce forta de munca ar putea scadea cu 25%.

Zhang serefera mai ales la membrii Uniunii Europene si la tarile candidate care au facut parte din blocul comunist. Multi muncitori au parasit regiunea in ultimii ani pentru a lucra in Europa Occidentala.

"Reducerea ofertei de forta de munca si scaderea productivitatii lucratorilor in varsta, impreuna cu o presiune mai mare asupra finantelor publice, ar putea costa tarile aproximativ 1% din produsul intern brut pe an", a spus Zhang.

Venitul pe cap de locuitor in regiune ar creste pana la 20% in 2050, la nivelul de 60% din nivelul Europei de Vest, de la nivelul actual de 52%.

"Fara presiunile demografice actuale, regiunea ar fi putut atinge 74% din nivelul veniturilor din Europa de Vest in aceeasi perioada", a spus Zhang.

Membrii UE din Europa Centrala si de Sud-Est sunt prognozati sa creasca in acest an intre 2,6 si 4,6%. Pentru comparatie, UE in ansamblul sau ar urma sa creasca cu 1,4%.

Pentru a atenua perspectivele de slabire a cresterii economice, tarile din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est au la dispozitie masuri cum ar fi angajarea mai multor lucratori straini, crearea de stimulente pentru intoarcerea muncitorilor calificati si incadrarea in munca a mai multor femei si a persoanelor in varsta.

El a sugerat, de asemenea, o utilizare sporita a tehnologiei, prin cresterea ratelor de penetrare a robotilor. Oficialul FMI a recomandat, de asemenea, reforma invatamantului si investitiile in formare si mentinere.
12-07-2019
ndicele BET al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a ajuns la maximul ultimilor 10 ani, arata reprezentantii institutiei, intr-un comunicat.

BET reflecta evolutia celor mai lichide 16 companii listate la BVB cu exceptia SIF-urilor. La finalul sedintei de tranzactionare din 11 iulie, indicele BET a fost la nivelul de 9.024,03 puncte, dupa o crestere de 1,54% fata de sedinta precedenta.

Acesta este cel mai ridicat nivel inregistrat de BET in ultimii 10 ani. Un nivel mai mare decat cel de joi a fost consemnat cel mai recent in data de 4 ianuarie 2008, cand BET a inregistrat o valoare de 9.735,67 puncte.

De la inceputul anului si pana in prezent, indicele BET a inregistrat o crestere de aproximativ 22%.

Toate tichetele pentru persoane fizice disponibile in Programul Rabla Plus au fost epuizate pentru prima data in istoria programului, a anuntat, vineri, Ministerul Mediului, care precizeaza ca bugetul va fi suplimentat cu 15 milioane de lei.

"Incepand de luni, 15 iulie 2019, bugetul Programului Rabla Plus pentru persoanele fizice se va suplimenta cu 15 milioane de lei, fiind pentru prima data in istoria programului cand se epuizeaza sumele alocate", a anuntat Ministerul Mediului. Sursa citata a precizat ca bugetul initial a fost de 15 milioane si a fost rezervat integral la aproximativ 3 luni de la lansarea programului.

In 2018, acelasi buget de 15 milioane de lei a fost rezervat pe parcursul intregului an. "Iata ca decizia Guvernului de a transforma Romania intr-un etalon al eco-mobilitatii, la nivel european, s-a dovedit una castigatoare. In premiera, in doar 4 luni de la lansare, bugetul programului Rabla Plus pentru persoane fizice a fost consumat in intregime, cu 334 de rezervari. Acest lucru este imbucurator, mai ales in contextul discutiilor despre reducerea emisiilor si imbunatatirea calitatii aerului pe care le-am avut, ieri si astazi, in cadrul Consiliului ministrilor mediului de la Helsinki.

Aceste deziderate s-au aflat printre prioritatile Presedintiei Romaniei la Consiliul UE si iata ca tara noastra livreaza rezultate concrete. Si pentru ca apetitul romanilor pentru masini curate este in crestere, am decis sa suplimentam bugetul Rabla Plus pentru persoane fizice cu inca 15 milioane de lei, incepand de luni. Ne dorim ca si aceasta noua alocare sa fie consumata pana la sfarsitul anului``, a declarat viceprim-ministrul si ministrul mediului, Gratiela Gavrilescu.

In cadrul acestui program, romanii pot beneficia de un ecotichet de 45.000 lei, dar care sa nu reprezinte mai mult de 50% din pretul de comercializare al unui autovehicul nou, pur electric.

In cazul achizitionarii unui autovehicul nou, electric, plug-in, cu sursa de alimentare externa, cumparatorul poate primi 20.000 lei, dar nu mai mult de 50% din pretul de comercializare al autovehiculului. Acest tip de autovehicul hibrid trebuie sa genereze o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 50 g/km (maximum 70 g CO2/km, conform standardului WLTP).

De asemenea, accesarea Programului Rabla Plus nu este conditionata de casarea si radierea unui autovehicul uzat, insa prima de casare oferita in cadrul Programului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetul prevazut de Programul Rabla Plus. In cazul in care solicitantul caseaza o masina mai veche de 8 ani si decide sa achizitioneze un autovehicul nou electric, beneficiaza atat de prima de casare de 6.500 lei, cat si de ecotichetul de 45.000 lei. In situatia achizitionarii unui autovehicul electric hibrid plug-in, cumparatorul va incasa prima de casare de 6.500 lei si ecotichetul de 20.000 lei.


Cei care calatoresc in strainatate au dreptul sa beneficieze de un plafon la utilizarea serviciului de internet mobil in roaming, operatorii avand obligatia sa restrictioneze accesul la serviciile de internet atunci cand costul suplimentar ajunge la 50 de euro, informeaza ANCOM.

Operatorii au obligatia sa restrictioneze accesul la serviciile de internet mobil in roaming atunci cand costul suplimentar inregistrat ca urmare a utilizarii acestui serviciu ajunge la 50 de euro/luna (fara TVA) daca utilizatorii nu au optat explicit pentru un alt plafon din ofertele comerciale ale furnizorilor sau daca nu au renuntat in mod expres la aplicarea plafonului implicit, precizeaza autoritatea, intr-un comunicat.

Operatorii au obligatia sa avertizeze utilizatorii, prin intermediul unor mesaje-text, email-uri sau ferestre pop-up, atunci cand consumul cumulat de date (MB/GB) in roaming international a atins 80% din plafonul stabilit (de exemplu, cand se inregistreaza un cost suplimentar de 40 Euro, fara TVA, in cazul stabilirii unui plafon de 50 euro), precum si atunci cand plafonul a fost atins. In cadrul acestor notificari, furnizorii trebuie sa indice si procedura pe care trebuie sa o urmeze utilizatorii pentru a solicita continuarea/reluarea furnizarii serviciului de acces la internet in roaming. Dupa ce furnizorul a transmis a doua notificare, acesta are obligatia sa sisteze imediat furnizarea si facturarea internetului in roaming international, daca utilizatorii nu si-au transmis acordul expres pentru continuarea sau reluarea prestarii acestui serviciu.

De regula, operatorii transmit aceste notificari prin SMS, iar daca utilizatorii doresc sa foloseasca in continuare serviciul de internet in roaming trebuie sa raspunda prin transmiterea unui SMS cu textul "DA".

Regulile privind stabilirea plafoanelor pentru utilizarea serviciului de internet in roaming se aplica atat in statele din Uniunea Europeana (UE), cat si in afara UE, cu conditia ca, in afara UE, operatorul retelei din tara vizitata sa permita furnizorului de roaming sa monitorizeze in timp real utilizarea serviciilor de catre clientul sau. Daca aplicarea plafonului nu este posibila din punct de vedere tehnic, utilizatorii trebuie sa fie avertizati in prealabil.

In statele membre ale Spatiului Economic European (SEE), utilizatorii pot folosi resursele nationale incluse in planurile tarifare si in roaming, ceea ce face mai putin probabila inregistrarea involuntara a unui cost suplimentar in valoare de 50 de euro.

Costurile provenite din utilizarea serviciilor de internet in roaming in tari din afara SEE (de exemplu, Turcia) sunt de regula ridicate, plafonul financiar implicit putand fi atins imediat dupa conectarea la reteaua vizitata, in cadrul unei singure sesiuni. Cand isi exprima acordul pentru continuarea sau reluarea furnizarii serviciilor dupa ce au fost avertizati de furnizor ca au atins plafonul, utilizatorii isi asuma realizarea unui cost mai mare decat valoarea acestuia, plafonul financiar obligatoriu fiind dezactivat pentru respectiva luna de facturare.

In zonele de granita este posibila conectarea automata la o retea dintr-un stat vecin, chiar daca utilizatorii nu se afla efectiv pe teritoriul acelui stat. De exemplu, un utilizator care este in Italia, la granita cu Elvetia, se poate conecta automat la o retea din Elvetia. In acest caz, va primi un mesaj informativ cu tarifele aplicabile serviciilor de roaming din Elvetia si va trebui sa aiba in vedere ca, fiind conectat la o retea din afara UE, tarifele sunt mai mari, deci este posibil sa atinga mai repede plafonul financiar de 50 de euro, fara TVA.
Cea mai mare mina de diamante din lume, situata in Australia, vestita pentru gemele roz si rosii extrase, va fi inchisa de Rio Tinto Group dupa patru decenii de productie.

Mina Argyle din vestul Australiei a transformat piata pietrelor pretioase din 1983, cand au inceput operatiunile de extractie, furnizand pietre pretioase atat pentru segmentul premium cat si pentru zona mai ieftina.

Jucatorii din piata cred ca inchiderea minei va duce la o crestere a preturilor pe o piata aflata in scadere inca din 2011.

Productia la Argyle va inceta pana la sfarsitul anului viitor, dupa ce vor fi finalizate operatiunile viabile din punct de vedere economic, au spus oficialii companiei. Mina a furnizat 90% din diamantele roz din lume, dar peste trei sferturi din productie este reprezentata de pietre cu o valoare redusa, de 15 - 25 de dolari caratul.

Productia mondiala de diamante este de circa 21 de milioane de carate, din care 14 milioane vin de la Argyle. Inchiderea minei va reduce productia de diamante a Rio Tinto cu circa 75%, dar impactul asupra castigurilor companiei va fi neglijabil, pentru ca diamantele aduc doar 2% din profit, in timp ce minereul de fier asigura 60%.

11-07-2019
O investitie de milioane de euro se anunta in Timis. O mare companie straina va construi o fabrica in apropierea Timisoarei, si va crea aproximativ 40 de locuri noi de munca.

Anuntul a fost facut, pe o retea de socializare, de Flavius Rosu, primarul comunei Sag.

"Avem nevoie de investitii in Sag! Trebuie sa creem un climat de intelegere a acestei necesitati si sa dam cu totii, cei care raspundem de destinul comunei noastre, concursul si priceperea pentru acest deziderat. Dupa ce am reusit sa scadem taxele pentru a incuraja atragerea de investitori, iata ca avem primele rezultate notabile in aceasta directie. Firma Baumit Romania, societate romana cu capital austriac, membra a Grupului Schmid Industrie Holding, cu o cifra de afaceri consolidata de peste 2 miliarde de euro/an, va veni sa investeasca in comuna noastra peste 3 milioane de euro intr-o prima etapa. Furnizand sisteme si materiale de constructii de inalta calitate, inovative si ecologice, dar si tehnologii moderne de punere in opera, cum ar fi silozuri autopurtate si utilaje de aplicare mecanizata, firma va crea in Sag intre 35-45 de locuri de munca. In plus, prin prezenta sa, prin taxele platite, incasarile la buget vor creste", a anuntat primarul comunei Sag, pe Facebook.

Flavius Rosu a postat pe reteaua de socializare si un mesaj al conducerii companiei, prin care se anunta investitia de la Sag. "Avem deja constituit un plan de retehnologizare si modernizare a fabricii asa incat, in cel mai scurt timp posibil, aceasta unitate de productie sa se inscrie in standardele Baumit privind productivitatea, siguranta in exploatare, securitatea muncii si protectia mediului. O prioritate a noastra este sa asiguram un climat de munca sanatos si un mediu ambiental curat, cu incadrare constanta sub limitele europene de poluare.

Dorim sa asiguram locuitorii comunei Sag de intreaga noastra gratitudine pentru primirea in mijlocul comunitatii locale si sa dam cele mai sincere asigurari ca vom face tot ce este necesar pentru a deveni o unitate emblematica si un motiv in plus de mandrie pentru localitate. Asa cum este in practica noastra, vom crea, pe masura dezvoltarii, noi locuri de munca pentru locuitorii comunei Sag si vom fi, din primul moment, in limitele potentialului nostru, alaturi de multe dintre programele sociale si culturale initiate de edilii locali", a afirmat Laurentiu Claudian Lupusor, directorul general Baumit Romania.
Romania a semnat, miercuri, cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) doua acorduri de imprumut, unul in valoare de 50 de milioane de euro, pentru Proiectul privind Imbunatatirea rezilientei si a raspunsului la situatii de urgenta, si al doilea, in valoare de 40 de milioane de euro, pentru Proiectul privind consolidarea infrastructurii si a pregatirii pentru situatii critice de urgenta.

Acordurile au fost semnate din partea Romaniei de Eugen Teodorovici, viceprim-ministru interimar si ministrul Finantelor Publice, si din partea BIRD de Tatiana Proskuryakova, manager de tara pentru Romania si Ungaria, Regiunea Europa si Asia Centrala. "Acordurile de imprumut semnate astazi (miercuri, 10 iulie, n.r.) vor contribui la cresterea vitezei de raspuns a facilitatilor critice ale Politiei si Jandarmeriei Romane si vor consolida capacitatea institutionala pentru reducerea riscurilor de dezastre.

Astfel, prin reabilitarea si modernizarea unui numar de 64 de cladiri ale Politiei si Jandarmeriei se va asigura posibilitatea unui raspuns mai rapid al acestor institutii in cazul producerii dezastrelor naturale si va fi redus impactul asupra populatiei afectate.

Grupul Bancii Mondiale reprezinta un partener strategic pentru Romania, iar in ceea ce priveste strategia de finantare a bancii, ca stat membru UE, incurajam diversificarea instrumentelor de finantare cu accent pe adaptarea acestora la specificul fiecarui stat membru si asigurarea complementaritatii cu alte surse de finantare disponibile", a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor Publice, intr-un comunicat.

Fiecare imprumut este acordat pe o perioada de pana la 10 ani, rambursarea efectuandu-se intr-o singura transa, la data de 1 februarie 2029, sumele imprumuturilor fiind disponibile pana la data de 31 decembrie 2025.

Punerea in aplicare a actiunilor prevazute se va asigura de catre Ministerul Afacerilor Interne, prin Unitatile de implementare a proiectelor infiintate in acest scop in cadrul Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratului General al Jandarmeriei.

In decursul ultimului deceniu, Grupul Bancii Mondiale a devenit lider mondial in gestionarea riscului de dezastre, sprijinind tarile membre in evaluarea expunerii la dezastre si gestionarea acestora.

Cele doua imprumuturi semnate miercuri fac parte dintr-o serie dedicata consolidarii rezilientei la impactul dezastrelor naturale si al schimbarilor climatice in Romania, primul imprumut din aceasta serie fiind contractat in 2018 pentru imbunatatirea managementului riscurilor de dezastre, implementat de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar cel de-al doilea este destinat politicilor de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu optiune de amanare a tragerii pana la aparitia unei catastrofe (CAT-DDO).



Airbnb, platforma de gasit cazare, si-a imbunatatit si a clarificat pe deplin modul in care le prezinta consumatorilor ofertele de cazare, in urma unor avertismente lansate de Comisia Europeana.

CE a anuntat astazi ca, in urma negocierilor cu Airbnb, ofertele de cazare ale platformei sunt in prezent conforme cu standardele legislatiei UE privind protectia consumatorilor. Rezultatele se datoreaza unui apel lansat, in iulie 2018, de Comisia Europeana si de autoritatile UE pentru protectia consumatorilor.

Principalele imbunatatiri si modificari sunt urmatoarele:
-In cazul cautarilor de oferte de cazare cu date selectionate, utilizatorii vad pretul total pe pagina care afiseaza rezultatele, inclusiv toate taxele si tarifele obligatorii aplicabile (cum ar fi taxele pentru prestarea de servicii, taxele pentru serviciile de curatenie si taxele locale). Nu exista alte taxe obligatorii surpriza care pana acum se afisau in etapele ulterioare ale rezervarii.

-Airbnb precizeaza in mod clar daca oferta de cazare este introdusa pe piata de o persoana fizica sau de o entitate profesionala.

-Airbnb pune la dispozitie pe site-ul sau web un link usor accesibil catre platforma de solutionare online a litigiilor si toate informatiile necesare referitoare la solutionarea litigiilor.

Airbnb si-a revizuit, de asemenea, clauzele de furnizare a serviciilor, astfel incat, in prezent:

-se clarifica faptul ca utilizatorii pot introduce o actiune impotriva Airbnb in fata instantelor din tara lor de resedinta;

-se respecta dreptul legal fundamental al utilizatorilor de a actiona in justitie o entitate care a oferit servicii de cazare, in caz de vatamare personala sau de daune;

-societatea se angajeaza sa nu modifice in mod unilateral clauzele si conditiile fara sa ii informeze in prealabil in mod clar pe consumatori si fara sa le ofere acestora posibilitatea de a rezilia contractul. Aceste schimbari vin in contextul in care, in iulie 2018, reteaua de cooperare pentru protectia consumatorilor a efectuat o evaluare comuna a practicilor si a clauzelor de furnizare a serviciilor ale Airbnb, sub auspiciile Comisiei Europene si sub conducerea Autoritatii pentru protectia consumatorilor din Norvegia.




Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici si Ministrul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice, au semnat, miercuri, un contract de finantare europeana pentru a investi in pregatirea specialistilor in achizitii publice.

"Ma astept ca rezultatele acestui proiect sa se concretizeze in procedura achizitiilor publice, mult mai rapide, mult mai clare, care sa aduca dupa sine si partea de investitii. Nu neaparat cadrul legislative este cel care impiedica (achizitiile publice, n.r.), au fost si astfel de probleme, dar cu timpul au fost reglate. In special asumarea de catre persoanele implicate in achizitiile publice reprezinta principala provocare. Pe de o parte cunoasterea legislatiei, pe de alta parte calitatea celor care asigura evaluarea ofertelor depuse. Un pas important se poate face prin prisma acestui contract de finantare europeana, 160 de autoritati contractante vor primi un astfel de sprijin pentru diverse activitati", a declarant Eugen Teodorovici.

Acest proiect are rolul de a crea un instrument la nivelul intregii tari, mai exact sa creeze "structuri, asociatii de dezvoltare de servicii intracomunitare, plecand de la acest subiect al achizitiilor publice", a explicat Teodorovici. Proiectul va investi in pregatirea specialistilor in achizitiile publice aflati deja in sistem sau care vor intra ulterior in sistemul public.

Eugen Teodorovici si Daniel Suciu au semnat miercuri, contractual de finantare pentru proiectul "Sprijin in implementarea Strategiei Nationale in domeniul Achizitiilor Publice (SNAP), prin consolidarea capacitatii administrative a ANAP si a autoritatilor contractante, proiect selectat in cadrul Programului Operational Capacitate Administrativa, cofinantat de Uniunea Europeana din Fondul Social European.
10-07-2019
Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a anuntat miercuri ca a prelungit sesiunea de depunere a dosarelor de finantare in cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodariile izolate, neracordate la reteaua de distributie a energiei electrice, pana la data de 11 octombrie.

Suma alocata sesiunii de finantare pentru acest an este de 230 milioane lei. "Scopul programului il reprezinta cresterea eficientei energetice, imbunatatirea calitatii aerului si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin producerea de energie electrica din surse regenerabile la locuintele situate la cel putin 2 km fata de reteaua nationala de distributie a energiei electrice si prin reducerea utilizarii combustibililor conventionali", arata un comunicat emis de AFM.

Programul se adreseaza unitatilor administrativ-teritoriale care se regasesc in lista potentialilor beneficiari pentru care se pot depune cereri de finantare, numarul de gospodarii si sumele alocate acestora, publicate pe site-ul AFM. Finantarea nerambursabila acordata de AFM este in procent de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 25.000 lei inclusiv TVA, pentru fiecare sistem fotovoltaic care deserveste o gospodarie. Finantarea se acorda esalonat, in interiorul perioadei de valabilitate a contractului de finantare si pe masura implementarii proiectului.

In cadrul unei sesiuni de finantare, solicitantul poate depune o singura cerere de finantare pentru o parte sau pentru toate gospodariile cuprinse in lista potentialilor beneficiari publicata pe site-ul AFM. Pentru fiecare gospodarie se poate obtine finantare o singura data.

Primarii tin Romania in Evul Mediu

Niciun primar in "ograda" caruia se afla locuinte care nu au curent electric si pentru care Guvernul a alocat bani pentru instalarea de panouri fotovoltaice nu si-a dat interesul sa isi ajute cetatenii, pana la finalul lunii mai. E-nergia.ro a trimis la Autoritatea Fondului pentru Mediu o solicitare in care a cerut institutiei sa raporteze cati primari au depus solicitari pentru acest program, si cate. Raspunsul este halucinant: Niciunul. "Pana la data prezentei (mai 2019, n.r.), in cadrul "Programului Sisteme fotovoltaice pentru gospodarii izolate" nu au fost depuse cereri de finantare. Mentionam ca sesiunea de depunere a proiectelor este deschisa pana la data de 10.07.2019", se arata in raspunsul primit de la AFM in data de 21 mai, semnat de presedintele AFM, Cornel Brezuica.


Deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) a fost de 6,523 miliarde euro dupa primele cinci luni ale anului, cu 1,51 miliarde euro peste cel inregistrat in perioada similara a anului trecut, informeaza INS.

Exporturile au insumat 29,339 miliarde euro, in crestere cu 4,4%, iar importurile 35,862 miliarde euro, in urcare cu 8,3%.

In luna mai , exporturile s-ua ridicat la 6,27 miliarde euro, in crestere cu 6,8%, iar importurile au insumat 7,754 miliarde euro, in urcare cu 8,5%, rezultand un deficit de 1,481 miliarde euro.

Ponderi importante in structura exporturilor si importurilor sunt detinute de masini si echipamente de transport (48,3% la export si 37,3% la import) si alte produse manufacturate (32% la export si respectiv 30,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri a fost de 22,6 miliarde euro la expedieri si de 26,91 miliarde euro la introduceri, reprezentand 77,3% din total exporturi si 75,1% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 a fost de 6,672 miliarde euro la exporturi si de 8,946 miliarde euro la importuri, reprezentand 22,7% din total exporturi si 24,9% din total importuri.

Daca ritmul de crestere al deficitului se mentine, balanta comerciala ar putea incheia anul cu un minus de peste 20 de miliarde de euro, apropiindu-se de 10% din PIB, o situatie pe care Romania nu a mai trait-o de la criza din 2008 incoace.

In opinia economistului Laurian Lungu, problema este generata si de structura impor­turilor., in conditiile in care foarte mult din acestea merge pur si simplu in consum.
Comisia Europeana a majorat prognoza de crestere economica pentru Romania de la 3,3% in prognoza de primavara la 4% pentru acest an, in prognoza de vara, prezentata miercuri.

Pentru 2020 prognoza de crestere economica este 3,7%, de la 3,1% in prognoza de primavara. Inflatia este anticipata pentru acest an la 4,2% (3,6% in prognoza anterioara) si la 3,7% in 2020 (3% in prognoza anterioara).

Comisia remarca cresterea de 5,1% a economiei din primul trimestru, cu consumul drept principal motor, multumita cresterilor salariale din ultima perioada, dar si cresterea sectorului de constructii, sub impulsul recentelor facilitati fiscale. Ritmul de crestere al exporturilor a incetinit la 3,2%, in timp ce importurile au crescut cu 9,3%.

Comisia apreciaza ca somajul va ramane la nivelul redus din prezent, iar cresterile salariale sunt asteptate sa se domoleasca in 2020.

Inflatia ar urma sa depaseasca 4% in cel de-al doilea trimstru al anului, pe o tendinta de scadere.

Economia europeana urmeaza sa inregistreze o crestere in 2019, pentru al saptelea an consecutiv, preconizandu-se in acelasi timp si o expansiune a economiilor tuturor statelor membre. In zona euro, cresterea a fost mai puternica decat se preconiza in primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blanda si relansarea vanzarilor de automobile. Cresterea s-a produs si pe seama unor masuri de politica bugetara, care au stimulat venitul disponibil al gospodariilor in mai multe state membre. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeana sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial si incertitudinea semnificativa la nivelul politicilor.

Acesti factori au continuat sa afecteze increderea in industria prelucratoare, care este sectorul cel mai expus comertului international, si se preconizeaza ca vor slabi perspectivele de crestere pentru restul anului.

Ca urmare, previziunile pentru cresterea PIB-ului in zona euro in 2019 raman neschimbate la 1,2 %, in timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse usor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului mai moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primavara: 1,5 %). Previziunile privind PIB-ul UE raman neschimbate, la 1,4 % in 2019 si la 1,6 % in 2020.

Vicepresedintele Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru moneda euro si dialogul social, precum si pentru stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, a declarat: "Toate economiile din UE urmeaza sa creasca in acest an si in anul urmator, chiar daca cresterea puternica din Europa Centrala si de Est se afla in contrast cu incetinirea cresterii economice inregistrata in Germania si Italia. Rezilienta economiilor noastre este pusa la incercare de dificultatile persistente ale industriei prelucratoare care decurg din tensiunile comerciale si din incertitudinea politica. Pe plan intern, un Brexit fara acord ramane o sursa majora de risc."

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a declarat: "Economia europeana continua sa creasca, intr-un context global dificil. Toate tarile UE urmeaza sa inregistreze din nou crestere economica, atat in 2019, cat si in 2020, datorita unei piete puternice a fortei de munca care sustine cererea. Avand in vedere numeroasele riscuri care ameninta perspectivele, trebuie sa ne intensificam eforturile de a consolida si mai mult rezilienta economiilor si a zonei euro in ansamblu."

La inceputul acestui an, cresterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, insa pentru restul anului se preconizeaza rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapida a activitatii de prelucrare si a schimburilor comerciale la nivel mondial s-au diminuat. Se preconizeaza ca, in 2020, cresterea PIB-ului va fi mai puternica, in parte datorita unui numar mai mare de zile lucratoare.

Cererea interna, in special consumul casnic, continua sa impulsioneze cresterea economica in Europa, sustinuta de o piata a fortei de munca in continuare puternica. Se preconizeaza ca PIB-ul va creste in toate statele membre ale UE in acest an si in anul urmator, dar cresterea va fi semnificativ mai puternica in anumite zone (de exemplu, Europa Centrala si de Est, Malta si Irlanda) decat in altele (de exemplu, Italia sau Germania).

Se preconizeaza o inflatie mai scazuta, pe fondul scaderii preturilor la petrol

Previziunile privind inflatia globala in zona euro si in UE au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent si anul urmator, in principal ca urmare a scaderii preturilor petrolului si a perspectivelor economice usor mai slabe. In prezent, se estimeaza ca inflatia (indicele armonizat al preturilor de consum) in zona euro va ajunge la o medie de 1,3 % atat in 2019, cat si in 2020 (previziunile din primavara: 1,4 % in 2019 si 2020), in timp ce in UE se preconizeaza o medie de 1,5 % in 2019 si de 1,6 % in 2020 (previziunile din primavara: 1,6 % in 2019 si 1,7 % in 2020).

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale raman foarte interconectate si sunt, in principal, negative. Confruntarea economica prelungita dintre SUA si China, alaturi de incertitudinea ridicata legata de politica comerciala a SUA, ar putea prelungi actuala tendinta descendenta a comertului si a industriei prelucratoare la nivel mondial si ar putea afecta si alte regiuni si sectoare. Aceasta situatie ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbari ale pietelor financiare.

De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifica potentialul de crestere semnificativa a preturilor petrolului. Pe plan intern, Brexit ramane o sursa majora de incertitudine. In cele din urma, exista, de asemenea, riscuri semnificative care planeaza asupra factorilor de crestere pe termen scurt si a dinamicii economice a zonei euro. Dificultatile din industria prelucratoare, daca persista, si deteriorarea increderi intreprinderilor ar putea influenta si alte sectoare si ar putea afecta negativ conditiile de pe piata muncii, consumul privat si, in cele din urma, cresterea economica.

Avand in vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 si 2020 se bazeaza din nou pe o ipoteza pur tehnica de statu-quo in ceea ce priveste structura schimburilor comerciale dintre UE27 si Regatul Unit. Aceasta ipoteza a fost formulata doar in scopul elaborarii previziunilor si nu are niciun impact asupra viitoarelor negocieri dintre UE si Regatul Unit.
09-07-2019
Banca Europeana de Investitii (BEI) a anuntat ca a semnat acorduri de servicii de asistenta tehnica in valoare de 20 milioane euro cu Ministerul Sanatatii (MS), pentru asistenta tehnica in vederea construirii a trei spitale regionale de urgenta, si cu Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP), pentru imbunatatirea mecanismelor de control in sectorul achizitiilor publice si infiintarea unitatilor centrale de achizitii la nivel local.

Primul Acord de servicii de asistenta tehnica pentru implementarea proiectelor (ASATIP) semnat cu Ministerul Sanatatii formalizeaza angajamentul expertilor BEI sprijiniti de consultantii terte parti in acordarea de asistenta tehnica pentru constructia a trei spitale regionale de urgenta in Iasi, Cluj si Craiova. Implementarea proiectului va imbunatati infrastructura din sectorul sanitar in cele trei regiuni si va contribui la realizarea obiectivului politicii de coeziune. De asemenea, va consolida capacitatea Ministerului Sanatatii de a implementa singur proiecte similare de spitale regionale. Echipa BEI va acorda sprijin unitatii de implementare a proiectului pentru a facilita procedura de achizitie, implementarea, managementului contractului si finalizarea cu succes a acestul proiect etalon.

"Serviciile de asistenta tehnica reprezinta un foarte bun mijloc de a ajuta Romania in pregatirea proiectelor de importanta strategica pentru tara, care pot atrage fondurile europene, inclusiv imprumuturi BEI. In situatia de fata, vom acorda servicii de asistenta tehnica in pregatirea proiectarii si constructiei a trei spitale regionale de urgenta mult asteptate in Iasi, Cluj Napoca si Craiova.

De asemenea, sprijinul acordat de BEI Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice va imbunatati mecanismele de control pentru a preveni risipa si a economisi banii contribuabililor prin achizitii centrale regionale eficiente", a declarat vicepresedintele BEI, Andrew McDowell. Ministrul Sanatatii, Sorina Pintea, spune ca astfel are loc un pas important pentru constructia celor 3 spitalele regionale din Iasi, Cluj Napoca si Craiova.

"In cadrul Acordului de asistenta tehnica vom beneficia din partea expertilor BEI de consiliere pentru proiectare, supraveghere si constructia celor 3 spitale regionale. Continuam, in acest fel, colaborarea si trecem de la faza de pregatire la cea de implementare a proiectelor de constructie a spitalelor regionale", spune Sorina Pintea, ministrul Sanatatii. Incepand cu 2012, BEI acorda autoritatilor din Romania sprijin in implementarea proiectelor cu scopul de a consolida implementarea proiectelor finantate din fonduri europene. Cel de-al doilea Acord semnat cu Agentia Nationala pentru Achizitii Publice va complementa realizarile din primul acord rezultatele prin acordarea de sprijin ANAP in imbunatatirea controlului ex-ante realizat de Agentie si in crearea de valoare adaugata pentru contribuabili prin achizitiile centrale regionale. "Prin asistenta tehnica furnizata de BEI, ANAP va continua procesul de consolidare a reformei controlului ex-ante, astfel incat acesta sa se desfasoare in linie cu Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice.

Precizez ca este esential pentru autoritatile contractante ca verificarea ex-ante facuta de observatorii nostri, vazuta pana acum in piata ca un calcai al lui Ahile, sa functioneze la parametrii optimi. De asemenea, fac precizarea ca expertii bancii vor sprijini agentia in configurarea unor unitati de achizitii centralizate la nivel local. Aceste unitati vor aduce o serie de avantaje pentru sistemul de achizitii din Romania, precum transparenta in cheltuirea banilor publici sau o putere de negociere mai mare ca urmare a volumelor ridicate de achizitii " a declarat, la randul sau, presedintele ANAP, Bogdan Puscas. Expertii BEI lucreaza alaturi de institutiile romane in realizarea proiectelor strategice si complexe, punand la dispozitie o gama de servicii personalizate de asistenta tehnica, ce nu sunt disponibile pe piata. Banca Europeana de Investitii (BEI) este banca Uniunii Europene, singura banca detinuta de statele membre ale UE si care reprezinta interesele acestor.

Ea pune la dispozitie finantari pe termen lung pentru investitii solide, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor de politica ale UE.

BEI este cel mai mare debitor si creditor multilateral din lume ca volum al tranzactiilor, oferind fonduri si expertiza pentru proiecte de investitii solide si viabile, care contribuie la realizarea obiectivelor de politica ale UE. Peste 90% din activitatea BEI este concentrata in Europa, insa banca sprijina si politicile externe si de dezvoltare ale UE.



Peste jumatate dintre antreprenorii romani (52%) spun ca lipsa personalului calificat le genereaza pierderi financiare, care, estimate pentru intreaga economie, ajung la 7,1 miliarde euro, releva studiul PwC European Private Business Survey. Majoritatea antreprenorilor se confrunta cu lipsa candidatilor mai ales atunci cand vor sa recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experti in vanzari.

"Dificultatea de a gasi angajati cu abilitatile necesare pentru anumite ocupatii limiteaza potentialul de crestere al companiilor antreprenoriale si, implicit, al economiei tarii. Estimarile antreprenorilor arata ca pierderile lor totale cauzate de lipsa fortei de munca se situeaza la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei. Migratia masiva a lucratorilor romani catre statele din Vestul Europei, imbatranirea populatiei si programa educationala inadecvata sunt principalele motive care au condus la actuala situatie de pe piata muncii", declara Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania. Peste o treime dintre antreprenorii romani (36%) arata ca deficitul de talente le genereaza pierderi de pana la 5% din cifra de afaceri, 10% indica pierderi intre 5-10%, iar 6% spun ca depasesc 10% din cifra de afaceri.

Totusi, 48% arata ca nu au pierderi din acest motiv. Masurile pe care le iau antreprenorii romani pentru a atrage specialisti sau pentru a dezvolta abilitatile digitale ale angajatilor sunt formarea interna si externa, recrutarea de specialisti in domeniu, respectiv de absolventi, si calificarea fortei de munca prin colaborarea cu start-up-urile din domeniul tehnologiei. "Calitatea fortei de munca este esentiala pentru succesul oricarei companii astfel ca, in contextul transformarii digitale a economiei, va creste presiunea asupra angajatorilor de a gasi oameni cu abilitatile potrivite sau cu potentialul de a invata. De aceea va fi nevoie tot mai mare de investitii in educatie si formare profesionala atat din partea companiilor, cat si a guvernului", spune Ionut Simion.

Principalele concluzii privind deficitul de specialisti in Romania

-68% dintre antreprenori spun ca gasesc greu personal tehnic, respectiv administrativ/de suport. Cu aceste procente, Romania se plaseaza pe primul loc printre tarile din Europa Centrala si de Est, avand cel mai mari deficit de specialisti pentru aceste doua categorii de ocupatii.

-50% au probleme sa angajeze personal de vanzari, 46% - ingineri, 40% - traineri si 22% - management superior. Pentru fiecare dintre aceste ocupatii, Romania se afla pe locul al doilea in regiune din punct de vedere al lipsei de personal, asa cum este perceput de antreprenori.

-22% mentioneaza ca dificila angajarea specialistilor in domeniul financiar- contabil, procent care situeaza Romania pe locul al treilea in Europa Centrala si de Est, iar 18% expertii digitali unde tara noastra coboara pe locul al saptelea in regiune.

La nivelul Europei Centrale si de Est, pierderile economice totale estimate din cauza deficitului de competente ajunge la 358 miliarde de euro, valoare mai mare decat PIB-urile adunate ale Croatiei, Ungariei si Slovaciei. Sondajul PwC a fost realizat in perioada februarie-aprilie 2019, pe un esantion de 2.993 de persoane cu functii de decizie din companii cu o cifra de afaceri de cel putin 10 milioane euro din 53 de tari din Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Din total, 600 de intervievati provin din Europa Centrala si de Est






Executivul are marti in discutie doua proiecte de lege, unul pentru aprobarea contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2018 si un altul pentru aprobarea contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pe anul precedent.

Pe ordinea de zi a sedintei de marti a Guvernului, care va incepe la ora 13.00, apare si proiectul de lege pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018 si a contului general anual de executie a bugetului asigurarilor pentru somaj pe anul 2018.

Un alt proiect de lege vizeaza aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si a contului general anual al datoriei publice aferente anului anterior.

Executivul va discuta si proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe acest an pentru Societatea "IOR" S.A., aflata sub autoritatea Ministerului Economiei, cat si cel pentru aprobarea Programului statistic national anual 2019.

Potrivit comunicatului de presa al Guvernului, pe agenda reuniunii Cabinetului Dancila apare si un proiect de hotarare pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Consolidare, reabilitare, modernizare, extindere si dotare Spital Orasenescu Segarcea, judetul Dolj".

Alte puncte pe ordinea de zi a sedintei Guvernului sunt:

"Memorandum cu tema: Aprobarea Planului anual de transpunere a directivelor Uniunii Europene cu termen in 2020. Memorandul cu tema: Aprobarea participarii Romaniei in calitate de observator in cadrul Coalitiei ministrilor de finante impotriva schimbarilor climatice", potrivit sursei citate.

Executivul va discuta si despre o informare privind aprobarea aplicatiei Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) ca urmare a pagubelor provocate de inundatiile care au afectat regiunea Nord- Est in vara anului 2018, conform sursei

Proprietarii terenurilor si imobilelor din apropierea liniei de cale ferata Bucuresti Nord - Aeroportul International Henri Coanda sustin ca noua constructie le va afecta proprietatile.

CFR a dat asigurari ca noua constructie nu va afecta proprietatile si nici accesul la acestea, insa marti,in sedinta publica care a avut loc la Ministerul Transporturilor, cei care detin terenuri in zona au afirmat ca situatia este una contrara.

"Solicitam, asa cum cere legea, o expropriere dreapta, justa, la valoarea reala imobiliara. Ni se propune doar 2% din valoarea proprietatii pentru ca ni se cere doar o fasie pentru expropriere, neluandu-se in calcul si casa, care devine nelocuibila. Noi vom fi pagubiti total.

Dorim sa fim expropriati total, pentru ca nu avem cum sa ne traim viata in felul acesta. Ni se dicteaza, practic, viata in acest fel", afirma Roxana Mariscu, una dintre persoanele afectate de lucrari. Aceasta a mai afirmat ca a investit peste 200 de mii de euro in locuinta si se asteapta la o devalorizare totala a imobilului, intrucat nimeni nu ar mai vrea sa se mute intr-o astfel de zona.

Marginea viaductului va fi construita la 6 metri de fereastra casei, fiindu-i expropriati 126 de metri patrati din terenul detinut, a mai explicat locatara.

Reprezentantii CRF si ai Ministerului Transporturilor au afirmat ca vor analiza toate plangerile si vor oferi raspunsuri ulterior, spunand ca toate demersurile realizate sunt in baza legii, iar cei nemultumiti pot apela, de asemenea, la o clarificare a situatiei in instanta.

Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA spune ca modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti Nord - Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti respecta standarde de proiectare si prevederile legislatiei in vigoare, iar noua construtie nu va afecta nici proprietatile si nici accesul la acestea.
05-07-2019

Ministerul Finantelor lanseaza, vineri, patru noi emisiuni de titluri de stat pentru populatie in cadrul Programului Tezaur, cu dobanzi variind intre 3,5% pe an si 5% pe an in functie de scadenta.

Potrivit Prospectului de emisiune publicat de Ministerul Finantelor, valoarea nominala a unui titlu este 1 leu. Pentru titlurile cu scadenta la un an dobanda este 3,50%, pentru cele cu scadenta de doi ani dobanda urca la 4%, pentru cele pe 3 ani - 4,5%, iar pentru titlurile pe 5 ani - 5%.

Subscrierile pot fi realizate pana pe 31 iulie 2019 prin intermediul subunitatilor postale din reteaua Posta Romana si prin Trezorerie. In mediul urban, subscrierile realizate prin reteaua Posta Romana se incheie cu o zi mai devreme, iar in mediul rural cu doua zile mai devreme.

Veniturile realizate de persoanele fizice din subscrierea si detinerea de titluri de stat nu se impoziteaza. Fondurile obtinute in cadrul acestor emisiuni vor fi utilizate pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice.

Incepand din februarie 2019, Finantele au emis lunar titluri de stat pentru populatie in cadrul programului Tezaur, cu dobanzi cuprinse intre 3,5% pe an si 5% pe an.

Ordonanta de Urgenta privind darea in plata a activelor din energie, aprobata joi de Guvern, face parte dintr-un plan pe care autoritatile de la Bucuresti il discuta cu Comisia Europeana in ceea ce priveste restructurarea Complexului Energetic Hunedoara (CEH), care implica inchiderea minelor de huila si salvarea centralelor Paroseni si Mintia, sustine presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.

Asteptam de mult aceasta ordonanta pentru darea in plata a activelor din energie. Este parte a planului pe care il discutam cu Comisia Europeana pentru restructurarea CEH, companie care a primit un ajutor de salvare acum cativa ani si acum are datorii foarte mari pe care nu le poate plati si o sa treaca printr-o procedura prin care doua grupuri energetice vor fi scoase in afara si vor deveni noi companii, iar minele vor intra intr-un proces de inchidere controlata", a explicat Chiritoiu, pentru Agerpres. El a subliniat ca minele nu vor fi inchise imediat, ci productia lor va scadea treptat, pana la momentul inchiderii. "Cele doua grupuri energetice care vor continua sa functioneze sunt cel de la Paroseni si unul de la Mintia, care vor primi si subventii prin viitoarea schema privind piata de capacitate, intrucat vor furniza servicii pentru echilibrarea sistemului", a adaugat presedintele Consiliului Concurentei.

Guvernul a adoptat, joi, o ordonanta de urgenta prin care introduce darea in plata a activelor profitabile de catre companiile din sistemul energetic.

Astfel, se permite Ministerului de Finante sa extraga din sistemul energetic toate activele eficiente pentru a le da in concesiune. "Actul aprobat de Guvernul Romaniei are rolul de a asana sistemul energetic romanesc, respectiv de a separa partea eficienta de partea care pana acum nu a produs decat gauri si datorii in sistem, de a imbunatati si a creste eficienta sistemului. In esenta, prin darea in plata activele profitabile ale sistemului vor fi extrase reorganizate si constituite in niste entitati care vor putea functiona strict pe termenii de eficienta, fara a mai crea datorii in sistemul energetic", a declarat Radu Ciocanelea, consilier al premierului.

Ciocanelea a spus ca acest lucru le va permite obtinerea de fonduri, fie europene, fie imprumuturi directe pentru a se moderniza si eficientiza.

"Toate aceste eficientizari, toate aceste modernizari se fac si se vor face numai in strict dialog comunicare si aprobare cu Comisia Europeana, toate din ele avand si avizul Consiliului Concurentei. Prin aceasta ordonanta de urgenta se creeaza cadrul general care va permite Ministerului de Finante, prin ANAF, sa extraga din sistemul energetic toate activele eficiente, cele care efectiv produc energie fara a genera pierderi, a le da, pe urma, in concesiune, printr-o procedura care va fi stabilita ulterior, in asa fel incat la sfarsitul intregului proces sa avem niste companii si niste active energetice care, efectiv, vor fi importante pentru sistemul energetic national, atat din punct de vedere tehnic, respectiv sustinerea sistemului energetic national permanent, indiferent de anotimp, dar si prin modul in care nu vor mai crea pierderi intregii economii si, mai mult decat atat, necreand pierderi, vor permite retehnologizarea si modernizarea lor, si aici ma refer inclusiv la partea de ecologizare", a mai spus el.




Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a declarat, vineri, la Suceava, ca nu s-a agatat niciodata de vreun scaun, ca nu i s-a reprosat nimic si ca nu a auzit in partid discutii legate de o viitoare remaniere a Guvernului Dancila, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prezent la Suceava intr-o vizita pe santierele din judet, ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a fost intrebat de jurnalisti daca se simte remaniabil, dupa ce in presa au aparut informatii legate de o viitoare remaniere a Guvernului Dancila. Ministrul Cuc a raspuns jurnalistilor ca si-a facut treaba, ca nu i s-a reprosat nimic legat de activitatea sa si ca in partid nu s-a discutat de remaniere.

"Haideti sa va spun un lucru: eu niciodata nu m-am agatat de un scaun si nici nu o sa ma agat de vreun scaun. Important este ceea ce se faci in momentul in care detii o functie. Ce proiecte reusesti sa faci, ce proiecte lansezi, ce proiecte finalizezi si cum iti pui tu amprenta ca ministru in domeniul in care activezi.

Decizia remanierii este o decizie care ii apartine doamnei prim-ministru si sunt convins ca toti colegii se vor supune deciziei, fara echivoc", le-a raspuns jurnalistilor Razvan Cuc.

El a fost intrebat si daca a primit reprosuri din partea colegilor si a spus ca nu, discutiile legate de remaniere fiind numai in presa, nu si in partid.

"Eu pana in momentul de fata nu am avut reprosuri din partea colegilor din partid. Tot ce mi s-a cerut am facut, am lucrat, sunt pe santiere, urmarim obiectivele de investitii... Nu stiu de unde au aparut aceste informatii, intrebati-i pe cei care scriu pentru ca eu nu am auzit in partid ceva vizavi de vreo remaniere. Se scrie in presa, iar in presa se pot face supozitii foarte multe...", a mai spus ministrul Razvan Cuc.

Premierul Viorica Dancila a anuntat, sambata, ca incepand din aceasta saptamana va fi evaluata activitatea fiecarui minister in parte, precizand ca membrii coalitiei guvernamentale vor decide daca se va face remaniere sau se va lua in calcul o restructurare.


Principalele valute din Europa Centrala s-ar putea aprecia in raport cu euro in anul urmator, potrivit unui sondaj realizat de Reuters, care avanseaza si o scadere a leului spre 4,8 lei/euro.

Leul romanesc este vazut in scadere usoara in anul urmator la 4,81 lei/euro, de la 4,725 lei/euro, potrivit sondajului, care a avut loc intre 1 si 3 iulie.

Leul a fost cea mai slaba moneda din regiune in acest an, deoarece tara a fost afectata de politicile fiscale imprevizibile si de dezechilibrele economice tot mai mari.

Ciprian Dascalu, economist sef la ING Romania invoca cresterile de dificit de cont curent si bugetar pentru evolutia mai putin performanta a leului, vazut drept mai slab decat alte valute din ECE.

Deficitul bugetar consolidat al tarii a crescut la 1,43% din PIB in primele cinci luni, de la 1,1% la sfarsitul lunii aprilie, in timp ce deficitul de cont curent s-a majorat cu 38,5%, la 2,31 miliarde euro in ianuarie-aprilie.

Bancile centrale din Polonia, Ungaria si Republica Ceha ar trebui sa pasteze actualele niveluri ale ratelor dobanzilor in acest an, chiar daca inflatia se majoreaza, ceea ce contrasteaza politicile din zona euro si Statele Unite, unde responsabilii au semnalat necesitatea de a creste dobanzile, pentru de a face fata inflatiei si riscurilor la adresa comertului mondial.

Cresterile salariale au antrenat cresterea economica a zonei si au accelerat inflatia, spre deosebire de zona euro, unde ritmul a incetinit.

Tatha Ghose, Senior EM Economist la Commerzbank avanseaza posibilitatea scaderii ratei dobanzii de catre BCE chiar si cu 20 de puncte de baza, alaturi de extinderea programului de relaxare cantitativa, de cumparare de active in valoare de 2.600 de miliarde de euro al bancii centrale europene, care a fost oprit in decembrie anul trecut.

Forintul maghiar ar urma sa creasca cu 0,77% in raport cu euro in anul urmator, la 320 forinti pentru un euro, zoldul polonez este vazut urcand cu 0,5%, la 4,22 zloti/euro, iar coroana ceheasca se va intari usor pana la 25,30 coroane/euro, potrivit celor 34 analisti chestionati de Reuters.
04-07-2019
O asociatie care monitorizeaza de ani buni proiectele de infrastructura rutiera sustine ca, din cauza balbelor sefilor din CNAIR, a incompetentei ministrilor Transporturilor si a lipsei studiilor de specialitate lotul 2 al Autostrazii Lugoj - Deva nu va putea fi gata la timp, in mare parte din cauza tunelurilor pentru ursi, care nu pot fi construite in lipsa unor studii geotehnice serioase.

"S-au pierdut 3 ani din cauza balbelor sefilor din CNAIR si Ministerul Transporturilor pe lotul 2 al Autostrazii A1 Lugoj-Deva, cel care contine celebrele tuneluri "pentru ursi". Ieri s-a lansat licitatia, desi se putea face acest lucru in 2016, problemele fiind cunoscute inca din decembrie 2013 dupa emiterea Acordului de Mediu.. Licitatia prevede o valoare estimata de 1,36 miliarde RON (fara TVA) aferenta finalizarii lucrarilor pe Sectiunea D (4,03 km care sunt 95% gata din martie 2018) plus proiectarea si executia Sectiunilor E1 (5,69 km) si E2 (3,44 km, din care 2,12 km sunt cele doua vestite tuneluri).

Termen 4 ani. Daca nu este totul gata pana in decembrie 2023, Romania risca sa piarda finantarea nerambursabila pentru acest proiect "fazat" care a inceput in POS-T 2007-2013 si TREBUIE sa fie incheiat in POIM 2014-2020, deci maxim pana in 2023 (clauza n+3), cerinta scrisa negru pe alb si in caietul de sarcini! Sansele ca autostrada sa fie gata pana la sfarsitul lui 2023 sunt MINIME, deci probabil vom fi nevoiti sa dam inapoi sute de milioane de euro din fondurile europene primite", scrie Asociatia Pro Infrastructura.

Potrivit acesteia, situatia "este si mai grava": Pe Sectiunea E2, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere pune la dispozitia ofertantilor niste linii trasate grosier pe o plansa cu pozitiile kilometrice ale tunelurilor. Nu exista studii geotehnice serioase in zona. De exemplu, chiar Institutul Geologic Roman (contractat de CNAIR), spune ca nu exista un foraj mai adanc de 35 m la tunelul care este proiectat sa ajunga la 70 metri, recomandand un foraj geotehnic la 100 m adancime.

Fara studii de teren de calitate, constructorilor seriosi le va fi extrem de greu sa puna pe masa o oferta realista si competitiva: unii nici nu vor participa, iar ceilalti vor da preturi foarte ridicate ca sa-si acopere riscurile.

De ce s-a reziliat aiurea contractul cu Salini-Impregilo inainte de a finaliza Sectiunile D si E1?! De ce a fost ministrul Cuc la Bruxelles in 2017 ca sa ceara expertilor europeni sa renunte la tuneluri?! De ce s-a lansat abia acum o licitatie care, in cel mai rau caz, trebuia pornita imediat dupa revizuirea Acordului de Mediu din decembrie 2016?! Intrebari retorice. Prostia, incompetenta crasa, mandria stupida si fuga de raspundere demonstrate de Directorii Generali ai CNAIR si ministrii Transporturilor sunt criminale, la propriu.

Intarzierea de MINIM 3 ANI se traduce in vieti pierdute in accidentele de pe DN68A", considera Asociatia.


Pentru prima data de la intrarea in vigoare a regulilor privind protectia datelor cu caacter personal (GDPR), o banca a primit o amenda de 130.000 de euro, pentru ca a publicat CNP-ul unei persoane

"Pe data de 27.06.2019, Autoritatea Nationala de Supraveghere a finalizat o investigatie la operatorul UNICREDIT BANK S.A. si a constatat ca acesta a incalcat prevederile art. 25 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor)", a informat autoritatea.

Operatorul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 613.912 lei, echivalentul in euro al sumei de 130.000 euro.

Sanctiunea a fost aplicata UNICREDIT BANK S.A. ca urmare a neaplicarii masurilor tehnice si organizatorice adecvate, atat in momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cat si in cel al prelucrarii in sine, destinate sa puna in aplicare in mod eficient principiile de protectie a datelor, precum reducerea la minimum a datelor, si sa integreze garantiile necesare in cadrul prelucrarii, pentru a indeplini cerintele RGPD si a proteja drepturile persoanelor vizate.

"Aceasta a condus la dezvaluirea in documentele ce contin detaliile tranzactiilor si care sunt puse on-line la dispozitia clientilor beneficiari ai platilor, a datelor privind CNP-ul si adresa platitorului (pentru situatiile in care platitorul efectua tranzactia dintr-un cont deschis la o alta institutie de credit - tranzactii externe si depuneri la casierie), respectiv a datelor privind adresa platitorului (pentru situatiile in care platitorul efectua tranzactia dintr-un cont deschis la UNICREDIT BANK SA - tranzactii interne), pentru un numar de 337.042 persoane vizate, in perioada 25 mai 2018 - 10.12.2018", a informat autoritatea de supraveghere. Sanctiunea a fost aplicata ca urmare a unei sesizari a Autoritatii Nationale de Supraveghere din data de 22.11.2018 prin care se semnala faptul ca datele privind CNP-ul si adresa persoanelor care efectuau plati la UNICREDIT BANK S.A., prin intermediul tranzactiilor on-line, erau dezvaluite catre beneficiarul tranzactiei, prin formularele de extras de cont/detalii. Potrivit art. 5 alin. 1 lit. c) din RGPD ("Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal"), operatorul avea obligatia de a prelucra date limitate la ceea ce este necesar in raport cu scopurile in care sunt prelucrate datele.

In acelasi timp, considerentul (78) din Regulament precizeaza: "Protectia drepturilor si libertatilor persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal necesita adoptarea de masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare pentru a se asigura indeplinirea cerintelor din prezentul regulament. Pentru a fi in masura sa demonstreze conformitatea cu prezentul regulament, operatorul ar trebui sa adopte politici interne si sa puna in aplicare masuri care sa respecte in special principiul protectiei datelor incepand cu momentul conceperii si cel al protectiei implicite a datelor. Astfel de masuri ar putea consta, printre altele, in reducerea la minimum a prelucrarii datelor cu caracter personal, pseudonimizarea acestor date cat mai curand posibil, transparenta in ceea ce priveste functiile si prelucrarea datelor cu caracter personal, abilitarea persoanei vizate sa monitorizeze prelucrarea datelor, abilitarea operatorului sa creeze elemente de siguranta si sa le imbunatateasca. Atunci cand elaboreaza, proiecteaza, selecteaza si utilizeaza aplicatii, servicii si produse care se bazeaza pe prelucrarea datelor cu caracter personal sau care prelucreaza date cu caracter personal pentru a-si indeplini rolul, producatorii acestor produse si furnizorii acestor servicii si aplicatii ar trebui sa fie incurajati sa aiba in vedere dreptul la protectia datelor la momentul elaborarii si proiectarii unor astfel de produse, servicii si aplicatii si, tinand cont de stadiul actual al dezvoltarii, sa se asigure ca operatorii si persoanele imputernicite de operatori sunt in masura sa isi indeplineasca obligatiile referitoare la protectia datelor. Principiul protectiei datelor incepand cu momentul conceperii si cel al protectiei implicite a datelor ar trebui sa fie luate in considerare si in contextul licitatiilor publice.



Consiliul de Administratie al BNR a decis in sedinta de politica monetara de joi mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an, informeaza institutia.

CA al BNR a mai decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,50 la suta pe an, precum si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

03-07-2019

Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a publicat marti un raport in care se arata ca bancile trebuie sa efectueze o majorare de capital de 137 de miliarde in urmatorii 8 ani, pentru a se alinia normelor Basel III. Se pregatesc pentru o noua criza financiara?

Dar de unde a inceput totul? In urma cu 10 ani, cand criza financiara a lovit tot globul, multe din marile banci au fost la un pas de faliment si doar interventia guvernelor nationale, care le-au sustinut din fonduri publice, adica de la cetateni, le-au salvat afacere. Tocmai de aceea, comitetul intitulat Basel, un organism de reglementare bancara ce cuprinde aproape 30 de state, a impus cateva decizii menite sa reduca volatilitate institutiilor financiare.

Una dintre aceasta, ce are drept termen anul 2027, impune majorarea capitalului bancilor pentru a asigur o mai mare stabilitate, astfel ca aceasta trebuie sa produca in acest moment 137 de miliarde de euro. Conform EBA, aproape toata aceasta suma trebuie sa fie furnizata chiar de cele mai mari banci din lume, iar metoda, spun oficialii europeni, e simpla: nedistribuirea profitului pentru o perioada.
Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a anuntat ca miercuri, in sedinta de Guvern, va prezenta modul in care va fi efectuata, electronic, poprirea conturilor, aceasta modificare legislativa urmand sa fie facuta incepand cu luna iulie.

"Azi am avut pe birou nota de la colegi, ceea ce am cerut, nota pentru a informa maine, in sedinta, Guvernul despre modul in care aceasta poprire va deveni electronic efectuata, fara sa se mai trezeasca omul cu sume de bani blocate, plata, pentru ca, dupa aia, deblocarea sa dureze n zile, firma sau persoana fizica. (...)
Eu am promis ca se va schimba si maine in Guvern avem o informare exacta in acest sens.

Pe de alta parte, ministrul Finantelor a precizat ca la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, dupa schimbarea conducerii, in iunie s-a reusit o depasire a planului de incasari.

"La ANAF, dupa schimbarea conducerii, iata, rezultatele sunt foarte bune. Luna iunie reprezinta o depasire de plan la ANAF, mica, dar e depasire de plan. Pana la final de an se recupereaza ceea ce a avut doamna presedinte Calugareanu ca si mandat foarte clar. Deci lucrurile se schimba la ANAF. Va fi si acolo o schimbare radicala", a spus Eugen Teodorovici.



MFP a elaborat prin doua proiecte de acte normative modificari schemei de ajutor de stat 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat avand ca obiectiv stimularea investitiilor cu impact major in economie si schemei de ajutor de stat 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin crearea de locuri de munca.

Principalele modificari ale schemei de ajutor 807/2014:

- introducerea posibilitatii acordarii ajutorului de stat pentru acelasi proiect de investitii, atat pentru cheltuieli de natura activelor corporale si necorporale cat si pentru cheltuieli de natura salariala, fara a se depasi valoarea eligibila cea mai mare a oricareia dintre cele 2 categorii;

- introducerea anumitor conditii in vederea stabilirii eligibilitatii cheltuielilor de natura costurilor salariale; - stabilirea mecanismului de recuperare proportionala a ajutorului de stat platit pentru costuri salariale;

- modificarea intensitatilor maxim admise in functie de nivelul de dezvoltare al judetelor, astfel incat sa se elimine decalajele de dezvoltare dintre judete prin stimularea realizarii de investitii in judetele slab dezvoltate;

- eliminarea unor formulare in vederea debirocratizarii. Principalele modificari ale schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014:

- inlocuirea mecanismului de depunere a cererilor pentru finantare in sesiuni cu mecanismul de depunere continua si eliminarea selectiei pe baza de punctaj;

- introducerea posibilitatii demararii proiectului de investitii dupa depunerea cererii pentru finantare; - modificarea pragului minim de creare a locurilor de munca precum si a categoriei acestora, respectiv minimum 30 locuri de munca ?nalt calificate si calificate;

- introducerea criteriului privind angajarea fortei de munca ?nalt calificata si calificata remunerata cu un salariu minim brut lunar ?n valoare de 8.000 lei pentru un loc de munca inalt calificat (cca. 4.600 lei net), respectiv ?n valoare de 5.500 lei pentru un loc de munca calificat (cca. 3.200 lei net).

- eliminarea obligativitatii operatorului economic de a nu inregistra debite restante la bugetul general consolidat al statului la momentul depunerii cererii de acord pentru finantare, nu se mai solicita Cerificat de atestare fiscala la momentul depunerii cererii de acord pentru finantare. Aceasta obligatie ramane valabila la momentul platii ajutorului de stat, acestea fiind solicitate de reprezentantii DGAS.

- modificarea intensitatilor maxim admise in functie de nivelul de dezvoltare al judetelor, astfel incat sa se elimine decalajele de dezvoltare dintre judete prin stimularea realizarii de investitii in judetele slab dezvoltate;

- introducerea posibilitatii utilizarii bugetului neconsumat in anii anteriori;

- flexibilizarea procedurii de plata a ajutorului de stat "Vreau sa adaptam prevederile schemelor de ajutor de stat atat la realitatile economice cat si la nevoile si provocarile carora trebuie sa faca fata mediul de afaceri din Romania.

Pentru asta, lansam in dezbatere publica un amplu proces de consultare cu toti actorii din piata care ar putea sa beneficieze de cele doua scheme de ajutor de stat administrate de MFP", a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor Publice.

In ultimii cinci ani, ponderea segmentului tanar, sub 15 ani, in populatia totala a scazut progresiv, ajungand la 14,8% in 2018, iar numarul romanilor de peste 65 de ani l-a depasit pe al celor sub 15 ani incepand cu anul 2014, arata o analiza EY.

Varsta medie in Romania a crescut cu aproximativ 4 ani in ultimele doua decenii, ajungand la 41 ani in 2018. In aceeasi perioada, s-a inregistrat cel mai mare procent de persoane in varsta in randul populatiei urbane romanesti, una din sase persoane avand peste 65 de ani in 2018.

EY a realizat o analiza comparativa a oraselor din Romania din punct de vedere al varstei populatiei.

Orasele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este ca multe orase romanesti au in prezent o populatie imbatranita. Comparativ cu media nationala, media de varsta a locuitorilor din orasele romanesti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicata, 42,3 ani fata de 41,2 ani la nivelul Romaniei.

Iar media de varsta creste si mai mult in cazul oraselor mai mari, cu toate ca acestea beneficiaza, de obicei, de existenta unor ancore, cum ar fi diversele institutii si universitati, spitale sau obiective culturale care reprezinta toate un punct de atractie pentru tineri.

Pe de alta parte, orasele secundare ofera o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, insa la un cost mai mic. Aceasta situatie a creat o iesire, in principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care cauta costuri mai scazute ale vietii, evitarea aglomeratiei si acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. In acest context este important de mentionat faptul ca varsta medie a populatiei din rural este mai mica decat cea inregistrata in urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) in 2018.

Orasul cu cea mai tanara populatie din Romania este Suceava, cu o varsta medie de 39,5 ani si cu doar una din opt persoane cu varsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de doua orase din zona Moldovei: Iasi (39,7) si Botosani (40,2). Iasi si Botosani au cele mai mari procente de locuitori cu varsta sub 18 ani - 19,1% in 2018.

Acest lucru este explicat, in cazul Iasiului, de rata natalitatii, care inregistreaza valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orase - 11,3 nasteri la o mie de locuitori, dar si cu media nationala, de 9,3 nasteri la o mie de locuitori in 2017.

La polul opus, municipiul Braila are cea mai imbatranita populatie, cu o varsta medie de 44,1 ani. La o diferenta destul de mare, se claseaza pe locul doi in topul oraselor imbatranite municipiul Brasov (43,6 de ani), urmat indeaproape de Ploiesti si Constanta (43,3 ani). Aceste orase inregistreaza cele mai mari valori in ceea ce priveste numarul de persoane de peste 65 ani (Braila, Constanta, Ploiesti - 18%, Brasov - 17% din totalul populatiei).

Observam ca orasele cu un numar mare de persoane care indeplinesc varsta de pensionare se afla in orase turistice, fie ca vorbim de zona montana - Brasov sau de la malul marii - Constanta.

Valorile inregistrate de indicele de imbatranire a populatiei sustin concluziile de mai sus, municipiile Constanta si Brasov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul de persoane varstnice inregistrate la 100 persoane tinere - 137 persoane, comparativ cu media nationala de 110 persoane.

Capitala se afla in top 10 orase cu varsta cea mai ridicata din Romania, clasandu-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenta foarte mica de media nationala (42,2). Desi cu o rata a natalitatii destul de ridicata - 9,7 nasteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde in continuare capital uman si asta datorita emigrarii, dar in cea mai mare masura a sporului natural negativ.

92% dintre orasele mari (dintre cele analizate) au inregistrat in ultimii 18 ani scaderi ale populatiei. Cea mai mare scadere inregistrata este in municipiul Braila cu o pierdere a 13% din populatie in perioada analizata. La polul opus avem trei orase - Iasi cu o crestere a populatiei de 13%, Suceava 3% si Cluj-Napoca 1%.

Ingrijorator este ca numarul locuitorilor de 65 de ani si peste din orase a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018. Daca ne raportam la totalul populatiei din Romania, 29% dintre tineri se afla in orasele mari, cu 4% mai putin comparativ cu anii 2000. Pe de alta parte, numarul de locuitori in varsta (peste 65 de ani) a crescut in aceeasi perioada, ajungand sa devanseze valoarea medie initiala cu 6% (24% in 2000 vs. 30% in 2018).

O populatie mai tanara poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investitiilor, companiile putand gasi, astfel, mai usor angajatii potriviti. Cu toate acestea, orasele trebuie sa ofere si alte oportunitati pentru tineri, precum facilitati culturale, scoli si locuinte la preturi accesibile.

Orasele cu populatii mai in varsta au beneficii si provocari diferite. Persoanele in varsta, dar inca active tind sa fie mai productive si pot avea salarii mai mari datorita experientei si abilitatilor lor. Acest lucru duce la cresterea venitului disponibil care poate fi folosit in magazine, baruri si restaurante. Insa este de asemenea adevarat ca orasele cu locuitori mai in varsta se confrunta cu cerinte mai mari in ceea ce priveste sanatatea si ingrijirea sociala.

Astfel, pe masura ce populatiile lor continua sa se diferentieze, orasele vor deveni din ce in ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

"La fel ca in alte tari, orasele din Romania se confrunta, pe langa problemele demografice, cu provocari legate de dezvoltarea si durabilitatea infrastructurii, sanatatea populatiei, bunastarea si facilitatile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbarile climatice si cresterea traficului au deja efecte reale asupra populatiei urbane, continuand sa constranga din ce in ce mai mult atractivitatea oraselor mari si capacitatea lor de a creste, fapt constatat in intreaga lume", spune Adriana Tabac, Director Marketing si Comunicare, EY Romania:

Analiza a fost realizata pe baza datelor de la Institutul National de Statistica. Datele luate in considerare au fost: populatia dupa domiciliu - numarul de persoane de cetatenie romana si domiciliul pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale in anul 2018.

Un nou proiect de lege depus la Senat prevede stabilirea unei ierarhii a salariilor in functie de studiile absolvite de catre angajati. Astfel sunt introdusi, pentru toti angajatii din economia nationala, coeficienti de raportare la salariul minim, pe 11 categorii de pregatire si studii.

Un proiect de lege "pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia nationala" a fost depus saptamana trecuta la Senat. Proiectul este semnat de 38 de deputati PSD, PNL, USR, ALDE si UDMR, inclusiv ministrul Muncii, Marius Budai.

Potrivit initiativei legislative, legea "garanteaza dreptul tuturor salariatilor la plata unui salariu de baza minim".

Aceasta prevede: "Cuantumul salariului de baza minim se stabileste prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit prin hotarare a Guvernului, potrivit legii".

Astfel sunt reglementate 11 categorii de pregatire, de la muncitori necalificati, a caror salariu este cel minim, pana la absolventii de studii superioare de lunga durata cu doctorat in domeniul activitatii desfasurate, ale caror venituri trebuie asigurate prin multiplicarea salariul minim cu coeficientul de 2,8.

Legea prevede ca "in vederea asigurarii echilibrarii sistemului de salarizare intre sectorul bugetar si mediul economic concurential, pentru sectoarele pentru care nu au fost incheiate contracte colective de munca aplicabile la nivelul intregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficientii minimali de ierarhizare salariala".

In expunerea motivarii, parlamentarii au notat ca "la elaborarea legii s-a avut in vedere rolul statului, de garantare a unor forme de protectie minima a venitului/salariului si motivare a muncii".

Propunerea este inregistrata pentru dezbatere la Senat, ca prim for sesizat, in procedura de urgenta. Camera Deputatilor este decizionala in acest caz.
02-07-2019
Un posibil impact al aducerii in tara a rezervei de aur a Romaniei ar fi cresterea costurilor cu care tara se imprumuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

"Banca Nationala a Romaniei a spus in mod clar ca nu are nicio obiectie cu aducerea aurului in tara pentru verificare, pentru ca s-a creat o mare problema de credibilitate. Sunt trei ani de zile in care sistematic si intr-un mod iresponsabil s-a spus ca nu exista acest aur, ca a disparut, ca a fost vandut, ca a intrat in operatiuni, si mai rau decat atat, ca nu l-am folosit pentru a obtine venituri. Ori rezerva de aceea este rezerva. Nu este investitie.

Rezerva este ceva ce pui de o parte pentru situatii deosebite. Obiectivul rezervei internationale, fie ca este de aur sau valutara, este sa-ti dea credibilitate si sa reduca costurile cu care tara respectiva s-ar imprumuta. Deci, un posibil impact ar fi cresterea costurilor", a spus Mugur Isarescu, , la audierile din Comisiile pentru Buget din Camera Deputatilor si Senat. Guvernatorul BNR a sustinut ca ar fi in favoarea aducerii in tara a aurului pentru a-i convinge de existenta lui pe cei sceptici.

"Personal m-am exprimat public si nu pot sa spun altceva in fata dumneavoastra. Eu as vota in Consiliul de Administratie daca s-ar ridica problema aceasta. Sa-l aducem, sa-l vada toata lumea, inclusiv aceste cateva persoane care ne toaca de dimineata pana seara cu aberatiile pe care le-am spus, dupa care trebuie dus inapoi acolo sau arhivat, pentru ca, altfel, in tara nu o sa aducem fiecare investitor strain sa-l bagam in tezaur si sa spunem acesta este aurul", a afirmat Isarescu.

Compania de Drumuri si Autostrazi (CNAIR) a anuntat ca luni, 1 iulie, a avut loc depunerea ofertelor pentru procedura de atribuire a contractului "Proiectare si executie Drum National 28B Targu Frumos - Botosani", trei firme/asocieri aratandu-se interesate de acest proiect.

In cadrul acestei proceduri ofertele au fost depuse de catre urmatorii ofertanti:

1. Asocierea Aqua Parc SRL - Mavgo Holding SRL - Vahostav SK as - Trameco SA

2. Asocierea Autotehnorom SRL - Eky Route SRL - OPR Asfalt SRL - Obras Publicas y Regadios SA - Evalcons Tech SRL

3. Asocierea Danlin XXL S.R.L. - HYDROSTROY AD - VDH AD (VODSTROI 98 AD) - TPF Inginerie S.R.L. - Simpa Consult S.R.L. - Routte-Construct S.R.L. Valoarea estimata a contractului este de 268.610.000 lei fara TVA. Durata contractului este de 29 luni, din care 5 luni perioada de proiectare si 24 luni perioada de executie.

De asemenea, perioada de garantie a lucrarilor este de 5 ani si poate fi majorata de ofertanti pana la un maxim de 8 ani. Obiectul contractului il reprezinta proiectarea si executia lucrarilor pentru "Drum National 28B Targu Frumos-Botosani", in lungime de 71,512 km. De la aceasta data ofertele depuse intra in procesul de evaluare, Comisia de Evaluare urmand a analiza ofertele in conformitate cu prevederile Documentatiei de atribuire si cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice.



In urmatorii zece ani, 600.000 de locuri de munca din Romania vor fi afectate de transformarea digitala generata de noile tehnologii, din care 275.000 sunt in pericol in cazul in care lucratorii nu-si imbunatatesc abilitatile, se arata in raportul PwC`s Workforce Disruption Index.

In urmatorii zece ani, 600.000 de locuri de munca din Romania vor fi afectate de transformarea digitala generata de noile tehnologii, releva raportul PwC`s Workforce Disruption Index, prezentat pe 2 iulie 2019 in cadrul evenimentului Workforce for the future. Upskilling for Era 4.0. Potrivit raportului, vor fi create 325.000 de noi locuri de munca in urmatorul deceniu, in timp ce pentru alte 275.000 lucratorii trebuie sa-si imbunatateasca abilitatile digitale intrucat automatizarea si introducerea inteligentei artificiale vor elimina treptat activitatile repetitive.

"Raportul prezinta in premiera pentru Romania potentialul impact al noilor tehnologii asupra locurilor de munca, fiind foarte util pentru cei preocupati de modul in care transformarea digitala va reconfigura modelele de afaceri, anumite industrii si chiar economia tarii.

Cea mai importanta observatie este ca dezvoltarea abilitatilor digitale ale angajatilor devine vitala si ca, totodata, trebuie incurajate parteneriatele cu institutiile guvernamentale pentru a cauta zone de interes comun, cum ar fi infrastructura, educatia sau sanatatea, in care e nevoie de investitii pentru a stimula adoptarea noilor tehnologii. In lipsa investitiilor, nu pot aparea noi locuri de munca in sectoare esentiale. Mai mult, in cazul economiilor vulnerabile la automatizare si la schimbarea modelelor de afaceri, exista riscul destul de mare ca unele locuri de munca sa dispara.

Prin urmare, preocuparea pentru educatie si recalificare, inclusiv a guvernelor, poate sa atenueze presiunea asupra persoanelor cu abilitati care vor fi tot mai putin cerute pe piata muncii in viitor", spune Ionut Sas, Partener PwC Romania.

Principalele concluzii ale raportului pentru Romania:

* 600.000 de locuri de munca vor resimti impactul noilor tehnologii in Romania. Pentru mentinerea, respectiv crearea lor fiind necesara o strategie in domeniile inovarii si digitalizarii.

* Inovarea si digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, dar impun si aplicarea unor strategii de imbunatatire a abilitatilor digitale ale lucratorilor.

* Cele 600.000 de locuri de munca pot aduce o contributie la cresterea Produsului Intern Brut (PIB) al Romaniei de 66 miliarde dolari, pana in anul 2029.

* In industria manufacturiera, agricultura si utilitati, locurile de munca au cea mai mare probabilitate de a fi inlocuite, avand in vedere ca aceste sectoare nu folosesc, in prezent, tehnologie si automatizare. In aceste sectoare va fi nevoie de imbunatatirea abilitatilor digitale ale angajatilor.

* Noile tehnologii vor genera noi locuri de munca in special in domeniile: sanatate, educatie sau servicii financiare. "Schimbarile sociale, economice, culturale si tehnologice au un impact asupra fiecarei industrii si ocupatiilor. In acest context, raportul PwC reprezinta un punct de plecare pentru organizatiile care vor sa obtina un avantaj competitiv si sa analizeze perspectivele pentru industria lor, precum si modul in care pot reactiona la schimbare.

De exemplu, companiile care depind de costurile scazute cu forta de munca, cum ar fi cele din industria prelucratoare, pot incepe sa se reorganizeze intern, sa isi adapteze procesele si sa investeasca in dezvoltarea abilitatilor digitale ale angajatilor pentru a face fata obiectivelor pe termen lung", explica Oana Munteanu, Senior Manager PwC Romania.






Comisiile reunite de buget-finante ale Camerei Deputatilor si Senatului i-au audiat, marti, pe candidatii inscrisi pentru functiile de membri ai Consiliului fiscal. La finalul audierilor, cei cinci candidati au fost validati in functie, cu unanimitate de voturi.

"-George Georgescu- la propunerea Academiei Romane

-Bogdan-Octavian Cozmanca- la propunerea BNR

-Georgiana Camelia Cretan- sustinut de Academia de Studii Economice

-Daniel Daianu- propus de Institutul Bancar Roman

-Bogdan Sebastian Capraru- sustinut de Asociatia Romana a Bancilor".

Consiliul fiscal urmeaza sa isi aleaga, de asemenea, conducerea.

Deputatul ALDE Varujan Vosganian le-a recomandat noilor membrii ai Consiliului fiscal sa fie mai atenti cu felul in care isi prezinta evaluarile personale.

"Ar trebui Consiliul fiscal sa aiba un tip de evaluare post factum a rapoartelor pe care le face. Ar fi interesant sa vedeti rapoartele facute in ultimii ani si modul la care s-au reflectat in mod real revolutia economica.

Cele mai multe prevesteau tot felul de tragedii in domeniul economic, debalansari si daca ar fi luate in seama aceste rapoarte si nep-am fi condus dupa ele poate ca realitatea ar fi fost alta decat cea de astazi.

Recomand colegilor din Consiliul fiscal sa fie mai atenti cu felul in care isi dau evaluarile. Pentru mine conteaza foarte mult. Recomand mai mult echilibru realist si o evaluare post factum sa se vada daca avertizarile s-au adeverit sau nu", a sustinut Varujan Vosganian, in timpul sedintei.

Si deputatul USR Cosette Chichirau ca deficitul bugetar creste, la fel si concedierile din diferite domenii, iar la aceasta situatie ar trebui sa se gandeasca Consiliul fiscal.

" Faptul ca vedem in ce ritm creste deficitul bugetar si vedem concedieri si vor mai urma concedieri, nu trebuie sa spunem ca astea sunt scenarii la care nu trebuie sa ne intalnim. Daca consiliul fiscal nu se gandeste la asta cine sa se gandeasca?", a afirmat Chichirau.
01-07-2019

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat noul indice de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC), aferent trimestrul I din 2019 (ianuarie, februarie, martie), si va fi valabil pentru lunile iulie, august si septembrie.

Noul indice este 2,63%, mai mare cu ~12% decat valoarea anterioara (2,36%), insa mai mic decat indicele ROBOR 3M (3,23%) cu ~18%.Rata creditului cu IRCC (T1 2019) este mai mica cu 91 lei, comparativ cu ROBOR 3M, insa mai mare cu 40 lei fata de valoarea anterioara IRCC (T4 2018). Potrivit calculelor finzoom.ro, rata la un credit Prima Casa de 250.000 de lei acordat pe 30 de ani creste de la 1.246 de lei, pe baza vechiului indice IRCC, la 1.286 de lei, in baza noului indice si cu inceperee din data de 1 iulie 2019.

La restul tipurilor de imprumuturi, rata creste probabil sensibil mai mult. Guvernul a modificat Programele Prima Casa, Prima Masina si Investeste in Tine, astfel incat ratele la credite sa fie calculate in functie de noul indice IRCC, in loc de ROBOR.

Drept urmare, costul total al finantarilor acordate in cadrul Programului Prima Casa este compus din:

- rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, denumit in continuare IRCC plus o marja de maximum 2% pe an pentru creditele in lei; marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator; marja nu include costul evaluarii imobilului, costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM, dupa caz;

- comisionul de gestiune datorat FNGCIMM si recuperat de la beneficiar. Nivelul comisionului de gestiune si al comisionului unic de analiza, calculat la soldul garantiei statului, se negociaza anual intre Ministerul Finantelor Publice si FNGCIMM si se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Finantatorii au obligatia prevederii exprese in contractele de credit a costurilor cu dobanda exprimata in raport cu IRCC si separat a costurilor cu comisioanele.
Directorul Ford Romania, Ian Pearson, a mers personal sa vada care este stadiul drumului expres Craiova-Pitesti inaugurat de Liviu Dragnea si Razvan Cuc in luna mai si despre care presa a scris ca a fost o inaugurare de fatada, avand in vedere ca, imediat dupa inaugurare, utilajele au fost mutate si readuse in urma izbucnirii scandalului.

"Dupa ce am petrecut aproape o ora incercand sa trec prin Bals saptamana trecuta, am decis sa verificam progresul pe noua autostrada Craiova-Pitesti, in special progresul pe soseaua de centura Bals.

Constructia drumului a inceput pe data de 22, cu o declaratie ca drumul de centura va fi gata pana la sfarsitul anului!", a scris Ian Pearson pe Facebook.

Directorul Ford Romania a si publicat cateva fotografii de la locul respectiv din care se observa ca lucrurile nu s-au schimbat foarte mult fata de momentul inaugurarii. "Dupa cum puteti vedea din fotografiile pe care le-am facut ieri, nu prea s-a progresat de la inceperea lucrarilor", a punctat el. Pearson a precizat cat de important este ca acest drum sa fie finalizat la timp.

Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie anunta ca a hotarat ieftinirea gazelor cu peste 5% pentru toti consumatorii in regim reglementat, incepand cu data de 1 iulie.

Comitetul de reglementare al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE a aprobat preturile pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale la clientii casnici, valabile incepand cu data de 1 iulie 2019.

Astfel, preturile pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale pentru un numar de peste 3 milioane clienti casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate in conformitate cu prevederile metodologiilor in vigoare, vor inregistra o scadere de peste 5% pentru intreaga piata de furnizare reglementata, arata Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie, intr-un comunicat de presa postat pe site.

Aceasta evolutie este generata, in principal, de scaderea preturilor celor doi mari furnizori de pe piata reglementata a gazelor naturale.

Pretul gazelor cumparate de la E.ON Gaz Furnizare Romania scade cu 3,71%, iar cel al Engie Romania, cu 7,89%.

Principalul element component al pretului final reglementat, care a determinat scaderea medie inregistrata pe piata reglementata a gazelor naturale, mai arata ANRE, a fost pretul de vanzare a gazelor naturale de catre producatorii interni de 68 lei/MWh, reglementat prin prevederile O.U.G 114/2018, cu modificarile si completarile ulterioare.
Consiliul Concurentei a lansat, luni, o platforma on-line prin care consumatorii au posibiliatea sa afle preturile practicate de catre principalele retele de distributie a carburantilor auto. Prin "Monitorul Preturilor Carburantilor" se mai pot semnala si discrepantele de pret sau alte nereguli.

Monitorul Preturilor Carburantilor", platforma lansata, luni, de catre Consiliul Concurentei, este valabila atat sub forma de aplicatie web cat si ca aplicatie mobila.

Momentan, aplicatia functioneaza doar pentru piata de carburanti, integrand companii ca OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lokoil, Socar si Gazprom. In continuare, va integra si companiile mici si se va extinde si asupra industriei alimentare, intrucat lansarea aplicatiei face parte din proiectul "Monitorul preturilor pentru alimente si carburanti".

Platforma va afisa preturile pentru carburantii standard si premium (benzina si motorina) si va oferi facilitati de cautare, sortare si filtrare a datelor. Cei de la ANPC au afirmat ca va fi integrata in platforma o sectie dedicata semnalarii de catre consumator a discrepantelor intre pretul de la pompa si valoarea de pe bon.

Momentan, aplicatia functioneaza cu greutate, sunt probleme in procesarea datelor, dar chestiunile tehnice vor fi remediate, au dat asigurari reprezentantii Consiliului Concurentei.

"Consumatorii au posibilitatea de a alege, avand la indemana informatii importante cu privire la oferta existenta pe piata in zona geografica de interes.

In acest fel, se va stimula concurenta, atat prin pret cat si prin serviciile oferite de companiile implicate in comercializarea cu amanuntul a carburantilor auto", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Chiritoiu a mai explicat ca informatiile colectate de stat vor fi puse la dispozitia tuturor companiilor, contribuind la transparentizarea pietei.

Jumatate din statele Uniunii Europene au implementat astfel de proiecte, printre care Germania, Austria, Franta si Italia.

Proiectul, cu o valoare totala de 1.422.346 de lei fara TVA, este finantat integral de la bugetul de stat si este realizat de Consiliul Concurentei in parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC).

Sistemul de monitorizare ii va ajuta pe consumatori, care vor putea alege produsele cu cel mai bun raport pret-calitate.
28-06-2019
In luna mai 2019, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA Romania a crescut fata de luna anterioara cu 4,9 puncte pana la valoarea de 51,5 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 10,0 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat componentei de anticipatii a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut fata de luna anterioatra cu 1,5 puncte, pana la valoarea de 58,4 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a crescut cu 1,5 puncte). Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 8,2 puncte pana la valoarea de 48,1 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 14,2 puncte). In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, 77% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7911, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8384. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2020/iunie 2019) a inregistrat o valoare medie de 4,12%. Sunt de remarcat anticipatiile de majorae a dobanzilor atat pentru scadentele pe termen scurt (ROBOR 3M) cat si pentru scadentele pe termen mediu (5 ani), 72% si respectiv 64% dintre participanti anticipand aceasta evolutie.

Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti membri ai CFA Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA. Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

* Conditiile curente-referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;

* Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie. Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului. Titlul CFA este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 150.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 152 societati membre ale CFA Institute.




Mai putin de jumatate dintre candidatii care se prezinta la un interviu negociaza salariul, desi suma oferita de companie poate fi marita de regula cu pana la 25%, afirma peste sase din zece angajatori. Si mai putini sunt cei care isi negociaza beneficiile extra-salariale, arata datele celui mai recent sondaj BestJobs.

Barbatii negociaza mai mult decat femeile

In general, cei mai multi candidati care isi doresc negocierea salariului sunt barbatii (46%), in timp ce sub o treime dintre femei abordeaza acest subiect, conform raspunsurilor oferite de angajatori. Cand vine vorba despre beneficiile extra-salariale, peste jumatate dintre recrutori (53%) spun ca sub 10% dintre candidatii care se prezinta la interviu negociaza si aceste drepturi. De cealalta parte, peste patru din zece angajati (42%) sustin ca accepta de regula salariul oferit de angajator din prima, fara nicio negociere, in timp ce doar doi din zece candidati negociaza oferta salariala.

Exista totusi si angajati (34% dintre respondenti) care spun ca obisnuiesc sa negocieze atat salariul, cat si pachetul de beneficii extra salariale. Printre beneficiile extra-salariale negociate de candidati, la un interviu, cele mai cerute sunt programul flexibil de lucru, pentru circa 47% dintre respondenti, bonusurile de performanta (44%) si trainingurile / cursurile de scolarizare platite de firma pentru dezvoltare profesionala (30%).

Alte beneficii care sunt de obicei negociate sunt acoperirea totala/partiala a cheltuielilor de transport (25,3%), masina de serviciu (24%), posibilitatea de a lucra de acasa (19%) si asigurare privata de sanatate pentru toata familia (18,5%). In acelasi timp, atunci cand candidatii sunt intrebati, in cadrul interviului, de asteptarile salariale, cei mai multi dintre ei - trei din zece - mentioneaza nivelul salarial actual.

Alti 28% adauga intre 10 si 25% la salariul actual, unul din zece adauga pana la 50% in plus si 8% adauga cel mult 10%. Dintre angajatii care spun ca nu negociaza oferta salariala sau beneficiile, aproape doi din zece afirma ca nu se simt confortabil sa ceara mai multi bani, alti 14% se tem ca nu vor fi acceptati la interviu sau ca vor parea lacomi (12%). Sondajul a fost efectuat in perioada 3 iunie -21 iunie 2019, pe un esantion de 210 companii si 1.100 utilizatori de internet.








Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a declarat ca pana la sfarsitul anului vor fi dati circulatiei 100 de kilometri de autostrada din cei 160-170 aflati in constructie.

"In momentul de fata, in constructie avem 160-170 de kilometri. Deci, in afara de Lugoj-Deva, Sebes-Turda, Chetani-Iernut, Chetani-Campia Turzii, mai avem si centura Bacaului in constructie, Pitesti-Craiova in constructie, Suplacu de Barcau-Bors, sectiunea Mihaiu-Bors, mai avem si Predeal-Cristian-Brasov in constructie, tot acel lot de autostrada. Eu spun ca vor fi dati in folosinta minimum 100 de kilometri. (...) Vor fi pusi in circulatie, nu va fi facuta receptia finala. Dar de dat in circulatie si-au asumat (antreprenorii - n.r.) ca vor da aceste tronsoane de autostrada", a declarat ministrul Transporturilor, citat de Agerpres.

Cuc a adaugat ca se va pronunta mai bine pe o estimare corecta, pe numarul total, la jumatatea acestui an. In ceea ce priveste autostrada Sibiu-Pitesti, ministrul a precizat ca lotul Pitesti-Curtea de Arges este in contestatie. "In licitatie este si lotul 4, asteptam sa se depuna ofertele si loturile 2 si 3, unde trebuie sa facem niste foraje suplimentare (...).

S-au scos forajele suplimentare la licitatie. Asteptam sa se depuna oferte, ca sa lansam si sectiunile 2 si 3 la executie si proiectare", a spus Razvan Cuc. Ministrul spera ca pentru loturile 1 si 4 sa se semneze anul acesta si sa fie lansate loturile 2 si 3, unde, daca se prezinta firme care doresc sa lucreze la acest proiect, e posibil sa fie si aici semnate contractele anul acesta.



La ultimele trageri loto, Loteria Romana a acordat 16.180 lei de castiguri in valoare totala de 708.657.17 lei, iar duminica vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc.

Pentru tragerile de duminica, la Loto 6/49, la categoria I, se inregistreaza sume in valoare de peste 2,55 milioane de lei (peste 541.000 euro), iar la Noroc este in joc un report cumulat in valoare de peste 2,65 milioane lei (peste 561.000 euro), informeaza reprezentantii Loteriei Romane.

La Joker, la categoria I, este in joc un report in valoare de aproximativ 11,4 milioane lei (peste 2,41 milioane euro), iar la categoria a II-a, reportul este de peste 324.000 lei (peste 68.600 euro). La Noroc Plus, la categoria I, se inregistreaza un report in valoare de peste 306.700 lei (aproximativ 65.000 euro).

La Loto 5/40, la categoria I, se inainteaza un report in valoare de peste 102.000 lei (peste 21.600 euro), iar la Super Noroc, la categoria I, este in joc un report in valoare de aproximativ 361.000 de lei (peste 76.400 euro).
26-06-2019
Guvernul Romaniei a aprobat, printr-o Ordonanta de urgenta, Programul multianual de finantare a investitiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea si extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica ale localitatilor si pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.

Este vorba de instituirea unui nou program de finantare, denumit Programul Termoficare, cu caracter multianual, prin care lucrarile de investitii sa se realizeze eficient. Astfel, se propune extinderea finantarilor acordate, de la reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica, pana la modernizarea si dezvoltarea celor existente si infiintarea altora intrucat starea tehnica a centralelor de producere a energiei termice este precara, majoritatea avand durata de viata expirata si o capacitate supradimensionata, raportat la necesarul actual de consum de energie termica.

Prin Programul Termoficare vor fi finantate lucrari de investitii, pentru modernizarea/ extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica in:

* unitatea/unitatile de productie a agentului termic;

* reteaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte);

* punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic;

* reteaua de distributie a apei calde si a agentului termic de incalzire.



Lucrarile de investitii vor avea finantarea asigurata din urmatoarele surse:

* transferuri de la bugetul de stat;

* transferuri din sumele gestionate de Administratia Fondului pentru Mediu, din valorificarea la licitatie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 10, alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului institutional si autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene; valoarea sumelor transferate de la Administratia Fondului pentru Mediu este de 400 de milioane de lei, fiind fundamentata pe disponibilul declarat in luna februarie 2019;

* bugetele locale. Sumele vor fi alocate in baza evaluarii indeplinirii conditiilor de conformitate si eligibilitate a proiectelor care vor fi depuse de unitatile administrativ-teritoriale interesate sa participe la Program, iar proiectele depuse vor fi ierarhizate in baza urmatoarelor criterii:

* intre 0 si 40 de puncte, in functie de economia de energie/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera realizata ca urmare a implementarii proiectului, exprimata in tone de echivalent petrol/an si tone de dioxid de carbon echivalent /an;

* intre 0 si 20 de puncte, raportat la eficienta investitiei, respectiv raportul intre valoarea totala a investitiei si economia de energie/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera obtinuta prin exploatarea instalatiilor realizate in cadrul proiectului pe durata de recuperare a investitiei, exprimata in lei/tona de echivalent petrol si lei/tona de dioxid de carbon echivalent;

* intre 0 si 20 de puncte, corespunzatoare ratei de bransare la sistemul centralizat de termoficare (numarul actual de apartamente bransate/numarul de apartamente bransate initial).

* intre 0 si 20 de puncte, raportat la capacitatea financiara a unitatii administrativ - teritoriale beneficiare, calculata potrivit formulei prevazute la art. 33, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Programul va fi coordonat de o Comisie interministeriala, formata din presedinte si 4 membri, cu functie de secretar de stat, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Mediului si al Ministerului Energiei. Intrucat unele unitati administrativ-teritoriale care au beneficiat de finantare in cadrul programului "Termoficare 2006-2020 caldura si confort" au programat investitii in derulare, prin proiectul de act normativ se prevede ca, in cadrul noului program, vor fi continuate investitiile in curs.

In prezent, Programul "Termoficare 2006-2020 caldura si confort" este finantat anual, ceea ce presupune o activitate de analiza, evaluare a proiectelor si, mai ales, incheierea contractelor de finantare in fiecare an calendaristic, fara asigurarea unei predictibilitati a finalizarii investitiilor.

TBI Bank lanseaza in parteneriat cu TUI TravelCenter un produs online pentru finantarea pachetelor de vacanta, prin intermediul solutiilor de plata integrate in platforma eCommerce a TBI Credit, parte a TBI Bank.

Noul produs de finantare 100% digital este parte a strategiei TBI de dezvoltare a serviciilor oferite pe segmentul de finantare turistica, dupa lansarea de anul trecut a primului produs din portofoliul bancii pe aceasta zona.

Aceasta metoda de plata are la baza un flux de finantare online care permite identificarea clientilor printr-un scurt apel video si semnarea electronica a documentelor. Tot acest proces dureaza circa 10 minute.

Clientii pot alege sa plateasca pachetul de vacanta in rate egale - intre 6 si 12 - si cu o rata fixa a dobanzii de 18% pe an. "Planificarea vacantelor trebuie sa fie simpla si rapida, fara a deveni o povara. Acelasi lucru e valabil si cand vine vorba despre plata vacantei.

Noua solutie de finantare permite acest lucru: este o metoda prietenoasa de plata, care le permite clientilor sa se bucure de cumparaturi fara sa simta presiune pe buget", declara Kostas Tovil, Senior Vice President E-Commerce TBI Bank. TBI Bank este o institutie bancara parte a grupului 4Finance, cel mai mare grup european de credite de consum accesibile online si pe dispozitive mobile, cu activitati in Romania, Bulgaria, Germania si Suedia. Cu o retea de parteneri care numara peste 6.600 de puncte de vanzare, TBI Bank deserveste peste 1,2 milioane de clienti.


Persoanele interesate sa-si monteze panouri fotovoltaice nu mai sunt nevoite sa cheltuie bani si sa piarda timp pentru obtinerea autorizatiei de construire intrucat prin modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii s-a eliminat obligativitatea detinerii unei astfel de autorizatii.

Potrivit informarii trimise de Administratia Fondului pentru Mediu, masura se aplica din data de 27 iunie 2019.

Potrivit noilor prevederi legale, montarea panourilor fotovoltaice pentru producerea de energie electrica si/sau panouri solare pentru incalzirea apei este permisa fara ca proprietarul cladirii sa obtina autorizatia de construire, insa primariile trebuie anuntate referitor la modificarile aduse locuintei, inaintea inceperii lucrarilor. Modificarea actului normativ a fost initiata de Administratia Fondului pentru Mediu pentru a debloca Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrica, in vederea acoperirii necesarului de consum si livrarii surplusului in reteaua nationala si Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodariile izolate neracordate la reteaua de distributie a energiei electrice.


Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, un proiect de ordonanta privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. Una dintre principalele modificari se refera la majorarea cuantumului eco-taxei pentru pungile din plastic de la 0,10 lei, la 0,15 lei.

"Aceasta masura este una esentiala pentru reducerea consumului de pungi de plastic, produse care au un impact devastator asupra mediului, la nivel planetar. Iata ca, daca anul trecut am interzis pungile din plastic subtire cu maner, acum venim cu masuri noi pentru a determina comerciantii si populatia sa aleaga masuri alternative. Sunt vizate, in primul rand, acele pungi din plastic foarte subtire fara maner, pe care le gasim disponibile gratuit, de obicei, la raioanele de fructe si legume, si pe care, ulterior, le reintalnim in natura. Nu putem asista pasivi la distrugerea ecosistemelor si trebuie, deci, sa actionam", a declarat Gratiela Gavrilescu, viceprim-ministru si ministrul Mediului.

In afara de cresterea cuantumului eco-taxei, noile prevederi obliga taxarea oricarui tip de pungi din plastic, indiferent de grosimea sau forma lor. Sunt exceptate de la plata alternativele ecologice (biodegradabile si compostabile), ca de exemplu produse din amidon sau celuloza.

O noutate importanta vizeaza unitatile administrativ-teritoriale care nu au organizat serviciul public de salubrizare. Astfel, s-a propus un sistem de impunere, in acord cu evolutia indicatorilor de generare a deseurilor municipale (kg/locuitori/zi) prevazuti in Planul National de Gestionare a Deseurilor pentru anii 2019 si 2020, care au fost multiplicati cu numarul de zile calendaristice din anul de raportare.

Unitatile administrativ-teritoriale care nu au organizat serviciul public de salubrizare vor plati contributia de 50 lei/tona pentru intreaga cantitate de deseuri municipale estimate ca fiind generate potrivit indicilor prevazuti in Planul National de Gestionare a Deseurilor, respectiv de 233 kg/locuitor/an in mediul urban si 105 kg/locuitor/an in mediul rural.

"Aceasta masura va conduce la stimularea organizarii serviciului de colectare la nivelul U.A.T.-urilor pentru asigurarea indeplinirii obiectivului anual de reducere a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare din deseurile municipale. In plus, actul normativ prevede modificarea contributiei de la 3% la 2% aferenta veniturilor obtinute de catre detinatorul deseurilor, persoana fizica sau juridica, realizate din vanzarea tuturor deseurilor", se arata in comunicataul remis MEDIAFAX.

La Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale au fost depuse 301 proiecte in valoare totala de 295.829.890 euro din partea potentialilor interesati de investitiile in dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii de irigatii.

Desi a fost inaintat un numar mult mai mare de proiecte, comparativ cu sesiunile deschise anterior, fondurile alocate nu sunt epuizate iar la acest moment mai sunt disponibile 4.170.110 euro. Sesiunea de primire a proiectelor se va finaliza la 31 august, ora 16:00, anunta reprezentantii Ministerului, intr-un comunicat de presa, remis miercuri, MEDIAFAX.

Sesiunea de primire a proiectelor face parte din submasura 4.3 "Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020, iar suma totala alocata anual pentru aceste proiecte este de 200 milioane de euro, plafonul pentru cererile de finantare ajungand insa, la 300 milioane de euro.

Fiecare proiect poate beneficia de sume pana la un milion de euro, iar fondurile sunt 100% nerambursabile. Acestea se acorda pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigatii, a cladirilor aferente statiilor de pompare de punere sub presiune, precum si pentru racordarea acestora la utilitati, inclusiv constructia si modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat. Un element de noutate fata de editiile anterioare, este faptul ca echipamentele de irigat pot fi achizitionate in limita a 30% din valoarea eligibila a proiectului, potrivit sursei citate.

In aceasta sesiune s-a acordat finantare de pana la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investitii in sistemele de irigatii. Fondurile sunt 100% nerambursabile si se acorda pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigatii, a cladirilor aferente statiilor de pompare de punere sub presiune, precum si pentru racordarea acestora la utilitati, inclusiv constructia si modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat.

Un element de noutate este faptul ca echipamentele de irigat pot fi achizitionate in limita a 30% din valoarea eligibila a proiectului - modalitatea de calcul fiind detaliata in Ghidul Solicitantului.
25-06-2019
Roxana Minzatu, ministrul Fonduriloe Europene, a declarat la Bruxelles, in cadrul unei intalniri cu jurnalistii romani, ca isi doreste sa arate Comisiei Europene ca putem lua bani si in perioada 2021-2027.

Ne dorim, si am spus si Comisiei Europene, sa avem un buget pentru infrastructura medicala, dar si pentru formarea medicilor, programe de screaning.

Si acum suntem cu cheltuielile undeva la 800 milioane de euro pe sanatate: programe de screaning, formare medici, investitii in ambulatorii, UPU si in eficientizarea energetica a spitalelor. Pentru perioada 2021-2027 am vrea cel putin un miliard de euro pentru sanatate. Dar pentru asta trebuie si sa aratam ca toate investitiile si aceste trei regionale avanseaza. E corect. Asa convingi", a declarat ministrul Fondurilor Europene.

"Vara aceasta incepem sa schitam viitoarele programe operationale. In ele vom detalia domeniile pe care vrem sa ducem banii: sanatate, sreaning-uri, formarea medicilor, termoficare, reabilitarea blocurilor. In acest proces, cand se scriu programele, cu dezbaterele aferente in tara, mergem ulterior la Comisia Europeana si explicam de ce e nevoie sa continuam investitia in domeniul respectiv.

Important nu este doar sa identifici nevoia, ci sa spui ca ai nevoie de banii acestia si poti sa ii cheltui. Am spus si la Comisia Europeana ca una dintre prioritatile noastre este de a investi in domeniul medical - cladiri, infrastructura, dotari, formare si screaning", a adaugat Roxana Minzatu, in cadrul intalnirii cu jurnalistii romani din proiectul "Ce inseamna Coeziunea UE?".

Companii din Polonia, Cehia, Serbia, din Vestul Europei si chiar din Asia se uita tot mai atente la Romania cand decid sa isi extinda activitatea in regiunea Europei de Sud-Est.

Acestea vizeaza orase cu o buna conexiune la infrastructura de mare viteza, respectiv orase cu deschidere la transportul maritim sau bine conectate la reteaua feroviara, arata datele companiei de consultanta imobiliara Dunwell.

In ultimii ani, in Romania au venit din ce in ce mai multi investitori din sectorul industrial si logistic, ca urmare a dezvoltarii nodurilor de infrastructura, a atragerii de capital strain, a personalului bine pregatit, cat si a oportunitatilor de expansiune, iar prezenta tarii noastre la targ confirma, inca o data, interesul ridicat. "Am avut intalniri cu mai multe companii specializate in sectorul industrial si logistic si am observat un interes crescut pentru viitoare oportunitati de dezvoltare in Romania. Fata de acum doi ani, la ultima editie a targului, discutiile au fost mult mai concrete si cu un interes deosebit pentru anumite zone cheie ale tarii. Companii din Polonia, Cehia, Serbia, din Europa de Vest sau din Asia analizeaza piata locala pentru viitoare investitii si ne asteptam ca nume noi sa intre in Romania in perioada urmatoare", a declarat Marian Orzu, managing partner Dunwell. Calea ferata si accesul portuar fac din Romania o destinatie pentru companiile asiatice care isi doresc o prezenta la nivel european, iar tara noastra dispune de o buna conexiune catre Vest, mai arata specialistii Dunwell. "Am purtat discutii cu mai multe companii din Asia - din India, centrele de business din Hong-Kong sau Shanghai - toate interesate de investitii in Romania datorita conexiunii facile atat la transportul feroviar, cat si accesului portuar. Constanta ar putea deveni un real pol de business pentru acesti investitori in anii urmatori, investitiile de aici fiind realizate in special de companiile asiatice care tintesc o prezenta europeana mai puternica", a punctat, la randul sau, Daniel Cautis, managing partner Dunwell.
Popririle bancare vor fi instituite de catre ANAF doar pe sumele datorate statului, nu pe tot ce se afla in conturile bancare ale firmelor sau persoanelor executate silit, iar ridicarea popririlor va fi facuta in timp real, prevede un set de modificari aflate acum in lucru la nivelul Ministerului Finantelor, potrivit informatiilor Profit.ro.

Acum, ANAF pune poprire simultan pe toate conturile, iar ridicarea popririi se efectueaza la cateva zile sau chiar mai mult dupa ce trage suma datorata statului. Schimbarile la care lucreaza acum Finantele, minister in subordinea caruia se afla ANAF, vor introduce ridicarea popririi in timp real si instituirea acesteia doar pentru suma datorata, potrivit sursei citate. Anul trecut, ANAF a luat din conturile celor cu datorii, folosind poprirea bancara, 3,46 miliarde de lei, suma cu 9% mai mica fata de anul anterior. Contactat de Profit.ro, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat ca intentioneaza sa introduca aceasta masura in cel mai scurt timp. "Intentionam sa introducem aceasta masura in cel mai scurt timp.

Scopul, la fel ca in cazul altor masuri adoptate deja sau pe care le am in vedere ca ministru al Finantelor, este de a aseza pe baze normale, nu de forta, relatia ANAF cu mediul de afaceri si contribuabilii", a declarat ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, pentru profit.ro.


Seful serviciului online Instagram, Adam Mosseri, a informat ca platforma vrea sa introduca noi functii pentru cumparaturi, precum achizitionarea produselor fara a parasi aplicatia si adaugarea unui "cos de cumparaturi", relateaza Financial Times.

Acesta a declarat ca scopul sau este de a "conecta punctele" intre cumparatori, vanzatori si numarul urias de "influenceri" de pe platforma Instagram.

Instagram a inceput recent sa testeze noile functii, la cererea utilizatorilor sai, brandurilor si influencilor populari, care au un numar mare de urmaritori.

Oficialii estimeaza ca acest lucru ar putea aduce castiguri de pana la 15 miliarde de dolari din reclame si promovari, aproape un sfert din totalul castigat de Facebook.

Mosseri a afirmat ca functia de cumparaturi reprezinta un plan pe termen lung care va necesita dezvoltarea infrastructurii aplicatiei. Instagram trebuie sa lucreze cu serviciile de plata din fiecare tara.

Aspecte ale protectiei cumparatorilor si integrarea sistemelor de administrare a inventarelor vor fi de asemenea introduse.

"Va fi foarte fragmentat, asa ca va fi nevoie de foarte mult timp. Acesta nu este un plan pe un an, ci mai degraba pe 5-10 ani", a adaugat Mosseri.

In luna martie, Instagram a informat ca 20 de branduri de moda americane, cat si influenceri si creatori pentru marcile respective, isi vor putea vinde marfa direct pe platforma, printr-un parteneriat cu PayPal.

24-06-2019
Este colaps total in infrastura la toate nivelele. Afacerile din bani publici sunt blocate total. Primariile nu au nicio sansa si sunt nevoite sa amane tot ceea ce doreau sa construiasca in 2019. Situatia este disperata.

Probleme immense in toata Romania. Primariile sunt blocate total. De aceasta data nu este vorba de bani, ci de licitatii blocate total. Constructorii nici nu se mai gandesc sa participe la licitatiile organizate de catre primarii. Situatia este disperata in Constanta, Vrancea, Alba sau Bihor. S-au anulat licitatii pe banda rulanta din lipsa de ofertanti. Este vorba despre lucrari de milioane de euro, multe finantate din fonduri europene.

In Constanta, in ultimele luni, au fost anulate doua licitatii care vizau lucrarile de restaurare la doua monumente istorice de categoria A, proiecte cofinantate prinProgramul Operational Regional 2014-2020, in valoare de 16 milioane lei.

In Alba, administratia locala din comuna Lupsa a fost obligata sa reia in doua randuri o licitatie in valoare de 6,4 milioane de lei pentru realizarea sistemului de canalizare si a unei statii de epurare cel mai mare proiect finantat prin PNDL in judetul Alba.

In Focsani, in judetul Vrancea, primarul Cristi Mihaila a ajuns sa faca apeluri publice catre constructori, cu rugamintea de a se prezenta la licitatii dupa ce mai multe proceduri care vizau lucrari de investitii au fost anulate din lipsa de ofertanti. Primaria a anulat 35 de licitatii in valoare de peste 5 milioane euro, din acelasi motiv: lipsa de oferte.

Municipalitatea oradeana cauta mesteri pentru a repara o cresa si sapte scoli, dntre care 6 licee si colegii nationale. Nu au fost depuse oferte pentru lucrarile de reabilitare a fatadelor mai multor cladiri din centrul orasului. Constructorii refuza sa se prezinte si la lucrari mai mari, cum ar fi reamenajarea gradinii publice Ciuperca in urma alunecarilor de teren din 2016, in valoare de 1,9 milioane lei, amenajarea unui parc in zona strazii Romer Floris, de 3,8 milioane lei, pietonalizarea strazii Libertatii, pentru care s-au alocat 10,2 milioane lei, construirea drumurilor colectoare si a pasajului de la viitorul Centru de Transport Intermodal, pentru care s-au pus la bataie nu mai putin de 22,5 milioane lei. "Am ajuns sa ne rugam de ei. Ii sunam si le spunem: "Nu va stresam, nu va penalizam, nu va facem nimic, numai veniti si luati lucrarile!"", explica primarul Ilie Bolojan, conform adevarul.ro.

Constructorii dau vina, in principal, pe lipsa de personal calificat sau necalificat. "Majoritatea firmelor nu indraznesc sa deschida mai multe santiere din lipsa de personal, multi fiind obligati sa aduca muncitori de la sute de kilometri sau sa automatizeze activitati pana de curand manufacturiere. "Pentru ca nu mai gasim fierari, am cumparat un robot de facut armaturi. Are o productivitate mare si inlocuieste munca a zece oameni", a declarat directorul Asfamixt, Daniel Fortiu, mai spune sursa citata.
Preturile la gaze naturale vor scadea cu peste 5%, de la 1 iulie, pentru trei milioane de clienti casnici care primesc gaze in regim reglementat.

Comitetul de reglementare al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE a aprobat, in sedinta de luni, 24 iunie, preturile pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale la clientii casnici, valabile incepand cu data de 1 iulie 2019. Astfel, preturile pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale pentru un numar de peste 3 milioane clienti casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate in conformitate cu prevederile metodologiilor in vigoare, vor inregistra o scadere de peste 5% pentru intreaga piata de furnizare reglementata. Aceasta evolutie este generata, in principal, de scaderea preturilor celor doi mari furnizori de pe piata reglementata a gazelor naturale. Mai precis, pentru clientii E.ON Gaz Furnizare Romania, preturile vor scadea cu 3,71%. Clientii Engie Romania vor primi gaze cu 7,89% mai ieftine. Principalul element component al pretului final reglementat, care a determinat scaderea medie inregistrata pe piata reglementata a gazelor naturale, a fost pretul de vanzare a gazelor naturale de catre producatorii interni de 68 lei/MWh, reglementat prin prevederile O.U.G 114/2018, cu modificarile si completarile ulterioare.

Mai multi deputati si senatori PNL au depus un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, astfel incat angajatii sa poata presta munca in una din zilele de repaus saptamanal si sa primeasca o compensatie financiara.

"Regimul juridic al muncii prestate in zilele de repaus saptamanal este reglementat de norme ce tin de doua institutii juridice, respectiv cele care reglementeaza munca suplimentara, pe de-o parte, si cele care privesc repausul saptamanal, pe de-alta parte", se arata in expunerea de motive, citata de Mediafax. Potrivit Codului Muncii, "durata normala a timpului de munca este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana", iar orice depasire a limitei impuse se incadreaza in sfera notiunii de munca suplimentara.

Liberalii arata ca legislatia nu interzice angajatului sa presteze ore suplimentare in intervalul repausului saptamanal. "Dimpotriva, art. 114 Codul Muncii, prin care se stabileste durata maxima saptamanala a timpului de munca, are in vedere si orele suplimentare: durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv in orele suplimentare", se mai arata in expunerea de motive. In acest fel, liberalii arata ca, din dispozitiile legale, "reiese foarte clar ca orele suplimentare pot fi efectuate oricand pe durata celor 7 zile ale saptamanii, cu respectarea limitei maxime de 48 de ore de activitate saptamanal." Modificarea ar fi in interesul angajatorului dar si al salariatilor, sunt de parere liberalii. "Este de altfel o solutie logica, o astfel de interpretare fiind nu numai in interesul angajatorului, ci si al angajatilor. In practiva, pozitia oficiala a multor ITM-uri este frecvent contrazisa de preferintele individuale ale salariatilor care opteaza pentru suplimentarea veniturilor prin prestarea de munca suplimentara", se mai arata in expunerea de motive. In acest sens, proiectul are in vedere modificarea unui articol al Codului Muncii din care sa reiasa ca salariatul poate fi compensat si doar financiar, fara a depasi durata de opt ore de munca, iar repausul saptamanal sa scada la 24 de ore. "In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.Cu acordul salariatului, munca prestata cu caracter ocazional, intr-o zi de repaus saptamanal, se poate compensa si doar financiar, dar durata ei nu poate depasi 8 ore, astfel incat repausul saptamanal sa fie de minim 24 de ore. Munca prestata in aceasta situatie se va plati cu un spor de minim 75% din salariul de baza, agreat intre salariat si angajator", se arata in propunerea de modificare a legii. Proiectul de lege a fost initiat in Camera Deputatilor, Senatul fiind camera decidenta.



Comisia Europeana a aratat ca 9% dintre produse aveau o compozitie diferita, desi partea din fata a ambalajului era identica. Nu au fost inregistrate decalaje intre Est si Vest in privinta compozitiei produselor de marca. Studiul a fost realizat in 19 state ale UE iar Romania nu a fost inclusa.

Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru stiinta si cunoastere) a analizat aproape 1 400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE si a aratat ca 22% din produse aveau o compozitie diferita, in pofida faptului ca partea din fata a ambalajului era similara. Desi partea din fata a ambalajului era identica, 9% din produse erau realizate din materiale diferite.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educatie, cultura, tineret si sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat: "Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, ma bucur ca nu s-a gasit nicio dovada a unui decalaj intre est si vest in ceea ce priveste compozitia produselor alimentare de marca, dar, pe de alta parte, ma ingrijoreaza constatarea ca pana la o treime din produsele testate aveau o compozitie clar diferita, desi erau comercializate sub marci identice sau similare."

Vera Jourova, comisarul pentru justitie, consumatori si egalitate de gen, a declarat: "In cadrul pietei unice europene nu vor exista standarde duble. Atunci cand isi vor face cumparaturile, consumatorii europeni vor putea avea incredere deplina ca ceea ce vad este si ceea ce cumpara."

Studiul a evaluat 1 380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest esantion nu este, insa, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piata UE, informeaza Comisia.

In marea majoritate a cazurilor, compozitia corespundea modului in care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din fata a ambalajului si compozitia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al partii din fata a ambalajului, faptul ca in diferite tari ale UE compozitia lor era diferita.

Utilizarea aceluiasi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compozitie diferita nu urmareste un model geografic consecvent. De asemenea, diferenta de compozitie a produselor testate nu constituie neaparat o diferenta in ceea ce priveste calitatea produsului.

La sondaj au participat Bulgaria, Croatia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania si Tarile de Jos. Romania nu a fost inclusa in studiu.

In continuare, Comisia Europeana lanseaza o noua cerere de propuneri, cu un buget total de 1,26 milioane de euro.
20-06-2019
Ministerul Finantelor a pus joi in dezbatere publica, cu doar cateva ore inaintea sedintei de Guvern, un proiect de act normativ care schimba regulile contabile pentru majoritatea firmelor active din tara noastra. Modificarile sunt facute cu numai 10 zile inainte de termenul la care companile trebuie sa faca raportarea.

Se propune ca sistemul de raportare contabila la 30 iunie 2019 sa se aplice operatorilor economici care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de 220.000 lei", se arata in reperatul de aprobare al proiectului de act normativ, supus joi dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Finantelor.

Proiectul de ordin este structurat astfel incat sa rezulte care este continutul de informatii al formularelor de raportare contabila la data de 30 iunie 2019 intocmite de entitati in functie de reglementarile contabile aplicabile. "Mentionam ca pentru indicatorii din raportarile contabile la 30 iunie nu se aplica unele reguli contabile, cum sunt inventarierea obligatorie si evaluarea tuturor elementelor bilantiere, iar nivelul de detaliere a informatiilor prezentate este mai redus, prin comparatie cu situatiile financiare anuale", se arata in documentul citat.

Intrucat datele cuprinse in raportarile contabile la 30 iunie sunt destinate, in principal, institutiilor statului, informatiile propuse a se raporta conform prezentului proiect de ordin au fost stabilite in urma consultarii institutiilor care utilizeaza baza de date a Ministerului Finantelor Publice.


In timp ce calitatea infrastructurii de transport considerata cea mai mare limitare pentru crestere economica sustenabila, calitatea infrastructurii digitale este cea mai apreciata conditie de piata oferita de Romania, sunt de parere oamenii de afaceri.

Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) a prezentat joi rezultatele unei noi editii a sondajului privind calitatea climatului investitional in Romania. Raspunsurile la intrebarile ce au vizat in mod special nivelul de apreciere a avantajelor competitive ale Romaniei, a principalelor conditii de piata si a masurilor cu impact in economie din ultimul an intaresc semnalul de alarma cu privire la sustenabilitatea cresterii economice in lipsa investitiilor publice, indeosebi in proiecte de infrastructura de transport. Desi majoritatea companiilor respondente confima mentinerea si in 2019 a tendintei de crestere a veniturilor, a investitiilor si a numarului de angajati, acestea exprima totodata ingrijorarea cu privire la acele aspecte care afecteaza climatul investitional. Cele mai apreciate conditii de piata care au contribuit la performanta raportata de companii sunt calitatea infrastructurii digitale (52%), a capitalului uman (50%), si nivelul de impozitare a companiilor.

La polul opus, sunt considerate precare calitatea infrastructurii de transport, ce se regaseste intr-un covarsitor procent de 94% din raspunsuri, urmata de lipsa politicilor si programelor de investitii publice, cu 66% si stabilitatea macroeconomica, cu 59%.

Ce masuri sunt necesare

In acest context, principalele trei masuri pe care respondentii le vad necesare pentru imbunatatirea semnificativa a cadrului investitional si a competitivitatii economice a Romaniei sunt revizuirea calitatii cheltuielor publice si canalizarea lor catre investitii (64%), cresterea absorbtiei fondurilor europene (55%) si investitiile in infrastructura (51%) "Este evident din aceste raspunsuri ca sursa de ingrijorare pentru mediul de afaceri se afla in zona politicilor publice care s-au orientat preponderent catre stimularea consumului, prin majorarea cheltuielilor curente ale statului, si au lasat in planul al doilea investitiile desi calitatea infrastructurii fizice este precara. Lipsa de investitii publice actioneaza ca o frana pentru cresterea sanatoasa a economiei si, mai mult, creeaza vulnerabilitati din cauza deficitelor si a datoriei publice in crestere care restrang tot mai mult posibilitatile de finantare a investitiilor si genereaza riscuri in cazul unei recesiuni economice" a declarant Ionut Simion, presedintele AmCham Romania.

Cresterea economica nu e cel mai mare avantaj

In topul celor mai apreciate avantaje, in mod surprinzator nu se afla cresterea economica, 87% dintre companiile participante la sondaj apreciind mai mult potentialul de crestere, 78% calitatea Romaniei de membru EU si 53% calitatea capitalului uman, ceea ce demonstreaza ca UE este considerata principala ancora de stabilitate intr-un climat local perceput ca advers din perspectiva politicilor publice. In acelasi timp, observam ca deocamdata capitalul uman este un punct forte pentru Romania, dificil de mentinut insa in mixul de avantaje competitive in lipsa unor masuri urgente de a adresa riscurile demografice si de redresare a sistemului educational. In ansamblu, raspunsurile celor 120 de companii membre AmCham Romania participante la sondaj, companii mari si mici din toate domeniile de activitate, reprezentative pentru asociatie, denota prudenta, cel mai clar reflectata in deciziile de extindere a investitiilor in Romania pentru anul 2019.

Astfel, cele mai multe companii preconizeaza in acest an investitii mici, de pana la 1 milion euro, deciziile de investitii fiind puternic conditionate de stabilitatea politica, de investitiile in infrastructura si de cresterea performantei administratiei publice. OUG 114, hulita Masura apreciata ca avand impactul cel mai pozitiv este mentinerea cotei unice de impozitare, in timp ce OUG 114/2018, prin modul netransparent de adoptare dar si prin implicatiile pentru multe sectoare economice conduce topul masurilor economice cu impact negativ. Cifrele privind deciziile de extindere a investitiilor in Romania sunt puternic conditionate de stabilitatea politica, de derularea investitiilor in infrastructura si de cresterea performantei administratiei publice.

Suficient de multe companii nu includ Romania in planurile de investitii anul acesta, si in cazul celor care au decis sa investeasca, predomina o atitudine prudenta iar volumul investitiilor este relativ mic.

OUG 114, hulita

Masura apreciata ca avand impactul cel mai pozitiv este mentinerea cotei unice de impozitare, in timp ce OUG 114/2018, prin modul netransparent de adoptare dar si prin implicatiile pentru multe sectoare economice conduce topul masurilor economice cu impact negativ. Cifrele privind deciziile de extindere a investitiilor in Romania sunt puternic conditionate de stabilitatea politica, de derularea investitiilor in infrastructura si de cresterea performantei administratiei publice. Suficient de multe companii nu includ Romania in planurile de investitii anul acesta, si in cazul celor care au decis sa investeasca, predomina o atitudine prudenta iar volumul investitiilor este relativ mic.





Cea mai mare parte a exporturilor romanesti se indreapta catre tarile din Vestul Europei, Franta, Germania, Italia si Regatul Unit absorbind 57% din bunurile si serviciile catre Uniunea Europeana si 44% din totalul exporturilor, anunta Consiliul Concurentei.

Studiul privind comertul exterior al Romaniei si barierele existente pe pietele europene pentru exportatorii romani a mai scos la iveala faptul ca Romania exporta mult mai putin in tarile din Estul Europei, mai apropiate din punct de vedere structural si geografic, precum Ungaria (deficit de 2,6 miliarde de euro), Polonia (-2,3 miliarde euro), Slovacia (-658 milioane de euro), Republica Ceha (-398 milioane euro).

Analiza derulata de Autoritatea de concurenta arata faptul ca in anul 2018, serviciile de transport au generat exporturi de aproximativ 6,15 miliarde de euro, adica o treime din totalul exporturilor de servicii din Romania si echivalentul a 46% din excedentul total al comertului exterior cu servicii.

Serviciile de transport, alaturi de cele adresate afacerilor (B2B), serviciile de prelucrare a marfurilor, respectiv serviciile IT&C genereaza cele mai mari exporturi din Romania, fiind printre sectoarele economice ce contribuie la echilibrarea balantei comerciale a Romaniei, alaturi de exporturile de bunuri din industria auto.

Conform datelor, Romania a exportat in anul 2018 autoturisme si componente auto (piese sau anvelope) in valoare totala de 32,1 miliarde de euro (47,4% din totalul exporturilor de bunuri din Romania).

La nivel agregat, Romania a inregistrat un deficit comercial pe latura comertului cu bunuri (FOB/CIF) de 15,1 miliarde de euro in 2018, si un excedent comercial pe latura comertului cu servicii de 8 miliarde de euro, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei si Eurostat.

Analiza derulata de Autoritatea de Concurenta mai indica faptul ca tarile Uniunii Europene sunt mult mai accesibile pentru companiile romanesti comparativ cu tarile extra comunitare.
Cu toate ca studiile AmCham arata ca investitorii recunosc potentialul crestere al Romaniei, doar 1% din firme investesc peste 1 milion de euro. Ionut Simion, presedintele Camerei de Comert Americane a explicat acest lucru prin efectele nocive pe care OUG 114 le are asupra economiei.

"Potentialul de crestere al Romaniei este foarte mare. Din punct de vedere al raportarii la media Uniunii Europene avem un nivel de trai ridicat, de 62%" a afirmat Ionut Simion.

Insa acesta a mai explicat ca efectele Ordonantei 114 ii indeparteaza pe investitori: "Ordononata 114 a afectat trei sectoare: energie, telefonie si banking. E normal ca acestia sa mareasca preturile pentru ca nu au cum sa suporte taxele care le-au fost impuse. Nu avem activitate de creditare... pai daca ii strangem de gat cum ii prindem."

Presedintele Amcham a mai adaugat ca "Guvernul acesta nu a luat niste masuri proaste. Chiar a avut niste intentii bune, numai ca noi am atras atentia de la inceput. Nu este suficient sa fie numai stabilitate si predictibilitate, trebuie sa existe si sustenabilitate. Pentru ca daca iei niste masuri in care zici - nu am marit eu preturile la energie, nu am marit eu preturile la telefonie, nu am marit eu comisioanele bancare, ci le-au marit companiile. Dar companiilor le-au fost impuse niste taxe care au un efect de cascada".

"Da, exista potential si mai exista o precautie a mediului de investitie care asteapta sa se asigure. Un investitor nu investeste intr-o tara doar pentru ca sistemul fiscal e avantajos. Pe unii investitori ii intereseaza sa stie care este sistemul fiscal", a justificat Ionut Simion reticenta firmelor straine.

Acesta a mai spus ca intr-adevar Romania are un mare potential de crestere, dar trebuie sa invete sa si-l valorifice: "In realitate aceste proiecte de parteneriat public privat ar putea exploda daca am debloca pana la urma procedurile si maniera de derulare a acestor proiecte."

19-06-2019
In Romania, piata utilajelor de constructii este intr-o continua expansiune, iar asta duce la aparitia a tot mai multe persoane care comercializeaza utilaje de constructii aduse din afara tarii. In 2018, peste 10 noi furnizori de utilaje de constructii second hand au aparut in Romania, unii dintre ei seriosi, iar altii mai putin de la care poti sa cumperi utilaje stricate, cu acte incomplete sau, mai grav, utilaje furate. Utilajele de constructii sunt o achizitie costisitoare pentru orice firma din acest domeniu, de aceea nu vrei sa cumperi un utilaj care nu functioneaza sau care s-ar putea sa aiba probleme tehnice la scurt timp de la achizitionarea acestora. Dealerii care comercializeaza utilaje de mult timp, si sunt unii de incredere, ofera garantii pentru orice utilaj livrat sau, chiar mai mult, ofera utilaj la schimb daca acesta prezinta neclaritati. Sunt multe probleme care pot aparea la utilajele achizitionate. Conform celor de la UTILBEN, care au o experienta de peste 13 ani in comercializarea de utilaje grele, pot aparea mai multe neconformitati.

Ce probleme poti intampina atunci cand achizitionezi un utilaj second hand de la un dealer neautorizat?

In cele ce urmeaza iti voi prezenta cele mai frecvente probleme ale utilajelor second hand si cum se asigura dealerul UTILBEN - Unul dintre cei mai mari furnizori de utilaje de constructii noi si second hand - ca acestea nu se regasesc la utilaje comercializate de ei.

1. Cea mai frecventa problema sunt orele date inapoi. In principiu, sunt mai multe metode pe care unii furnizori sau constructori le folosesc, printre care deconectarea ceasului de la computerul central al utilajului pentru ca acesta sa nu mai inregistreze orele lucrate sau folosirea de softuri specializate cu ajutorul carora se pot da orele inapoi, atrag atentia cei de la UTILBEN. Acestia au cateva metode de a verifica daca orele utilajelor, de exemplu excavatoarele, afiseaza orele corect: conectarea la subcomponentele excavatorului, precum si verificarea istoricului utilajului direct la dealeri.

2. Suduri sau ascunderea zonelor fisurate prin revopsite. Cosmetizarea utilajului inainte de vanzare este o practica des intalnita si practicata de catre dealerii neautorizati sau furnizorii de utilaje de ocazie. Unele elemente, precum bratele unui excavator, nu ar trebui sa fie in nici un fel rupt sau fisurat, iar apoi sudat si revopsit, mai ales daca aceasta lucrare este facuta intr-un mod neprofesionist. Un dealer cu experienta, precum UTILBEN, este foarte atent si studiaza atent zonele vopsite si, de multe ori, trebuie sa refaca lucrarile de sudura deoarece acestea sunt facute de neprofesionisti.

3. Motoare mult prea uzate ale utilajelor. Utilajele de constructii sunt folosite la capacitate maxima ore intregi, in fiecare zi, indiferent daca sunt folosite in Romania sau in strainatate. Pentru a masca problema, sunt multe lucruri pe care le pot face furnizorii de utilaje care vor sa vanda utilajul rapid, fara a-i pasa ce se v-a intampla cu acesta peste 2 luni sau dupa o folosire la sarcini grele.

Pentru a te asigura ca utilajele cumparate nu au probleme, iti recomandam sa achizitionezi doar utilaje de la dealeri mari, care au experienta si care iti pot asigura garantia utilajelor, precum si inlocuirea acestora in cazul in care apare o problema, sau suportul service. Mai sunt si alte probleme pe care le poti intampina dupa achizitia utilajelor, precum utilaje furate, utilaje cu documente incomplete, placute falsificate, sasiu rupt sau fisurat, transmisii fara piese in ele etc.

UTILBEN este principalul furnizor de utilaje second hand din Romania care garanteaza seriozitate si care sustine clientii cu servicii premium: garantie pentru orice utilaj achizitionat, inlocuirea utilajelor la care apar neconformitati sau probleme, suport service in toata tara, precum si suport pentru piese si accesorii.

Pe www.utilben.ro, gasesti peste 1.000 de excavatoare, buldoexcavatoare, excavatoare compacte, bobcat, cilindri compactori, buldozere si alte utilaje gata de pus la treaba si care au un service complet facut intr-un mod profesionist, garantie la utilaje, precum si suport pe partea de finantare. Iti recomandam achizitia utilajelor second hand din surse sigure, pentru a nu pierde timp din cauza utilajelor stricate sau, mai grav, pentru a nu cheltui bani in plus pe reparatii ale utilajelor.


Romanii nu isi inchiriaza locuintele sau cel putin nu o fac oficial. Datele publicate de Eurostat arata ca doar 3,2% din romani isi inchiriau locuinta, in anul 2017, fata de 30,7% din europeni.

Statistica Eurostat mai arata ca pentru 12,3% din romani cumpararea unei locuinte este o povara, fata de 10,4% in UE. Cu toate acestea, Romania ramane tara cu cei mai multi proprietari de locuinte: 96,8% din romani detin o locuinta, in timp ce la nivelul UE procentul este de numai 69,3%.

In ceea ce priveste preturile locuintelor, in ultimii trei ani ele s-au majorat in Romania mai mult decat in UE. Daca in 2016 locuintele se scumpeau cu 4,4% la nivelul UE, in tara noastra ele se scumpeau cu 6%. Si in 2017 si 2018 scumpirile din Romania au fost mai mari decat per total UE, de 6,1% si 5,6% fata de 4,3% si 4,4%.


Romania a inregistrat in luna aprilie cel mai mare avans al productiei in constructii din UE, fata de martie, si al doua cea mai mare crestere fata de aprilie 2018, arata Eurostat.

Cele mai mari cresteri in productia in constructii, in aprilie fata de martie, au fost inregistrate in Romania (6,2%), Belgia (1,8%) si Spania (1,6%). Cele mai mari scaderi au avut loc in Slovenia (7,4%), Ungaria (3,8%) si Franta (2,3%), potrivit datelor Eurostat. La nivelul UE, a fost inregistrata o scadere medie de 0,6%, iar la nivelul zonei euro o descrestere de 0,8%.

In ceea ce priveste cresterea de la an la an, in aprilie 2019 fata de aprilie 2018, Ungaria a inregistrat cea mai mare crestere a productiei (40,1%), urmata de Romania (31,2%) si Polonia (14,9%). Scaderi au fost inregistrate in Slovacia (3,9%) si Franta (0,8%).


Eugen Teodorovici a declarat, miercuri, ca sustine ideea unui numar mai mic de ministere. El a afirmat ca se va discuta in Comitetul Executiv al PSD despre remanierea guvernamentala, insa aceasta nu ar trebui amanata.

Da, categoric da. Este clar ca orice fel de adoptare este una buna. Normal ca este un numar minim pana la care poti sa reduci", a declarat Eugen Teodorovici, intrebat daca e de acord cu o restructurare a guvernumui si reducerea numarului de ministere.

Intrebat daca ceilalti ministri ar putea sa priveasca ideea reducerii numarului de ministere cu ochi mai putini buni, Eugen Teodorovici a raspuns: "Daca avem printre noi colegi care se pun pe ei pe primul plan, inaintea tarii, guvernului sau partidului inseamna ca e o greseala ca sunt in acea functie. Esti om politic, nu ar trebui sa te gandesti la tine".

Despre remanierea guvernamentala, Eugen Teodorovici a afirmat ca aceasta nu ar trebui amanata.

Parlamentul intra in vacanta. Nu mai este timpul necesar pentru o restructurare. Probabil ca va fi o discutie politica in Comitetul Executiv, in urmatoarea sedinta. Eu sunt de parere ca daca un lucru trebuie facut si modificat pentru a aduce castigarea eficientei actului guvernamental, atunci trebuie facut. Nu trebuie asteptat. In orice Guvern e loc de mai bine, sunt convins", a adaugat ministrul de Finante.
Mai multe unitati turistice de pe litoral, printre care hoteluri, restaurante si cluburi, nu au personal specializat in apararea contra incendiilor, au stingatoare neverificate sau instalatii electrice improvizate, au descoperit pompierii constanteni, care au verificat 66 de astfel de obiective.

Reprezentantii ISU "Dobrogea" au facut verificari la 66 de unitati de turism si alimentatie publica din statiunile de pe litoral, printre care hoteluri, restaurante si cluburi, in perioada 10 - 16 iunie.

Inspectorii au depistat, in cadrul acestor controale, 451 de deficiente si au aplicat 402 sanctiuni. De asemenea, au fost date 70 de amenzi in valoare de aproape 200.000 de lei.

"In aceste locatii, pentru asigurarea normelor de aparare impotriva incendiilor, dar mai ales pentru preintampinarea aparitiei acestora, au fost desfasurate activitati preventive pe timpul carora au fost depistate 451 deficiente. De asemenea, au fost aplicate 402 sanctiuni, respectiv 332 avertismente si 70 amenzi contraventionale in valoare totala de 185.500 de lei", au precizat, intr-un comunicat de presa, reprezentantii ISU "Dobrogea".

Printre abaterile cel mai des intalnite se numara, potrivit reprezentantilor ISU, lipsa personalului specializat in apararea impotriva incendiilor, nefunctionarea sistemului de iluminat pentru evacuarea persoanelor in caz de incendiu, neverificarea stingatoarelor, dar si existenta unor instalatii electrice improvizate.

"Ca urmare a activitatilor preventive desfasurate si a sensibilizarii factorilor responsabili asupra riscurilor de incendiu existente, la nivelul unitatilor de turism controlate au fost executate peste 100 exercitii de evacuare", au mai precizat sursele citate.

Reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dobrogea" al judetului Constanta anunta ca vor efectua verificari la unitatile de cazare, de alimentatie publica si de agrement de pe litoral pe toata durata sezonului estival.
18-06-2019
O investigatie derulata de o organizatie nonguvernamentala arata ca Inventarul Forestier National (IFN), instrumentul folosit de autoritati pentru a obtine informatii despre starea padurilor din tara noastra, contine date viciate in asa fel incat sa apara ca in paduri se exploateaza un volum mai mic de lemn decat cel taiat in mod real.

In ceea ce priveste volumul de lemn din padurile de rasinoase din Tara Romaneasca, datele inventarului depasesc cu 200.000 de metri cubi cantitatea pe care am fi putut-o avea, daca nu s-ar fi taiat niciun arbore in acesti ani. "Doar ca, in acesti 6 ani, padurile au fost decimate. IFN contine nepotriviri de date care arunca in aer tot Inventarul si pun sub semnul intrebarii toate cifrele oficiale sugerand ca, de fapt, proportia taierilor ilegale este chiar mai mare decat rezulta din Inventar. IFN contine informatiile despre starea padurilor, despre ritmul lor de crestere si despre volumele de lemn care se gasesc in paduri.

Acest instrument ar trebui sa ne spuna situatia actualizata a padurilor si sa faca o "estimare precisa a cantitatii de lemn recoltat din terenurile cu vegetatie forestiera", se arata in comunicatul Declic. In urma unei analize in detaliu, a iesit la iveala ca datele din Inventarul Forestier prezinta probleme grave. "Am incercat, pe cat permit datele publicate pe site-ul Inventarului, sa ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra padurilor. Ne-am concentrat pe padurile de rasinoase si am analizat volumele de lemn scos din paduri intre 2012 si 2018.

Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se gasea in paduri in 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit sa existe in prezent, daca nu s-ar fi exploatat deloc. Cu alte cuvinte, pentru inceput am calculat cat lemn am fi avut in padure la sfarsitul lui 2018 daca nu s-ar fi taiat deloc intre 2012 si 2018 si copacii ar fi crescut nestingheriti. Am folosit pentru asta estimarile de crestere a padurilor luate din datele Inventarului Forestier", declara Radu Cernuta, autorul investigatiei. Cele mai surpinzatoare date reies din analiza starii padurilor de rasinoase din Tara Romaneasca. Potrivit cifrelor IFN, pare ca in Tara Romaneasca nu doar ca toti arborii s-au dezvoltat nestingheriti si nu s-a scos niciun lemn din padure in aceasta perioada, dar in mod ciudat apare si lemn in plus, peste cat ar fi putut creste padurea in mod natural.

In 2012 s-au inventariat 93 milioane metri cubi de lemn. Daca nu s-ar fi exploatat timp de 6 ani, in 2018 ar fi trebuit sa fie 107,4 milioane metri cubi.

Dar s-au masurat 107,6 milioane metri cubi. Este incredibil, avem in Inventar cu aproximativ 200 000 de metri cubi mai mult decat putea creste padurea! "Concluziile inventarului par a fi manipulate cu scopul de a linisti publicul si a permite exploatatorilor forestieri sa taie si mai mult lemn. Altfel, nu intelegem cum au reusit autoritatile sa produca acest miracol si sa inregistreze cresteri cu peste 200.000 de metri cubi fata de potentialul natural de crestere a padurilor. Sau metoda de realizare a inventarului e pur si simplu defectuoasa", a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic. Potrivit numeroaselor articole de presa, in Muntenia s-au exploatat intensiv rasinoase. Sunt cunoscute, de exemplu, cazurile Vidraru sau valea Topologului. In sudul Romaniei, suprafata acoperita cu rasinoase a scazut cu aproape 7 000 ha. Mai stim ca, in perioada inventarului, judetul Arges a fost chiar campion pe tara la taieri ilegale. Doar in 2015 s-au inregistrat 3087 cazuri [15]. Dar in Inventarul Forestier National nu apare sa se fi taiat vreun arbore. Care ar putea fi explicatia? Ipoteza cea mai probabila este ca in primul ciclu al IFN cantitatea de lemn inventariata a fost subevaluata, cu scopul de a masca jaful planuit pentru urmatorii ani. Cu alte cuvinte, cand au inceput inventarierea, a fost "pus deoparte" niste lemn. "Cineva" s-a asigurat ca ramane lemn neinventariat pentru a acoperi furturile care urmau sa aiba loc.

Dupa publicarea investigatiei, peste 1000 de membri ai Comunitatii Declic si reprezentatii Declic au scris autoritatilor guvernamentale, (Ministerul Apelor si Padurilor, Ministerul Mediului si Prim Ministru) pentru a le cere explicatii legate de erorile din Inventarul Forestier. Cum poate creste padurea, pe hartie, mai mult decat o permite ritmul natural de crestere? Asta in conditiile in care in acele paduri s-a taiat masiv.



Romania a inregistrat din nou cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeana, in luna mai, preturile avansand fata de anul trecut cu 4,4%, arata datele publicate marti de Eurostat.

Potrivit institutiei, Romania a avut si in mai cea mai mare rata anuala a inflatiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, avansul preturilor de consum fata de luna mai a anului trecut fiind de 4,4%. Si in aprilie rata inflatiei a fost tot de 4,4%. In mai fata de aprilie preturile s-au majorat cu 0,5%.

Scumpiri mari au fost inregistrate si in Ungaria, de 4%, Letonia, de 3,5%, Estonia, de 3,1% si Bulgaria, de 2,9%. La polul opus, cele mai mici rate ale inflatiei au fost inregistrate in Cipru, de 0,2%, Portugalia, de 0,3% si Grecia, de 0,6%. La nivelul Uniunii Europene, rate inflatiei s-a ridicat la 1,6% in luna mai, in timp ce la nivelul zonei euro inflatia a fost de 1,2%.



Mogulul telecomunicatiilor din Franta, Patrick Drahi, devine proprietarul casei de licitatii britanica Sotheby`s pentru 3,7 miliarde de dolari, potrivit unui anunt dat publicitatii luni, arata Financial Times.

"Fac investitia aceasta pentru familia mea", a spus Drahi, care a precizat faptul ca va ramane dedicat 100% investitiilor sale din comunicatii si media.

Intrarea sa pe piata de arta este comparata cu momentul in care un alt miliardar francez, Francois Pinault a achizitionat pachetul majoritar de actiuni pentru Christie`s, casa de licitatii rivala celor de la Sotheby`s.

Afacerea marcheaza revenirea celor de la Sotheby`s in proprietate privata, dupa 31 de ani in care actiunile companiei au fost tranzactionate la Bursa din New York.
17-06-2019
Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a anuntat recent ca Gara de Nord din Bucuresti va intra intr-un proces de reabilitare, in prima faza urmand sa fie facute lucrari care pot fi finalizate pana la inceperea Campionatului European de Fotbal Euro 2020.

"Intra in reabiliare Gara de Nord, in programul de modernizare sunt sume alocate, mai ales ca in cursul anul viitor va fi si Campionatul European de Fotbal Euro 2020 si chiar am semnat si contractul pentru legatura intre Otopeni si Gara de Nord", a afirmat ministrul Razvan Cuc. "Modernizarea va fi una de amploare, dar cu siguranta in prima parte vom face o modernizare care sa se finalizeze pana la inceperea Campionatului, dupa care va urma o modernizare... acolo trebuie regandit totul, trebuie un concept nou, din punctul meu de vedere", a mai spus ministrul, citat intr-un comunicat remis presei. Oficialul de la transporturi nu a precizat insa cand vor incepe efectiv lucrarile si nici cat timp vor dura.

CFR Infrastructura: Lucrarile nu vor afecta traficul de calatori Contactati telefonic, reprezentantii CFR Infrastructura, compania care gestioneaza inclusiv incinta Garii de Nord, au declarat pentru "Adevarul" ca lucrarile de reabilitare ce vor fi efectuate in icinta Garii nu vor afecta traficul de calatori. "CFR Infrastructura a efectuat deja lucrarile de reabilitare la intrarea trenurilor in Gara de Nord. Acestea au fost efectuate noaptea, pe portiuni care nu au afectat traficul de calatori.

Avem cunostinta despre intentia Ministerului Transporturilor de reabilitare a incintei Garii de Nord, dar nu am fost inca instiintati in mod oficial. Suntem convinsi ca si aceste lucrari vor fi efectuate fara afectarea calatorilor", au declarat reprezentantii CFR Infrastructura. Gara de Nord este cea mai mare statie feroviara a Romaniei. Piatra de temelie a garii a fost pusa la 10 septembrie 1868 in prezenta lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Gara a fost inaugurata la data de 13 septembrie 1872, cand s-a dat in exploatare circulatia feroviara pe linia Roman-Galati-Bucuresti-Pitesti.

Cladirea este conceputa in forma de U, compusa din doua corpuri paralele legate la capatul dinspre ateliere de un alt corp in orientare perpendiculara, si de-a lungul timpului i s-au adus modificari. Gara de Nord a inceput sa devina neincapatoare inca din 1880, iar in 1928 gara avea sase linii pentru plecari si patru linii pentru sosiri.

Din august 1944 s-au refacut instalatiile de centralizare electrodinamica din gara, iar liniile si peroanele au fost prelungite pentru a se obtine lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 si 1990 a cunoscut o crestere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numarul calatorilor a scazut de cateva ori, proces care s-a manifestat in toata Romania. La 24 mai, Gara de nord a fost inundata la propriu din cauza ruperilor dew nori de de-asupra Bucurestiului.


Datele publicate luni de Oficiul European de Statistica arata ca Romania a inregistrat in primul trimestru din 2019, comparativ cu perioada similara a anului trecut, cea mai mare crestere a costurilor orare cu forta de munca, tara noastra fiind urmata, in topul Eurostat, de Bulgaria si Slovacia.

Costul orar al fortei de munca a crescut in primele trei luni din acest an cu 2,6% in Uniunea Europeana si cu 2,4% in zona euro, comparativ cu perioada similara din 2018. In trimestrul patru din 2018 s-a inregistrat un avans de 2,8% in UE si de 2,3% in zona euro. In primul trimestru din 2019, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat in Romania (16,3%) si Bulgaria (12,9%), singurul declin fiind in Grecia (minus 0,2%).

Amintim ca la 1 ianuarie 2019, salariul minim brut pe economie a crescut in Romania de la 1.900 lei, la 2.080 lei pentru cei fara studii superioare si 2.350 lei pentru cei cu studii superioare si cel putin un an vechime in domeniul in care s-au specializat. Raportarea la salariul minim pe economie se aplica in Romania tuturor angajatilor, indiferent de forma de angajare, fie ca sunt zilieri sau lucreaza part-time.



Confederatia Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (C.O.T.A.R.) anunta ca va protesta marti, cu 800 de masini, in Piata Constitutiei, fata de proiectul de lege pentru "ridesharing".

Transportatorii autorizati vor iesi din nou in strada, cu 800 de masini, in Piata Constitutiei, marti, 18 iunie, intre orele 9.00-15.00, impotriva proiectului de lege pentru asa-zisul "ridesharing" , despre care spun ca e o forma mascata de a face concurenta neloiala taximetristilor, cu nerespectarea mai multor legi in vigoare.

"Proiectul de lege pentru care au facut lobby companiile care pretind ca fac "ridesharing" sau ca "revolutioneaza" transportul de persoane, prin incalcarea legilor va genera discriminari grave si nelegale, desi mai multi ministri au promis ca nu vor lasa sa se intample acest lucru.

Practic, aceeasi activitate - cea de transport rutier de persoane, in regim de taxi - se doreste a fi reglementata prin doua legi diferite: una pentru cei cu masini galbene, inscriptionate, care-i obliga pe taximetristi sa respecte foarte multe reguli si sa plateasca multe taxe, iar cealalta pentru oricine vrea sa faca aceeasi activitate, dar fara niciun fel de restrictie, nici macar din punct de vedere al fiscalizarii. Cam asa s-ar traduce legea pentru "ridesharing" - adica o alta activitate de taximetrie, denumita impropriu altfel", se arata intr-un comunicat de presa al Confederatiei Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (C.O.T.A.R.), remis luni MEDIAFAX.

Transportatorii mai cer autoritatilor sa respecte legea si in privinta traficului de influenta, "pentru ca vedem cum se face lobby, fara niciun fel de problema pentru cei care deja declara oficial - avand functii publice importante - ca intervin in influentarea Legiuitorului, in favoarea firmelor beneficiare de schimbarea legislatiei".

"De fapt, unii raman sub un control strict al organelor abilitate, atat din punct de vedere fiscal, cat si din cel al controlului, pe cand ceilalti vor fi beneficiarii paradisului fiscal creat special pentru ei. Prin acest proiect se pare ca nu se mai urmareste descongestionarea traficului, nu se doreste reducerea poluarii, nu se doreste ca toate societatile comerciale sa fie fiscalizate si controlate de organele abilitate, nu mai este proritara siguranta cetateanului in trafic. Peste tot in UE, traficul urban este corelat in functie de cate mijlosce de transport in comun sunt - autobuze, tramvaie, taxiuri, etc. Nu pot fi lasate marile orase la cheremul unor companii care fac activitati dupa bunul lor plac", a transmis Tudorel Pesteleu, presedintele COTAR-Filiala Timis.

Potrivit sursei citate, noul proiect de OUG pentru Uber, Clever go si Taxify (Bolt) nu mai prevede ca masinile sa nu fie mai vechi de cinci ani, vechimea fiind crescuta la 15 ani. Se va accepta achitarea cursei conform calculelor platformei, prin GPS, fara a fi verficata metrologic - ceea ce nu va fi valabil pentru taxiuri, arata transportatorii, care precizeaza ca se va admite tariful dinamic, ceea ce inseammna ca la orele de maxima aglomeratie ar putea depasi 30 lei/km, asa cum au declarat chiar reprezentantii Uber.

In continuare, transportatorii acuza ca profitul direct al companiilor care pretind ca fac "ridesharing" va fi de 25 % in conturi din afara tarii, iar TVA-ul platit pentru sumele incasate va fi de numai 9 % , cu toate ca transportul se exercita pe teritoriul Romaniei.

"Prin acest proiect, Guvernul ne asigura ca stia ca de 4 ani aceste companii fraudeaza bugetul de stat , incasand venituri ilicite. Pentru a muta atentia tuturor de la adevarata schimbare pe care o va aduce acest OUG pentru care s-a facut foarte mult lobby, s-a lansat, la finalul saptamanii trecute, stirea falsa conform careia taximetristii vor protesta marti impotriva trotinetelor electrice - stire falsa preluata chiar de cele mai mari posturi TV din tara. Aceasta este doar o alta manipulare specifica celor care pana astazi au demonizat breasla taximetristilor, pe toate caile si prin toate mijloacele, cu scopul de a-si castiga publicul de partea lor, cu orice pret", potrivit sursei citate.
Ministerul german al Transporturilor a cerut companiei Opel, subsidiara a grupului francez PSA, sa retraga mai multe automobile pe benzina, deoarece depasesc limitele emisiilor de gaze, a informat publicatia germana Bild am Sonntag, citata de Bloomberg.

Modelele Adam si Corsa depasesc in mod "serios" nivelurile de oxid de azot permise cand sunt in circulatie. Ordinul afecteaza 210.000 de vehicule, dintre care 54.000 se afla in Germania, potrivit Bild.

Evaluarea calitatii Opel a constatat ca sistemul de control Lambda nu este suficient de "robust" atunci cand autovehiculele ating viteze mari. Acest lucru a fost inregistrat in cazul anumitor modele Adam si Corsa lansate pe piata in 2018 si 2019, a declarat un purtator de cuvant al companiei, citat de Bloomberg.

Aceasta inseamna ca autovehiculele care mers mai mult de 50.000 de kilometri ar putea depasi limitele de oxid de azot pe parcursul intregii perioade de funtionare, a mai explicat acesta.

Opel a inceput sa-si informeze clientii in urma cu doua luni, astfel incat acestia sa-si poata actualiza software-ul masinilor afectate, a mai declarat purtatorul de cuvant, potrivit Bloomberg.
Cite
14-06-2019
Tehnologia 5G in Romania va determina schimbari ample in infrastructura retelelor de telecomunicatii, aducand nivelul de conectivitate wireless la un nivel de pana 100 de ori mai bun decat cel 4G, arata un studiu publicat vineri de Coface.

Conform Academiei Chinezesti pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (CAICT), piata de 5G ar putea reprezenta 3,2% din PIB-ul Chinei, si anume, 166 miliarde dolari, pana in anul 2025. "In Romania, se urmareste transpunerea la nivel national a prevederilor legislative din Codul European al Comunicatiilor Electronice, prin asigurarea de disponibilitati coordonate ale spectrului de frecvente radio pana in 2020. Aceste schimbari vor avea efecte considerabile atat asupra structurii pietei de comunicatii, cat si a obiceiurilor de consum ale utilizatorilor", se arata in studiu.

Reprezentantii Coface spun ca tehnologia 5G aduce beneficii, creand noi modele de afaceri, atat in domeniul comunicatiilor, cat si in alte sectoare de activitate, dar, in acelasi timp, si diverse temeri legate de confidentialitatea datelor personale, securitatea aparatelor si costurile dispozitivelor conectate la internet. "Implementarea tehnologiei 5G in Romania reprezinta o oportunitate de crestere si inovare atat pentru producatorii de infrastructura electronica, cat si pentru producatorii de electronice si electrocasnice. Modul in care jucatorii locali vor profita de aceasta, depinde de contextul economic, nu intotdeauna favorabil, dar si de raspunsul pietei la astfel de produse", a declarat Nicoleta Maruntelu, Senior Financial Analyst, Coface Romania. Proiectul de strategie al ANCOM privind implementarea 5G in Europa arata ca "oferta de 5G va depinde de viteza, amplitudinea si geografia implementarii retelelor, influentata de ciclurile investitionale pe termen lung, de costurile implementarii si de cadrul legislativ si de reglementare." Acelasi studiu anticipeaza "cele mai mari contributii ale 5G in sectoarele tehnologiei informatiilor si comunicatiilor, servicii publice, agricultura, silvicultura si pescuit, transporturi si logistica, industria hoteliera, constructii, finante si asigurari si respectiv, servicii publice de utilitati." La randul sau, China si-a coordonat abordarea pe segmentul 5G si deja asistam la o serie de succese, pe acest plan. Cu toate acestea, China inca se bazeaza pe importuri, in special pentru produsele exclusiviste, expunand astfel sectorul unor amenintari protectioniste. In plus, desfasurarea retelelor 5G de catre societatile chinezesti este perceputa ca un risc la adresa securitatii cibernetice de foarte multe dintre tarile destinatare. Statele Unite au interzis echipamentele celor de la Huawei si pun presiune pentru ca aliatii sai sa recurga la aceleasi masuri, ceea ce ar putea conduce la limitarea cresterii segmentului chinez de 5G, in viitor. "Dupa ce a fost mereu cu un pas in spate, si nevoit sa recupereze in erele 3G si 4G, Guvernul Chinei a pus un accent deosebit pe dezvoltarea tehnologiei 5G. In 2014, Guvernul a lansat grupul de promovare 5G IMT-2020, urmarind, prin acest demers, aducerea la aceeasi masa a tuturor actorilor din ecosistem, in scopul crearii unor sinergii si imbunatatirii cooperarii. De asemenea, a sustinut investitiile in sector, de exemplu, prin crearea, in 2014, a Fondului National de Investitii in Industria Circuitelor Integrate", spun autorii studiului.

Obiectivul sau este de a-si majora propria industrie a echipamentelor inteligente, de la 65 miliarde dolari, in anul 2016, la 305 miliarde dolari, in 2030. In contextul unui cadru incurajator pentru acest tip de politici, companiile chinezesti au reusit sa isi majoreze, intr-un ritm alert, cercetarile si dezvoltarile din sectorul privat. Abordarea coordonata a Chinei in ceea ce priveste promovarea segmentului de tehnologie 5G va reprezenta o mana de ajutor acordata societatilor chinezesti pentru a beneficia de avantajul oferit de aceasta tara, ca precursor. Se estimeaza ca 40% dintre brevetele pentru standardele actuale ale retelelor 5G apartin firmelor chinezesti. "Mai mult, societatile chinezesti vor fi cele care vor beneficia de pe urma 5G. Huawei este lider mondial in infrastructura de retea; in prezent, detine 29% din piata. Mai mult decat atat, se preconizeaza ca 5G va declansa un ciclu de inlocuire a telefoanelor mobile, cu trei dintre primii cinci lideri globali in segmentul telefoanelor mobile fiind din China: Huawei, Xiaomi si Oppo", adauga ei.

"Miza razboiului comercial in derulare intre State Unite si China sunt, in mod special, electronicele, care sunt vizate de tarife: 51% din importurile chinezesti, in valoare de 200 miliarde dolari, supuse tarifarii de 25%, sunt electronicele, dintre care 23,5% sunt telefoane mobile. Tarifele SUA inrautatesc termenele comerciale pentru exporturile chinezesti vizavi de cea mai mare piata pentru acestea, acest lucru stimuland companiile si consumatorii din SUA sa isi diversifice cererea in afara Chinei", arata studiul. In plus, companiile chinezesti de tehnologie 5G se bazeaza inca pe importuri de componente-cheie. Acest demers expune companiile chinezesti riscurilor lantului de aprovizionare. Iar in luna mai 2019, SUA au anuntat ca vor interzice Huawei si societatilor sale afiliate, cumpararea de piese si componente de la societatile din SUA, fara a avea acordul guvernului american. Aceasta ar produce perturbari majore in lantul de aprovizionare al Huawei, tinand cont de faptul ca aproximativ 16% dintre componentele sale au provenit, in anul 2018, de la companii americane. Mai mult, implementarea retelelor 5G de catre companiile chinezesti este perceputa, de multe dintre potentialele tari destinatare, ca risc la adresa securitatii.

O parte dintre acestea, in frunte cu Statele Unite, sustin ca utilizarea infrastructurii de retele 5G a Huawei reprezinta un risc, deoarece caile de acces ascunse ar putea oferi Guvernului Chinei acces la date confidentiale privind companiile si consumatorii straini. Raspunsul pe care il vor oferi Huawei si firmele de tehnologie din China, drept garantii la adresa securitatii si transparentei, reprezinta o provocare majora. "China s-a afirmat rapid ca jucator important in segmentul tehnologiei 5G, dar ramane, totusi, dependenta de importul de produse exclusiviste. Prin aceasta, sectorul este expus unor amenintari protectioniste", a afirmat Pauline Weil, economist debutant la Coface. De asemenea, aplicatiile tehnologice vor mai necesita cativa ani inainte ca retelele 5G SA unificate sa intre in uz. Asociatia GSM preconizeaza ca doar 14% din totalul conexiunilor vor fi alimentate prin tehnologia 5G, pana in 2025. Exista un drum lung de parcurs inainte ca 5G sa reprezinte noul standard in telecomunicatii. "In prezent, tehnologia 5G se afla sub lupa, date fiind considerentele politice, insa interzicerea completa a companiilor chinezesti reduce competitivitatea in acest sector, ceea ce face din ea o decizie costisitoare care, cel mai probabil, va intra in conflict direct cu interesele operatorilor", a afirmat Carlos Casanova, economist la Coface pentru Regiunea Asia-Pacific.


Inflatia continua sa creasca in Romania si probabil va depasi limita stabilita de Banca Nationala a Romaniei, avertizeaza oficialii Comisiei Europene.

Un element care este o sursa de procupare, de ingrijorare, este presiunea inflationista care se acumuleaza si poate ati si simtit-o direct. Inflatia a crescut si urmeaza sa creasca in continuare, probabil va depasi limita superioara stabilita de BNR ca tinta fixata. (...)

Regulile fiscale in cazul Romaniei apar in Legea responsabilitatii fiscale si stabileste o serie de reguli care din pacate nu s-au aplicat inca din 2016. In Romania exista o serie de reguli care au fost ignorate sau pur si simplu ocolite. Este o preocupare, ele exista cu un motiv", a declarat vinri Isabel Grilo, sef de unitate la Directia Generala pentru Afaceri Economice si Financiare, Comisia Europeana, potrivit Mediafax.

Oficialul european a adaugat ca a fost constatata si o crestere a deficitului contului curent. "Si inflatia de baza a crescut, ceea ce inseamna ca exista motive de ingrijorare si trebuie sa ne gandim la masuri pentru a limita aceasta evolutie a inflatiei. Acestea sunt motivele pentru care suntem ingrijorati de optiunile fiscale ale Romaniei, vedem cresteri ale deficitului fiscal, observam o crestere a deficitului contului curent", a precizat Isabel Grilo.

Consiliul a adoptat vineri o directiva de stabilire a normelor de facilitare a utilizarii informatiilor financiare si de alta natura pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmarirea penala a anumitor infractiuni.

UE intareste astfel capacitatea autoritatilor de combatere a terorismului si infractiunilor grave prin imbunatatirea accesului la informatii financiare.

Directiva existenta a UE privind prevenirea spalarii banilor impune statelor membre sa infiinteze registre centralizate de conturi bancare sau sisteme de recuperare a datelor pentru a permite identificarea la timp a persoanelor care detin conturi bancare si casete de valori.

Noile norme prevad ca statele membre desemneaza autoritatile competente care pot avea acces direct si imediat la informatii privind contul bancar, pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmarirea penala a anumitor infractiuni si care pot solicita informatii sau analize de la unitatile de informatii financiare, trebuie sa se asigure ca unitatile de informatii financiare coopereaza cu autoritatile competente si ca sunt capabile sa raspunda in timp util solicitarilor de informatii financiare sau de analiza de la autoritatile respective, sa se asigure ca autoritatile competente desemnate raspund in timp util la cererile de informatii privind aplicarea legii de catre unitatea nationala de informatii financiare, sa se asigure ca unitatile de informatii financiare din diferite state membre au dreptul de a face schimb de informatii in cazuri exceptionale si urgente legate de terorism sau criminalitatea organizata asociata cu terorismul, precum si sa se asigura ca autoritatile competente si unitatile de informatii financiare au dreptul sa raspunda (direct sau prin intermediul unitatii nationale Europol) solicitarilor legate de informatiile financiare ale Europol.

Directiva va fi semnata si publicata in jurnalul oficial al Uniunii Europene si va intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii. Statele membre vor avea apoi 2 ani pentru a adopta orice pevederi legislative si dispozitii necesare pentru a se conforma directivei.
"Romania este o tara privilegiata" a explicat presedintele Asociatiei Industriei de Protectie a Plantelor din Romania, Vasile Iosif, intrucat "este singura tara din Europa Centrala care produce erbicide sulfonilureice", cu toxicitate redusa.

Acestea reprezinta "o tehnologie de ultima generatie pe care numai tarile foarte dezvoltate o poseda si care prevede o toxicitate mai mica decat sarea de bucatarie". Pe de alta parte tara noastra foloseste foarte putine pesticide, "suntem aproape pe ultimul loc in Uniunea Europeana" a mai adaugat acesta , in cursul evenimentului "Meet the food" care a avut loc vineri, in Bucuresti.

"Avem una dintre tarile care contribuie cu indicatori frumosi la agricultura Europei", a afirmat Monalisa Ungureanu, CEO Origin. Fermierii romani sunt orientati catre eficienta, sunt atenti la modul de cultivare si investesc pentru a obtine productii din ce in ce mai bune, interesati fiind de calitatea produselor pe care la obtin. "Noi am incercat sa ii ajutam pe fermierii nostri sa valorizeze tehnologia si informatiile de ultim moment pe care le au la dispozitie. Multi dintre fermierii din portofoliul nostru folosesc instrumente de precizie, fac analizeze solului, distribuie ingrasamant in mod rational si astfel produc eficient", a mai explicat CEO-ul Origin.

Comisia Europeana avertizeaza Romania ca, din cauza modificarilor aduse Legii bugetului, evolutia salariala este mult prea mare in comparatie cu productivitatea tarii. Oficialul european Isabel Grilo a sustinut ca Romania risca sa devieze de la tinta privind deficitul bugetar de 3%.

"Vedem echilibrul structural, valorile istorice si cele prognozate si recomandate. Pana in 2018, este echilbrul structural. Obiectivul pe termen mediu ar trebui sa fie ceea ce Romania a stabilit, o valoare care a fost atinsa in 2014-2015, dar de atunci a deviat de la tinta, coborand mult sub aceasta tinta, a deficitului de 1%. Potrivit prognozelor Comisiei, fara anumite actiuni politice care sunt exprimate in Legea bugetului ea va cobori si mai mult, deci deficitul s-ar mari. Ceea ce ar cere Comisia Europeana in privinta deficitului structural este o ajustare pentru 2019 si 2020, atunci Romania s-ar intoarce la 3% deficit", a declarat Isabel Grilo, sef de unitate a Directiei Generale pentru Afaceri Economice si Financiare din cadrul Comisiei Europene.

Oficialul european sustine ca salariile au crescut mult prea repede in sectorul public. "Acest lucru nu este o problema, problema este modul in care se reflecta productivitatea Romaniei in comparatie cu salariile crescute. Productivitatea Romaniei nu a stagnat, insa evolutia salariala este mult prea mare in raport cu aceasta", a adaugat Isabel Grilo.

Reprezentantul Comisiei Europene si-a exprimat ingrijorarea cu privire la cresterea deficitului contului curent.

De asemenea, Isabel Grilo a afirmat ca modificarile aduse de catre Romania Codului Fiscal afecteaza mediul comercial in mod negativ, iar investitorii nu vor mai dori sa investeasca in tara.

" Evolutiile din 2017-2018 in domeniul legislatiei privind fiscalizarea muncii. S-au facut ajustari in Codul fiscal, schimbari in ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale intre angajator si angajati. Ele nu au facut obiectul unei evaluari de impact. Au dus la efecte nedorite. Noi nu vrem surprize. Surprize ii faci unui copil. Ceea ce ne-a surprins. Ele pot mari riscurile percepute, afecteaza investitiile si productia. Aduc costuri crescute ale afacerilor, Investitorii vor decide sa nu mai investeasca", a precizat oficialul CE.
13-06-2019
Datoria externa a Romaniei a crescut cu peste 3,6 miliarde de euro, in numai patru luni, in timp ce deficitul de cont curent s-a adancit, iar investitiile straine directe au scazut, in ianuarie-aprilie, arata datele publicate joi de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Mai precis, deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca si in primele patru luni ale acestui an, crescand cu 40%, de la 1,665 miliarde euro in perioada ianuarie - aprilie 2018 la 2,306 miliarde euro in ianuarie - aprilie 2019. In structura, balanta bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,273 miliarde euro, balanta serviciilor a inregistrat un excedent mai mic cu 34 milioane euro, balanta veniturilor primare a inregistrat un deficit mai mic cu 817 milioane euro, iar balanta veniturilor secundare a inregistrat un excedent mai mic cu 151 milioane euro.

Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au scazut, in schimb, la 1,323 miliarde euro, comparativ cu 1,592 miliarde euro in perioada ianuarie - aprilie 2018. Din acestea, participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 938 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 385 milioane euro.

In perioada ianuarie - aprilie 2019, datoria externa totala a crescut cu 3,665 miliarde euro, de la 99,417 miliarde euro la finalul lui 2018, la 103,082 miliarde euro la finalul lunii aprilie 2019. In structura, datoria externa pe termen lung a insumat 69,864 miliarde euro la 30 aprilie 2019 (67,8 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 2,8 la suta fata de 31 decembrie 2018. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 30 aprilie 2019 nivelul de 33,218 miliarde euro (32,2 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 5,6 la suta fata de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6 la suta in perioada ianuarie - aprilie 2019, comparativ cu 21,2 la suta in anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 30 aprilie 2019 a fost de 4,8 luni, in comparatie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2019 a fost de 73,3 la suta, comparativ cu 74,3 la suta la 31 decembrie 2018.




Datoria externa a Romaniei a crescut cu peste 3,6 miliarde de euro, in numai patru luni, in timp ce deficitul de cont curent s-a adancit, iar investitiile straine directe au scazut, in ianuarie-aprilie, arata datele publicate joi de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Mai precis, deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca si in primele patru luni ale acestui an, crescand cu 40%, de la 1,665 miliarde euro in perioada ianuarie - aprilie 2018 la 2,306 miliarde euro in ianuarie - aprilie 2019.

In structura, balanta bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,273 miliarde euro, balanta serviciilor a inregistrat un excedent mai mic cu 34 milioane euro, balanta veniturilor primare a inregistrat un deficit mai mic cu 817 milioane euro, iar balanta veniturilor secundare a inregistrat un excedent mai mic cu 151 milioane euro.

Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au scazut, in schimb, la 1,323 miliarde euro, comparativ cu 1,592 miliarde euro in perioada ianuarie - aprilie 2018. Din acestea, participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 938 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 385 milioane euro.

In perioada ianuarie - aprilie 2019, datoria externa totala a crescut cu 3,665 miliarde euro, de la 99,417 miliarde euro la finalul lui 2018, la 103,082 miliarde euro la finalul lunii aprilie 2019. In structura, datoria externa pe termen lung a insumat 69,864 miliarde euro la 30 aprilie 2019 (67,8 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 2,8 la suta fata de 31 decembrie 2018.

Datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 30 aprilie 2019 nivelul de 33,218 miliarde euro (32,2 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 5,6 la suta fata de 31 decembrie 2018. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6 la suta in perioada ianuarie - aprilie 2019, comparativ cu 21,2 la suta in anul 2018.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 30 aprilie 2019 a fost de 4,8 luni, in comparatie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2019 a fost de 73,3 la suta, comparativ cu 74,3 la suta la 31 decembrie 2018.



Aproximativ jumatate dintre companii cred ca o recesiune este iminenta in urmatorii doi ani, iar 80% dintre companii sunt convinse ca in 5 ani sau mai devreme vom asista la o noua perioada de recesiune, se arata in ultimul raport european al platilor, publicat joi de Intrum.

O noua editie a Raportului European al Platilor prezinta tendintele la nivel de plati si cashflow pe care companiile din Romania le inregistreaza. Potrivit acestuia, foarte multe companii din Romania si din Europa resimt presiunea de a accepta termene de plata mai lungi decat cele cu care se simt confortabil.

Pentru a contracara platile intarziate, companiile trebuie sa isi asume responsabilitatea de a cere si de a oferi termene de plata corecte. Termenul mediu de plata al unei facturi B2B, la nivel european, este de 34 zile. In Romania, termenul de plata in zona B2B este de 32,5 zile pe cand in sectorul public este de 27,4 zile.

Cele mai lungi termene de plata se intalnesc in Spania (52 zile), Grecia (45 zile) sau UK (44 zile). In ce priveste Romania, 78% din companii vad platile intarziate ca o reala problema in dezvoltarea afacerii, angajarea de nou personal si venitul companiei, pe cand la nivel european, doar 50% dintre companiile intervievate isi pun problema platilor intarziate.

Cauzele principale pentru care platile se efectueaza cu intarziere in sectorul B2B sunt ineficienta administrativa din cadrul companiei, situatia financiara precara a companiei sau platile intarziate intentionat. Din ce in ce mai multi consumatori prefera sa foloseasca metode de plata digitale pentru a efectua plati curente, asa ca 63% dintre reprezentantii companiilor romanesti sunt de parere ca in 2, 5 sau 10 ani se vor efectua strict tranzactii fara numerar.

Romanii sunt printre cei mai increzatori europeni din acest punct de vedere, in topul clasamentului situandu-se Grecia, cu 67%. Economia Europei prezinta semne de slabiciune iar, in anumite tari, declinul economic este mai accentuat decat in altele.

Managerii si proprietarii de afaceri care au experimentat deja o criza economica incep sa ia masuri de precautie, astfel incat un eventual declin economic sa nu afecteze foarte mult activitatea companiei. Intrebati despre o viitoare recesiune, 19% dintre companiile romanesti declara ca sunt deja in recesiune, 28% dintre acestea prevad un nou declin economic intr-un an, 28% prevad criza in doi ani, iar 20% dintre companii prognozeaza o noua recesiune in urmatorii 3-5 ani.

Cumulat, 80% dintre companiile intervievate prevad o noua criza economica in urmatorii 5 ani. Raportul European al Platilor este bazat pe un studiu care a fost desfasurat simultan in 29 de tari din Europa, in perioada 31 ianuarie - 5 aprilie 2019. In acest raport, Intrum a adunat informatii de la 11,856 companii din intreaga Europa pentru a obtine informatii relevante despre comportamentul de plata si sanatatea financiara aferenta afacerilor europene. Rezultatele care au stat la baza editiei dedicate Romaniei au fost bazate pe raspunsuri din partea a 398 de companii locale, selectionate aleator din punct de vedere al marimii si al industriei.

"Educatia financiara in sectorul business to business este din ce in ce mai importanta pentru o crestere sanatoasa. A previziona fluxul de numerar este o activitate cheie in orice companie si sta la baza unei dezvoltari sustenabile. Cu ajutorul Raportului European al Platilor ne dorim sa aducem in atentia mediului de afaceri tendintele financiare pe care companiile le observa in activitatea lor si astfel, sa se poata lua masurile necesare.", declara Catalin Neagu, Managing Director Intrum Romania.



Decizie de ultima ora. Razvan Cuc pune conditii, altfel va rezilia contractul pentru lotul doi al autostrazii Sebes-Turda/ Ce spune constructorul despre lucrari

Cel de al doilea lot, dupa cum ati vazut am avut o discutie cu constructorul, foarte serioasa, in sensul ca daca in doua saptamani de zile nu vine cu contractele si cu utilajele necesare pentru lucru la lotul doi, vom rezilia contractul", a declarat ministrul Transporturilor, referitor la lotul doi al autostrazii Sebes-Turda.

Razvan Cuc a adaugat ca de la momentul preluarii mandatului, la sfarsitul lunii februarie al acestui an, a avertizat ca va rezilia contractul cu constructorii straini.

"Eu, de altfel, de la inceputul acestui mandat, de cand am preluat mandatul la sfarsitul lunii februarie, am venit pe acest lot de autostrada si am spus ca la sfarsitul lunii iunie voi spune exact pe ce contracte vom merge si pe care le vom rezilia, pentru ca nu trebuie sa stam sa ne rugam de acesti constructori straini care trebuiau sa vina de la bun inceput cu utilaje si sa lucreze, nu sa incerce tot felul de tertipuri ca sa primeze lucrarile.

Sunt contracte incheiate din 2014 care trebuiau sa avanseze in 36 de luni, nu trebuiau terminate de executie si proiectare, iata ca ne aflam in 2019 si la cum am vazut ca evolueaza lucrurile pe lotul doi al acestei autostrazi, daca pana la sfarsitul lunii iunie nu vine cu firmele, cu contractele de subcontractare pe care el trebuie sa si le aleaga sa le faca, dar mare atentie si foarte important, cei care vor alege sa lucreze cu aceasta firma trebuie sa insiste sa fie declarati ca subcontractori oficiali la CNAIR ca Compania de Autostrazi sa poata face platile direct catre subcontractori si sa nu existe impedimente", a mai declarat Cuc.

Ministrul Transporturilor a cerut pe 20 mai rezilierea contractului pentru modernizarea DN 73 Brasov-Pitesti, deoarece a gasit pe santier doar 11 utilase si 20 de muncitori, la numai o zi dupa ce a rupt contractul cu asocierea de firme care ar fi trebuit sa finalizeze centura ocolitoare a orasului Tecuci.

Constructorul sustine ca Lotul II Sebes - Turda progreseaza

Inca un segment al Autostrazii A10 Sebes - Turda, si anume Lotul II Santimbru - Aiud - Radesti (km 17 + 000 - km 41 + 250), va fi deschis traficului pana la sfarsitul acestui an, informeaza construtorul, compania Aktor.

Aktor, contractorul lotului de autostrazi Santimbru - Aiud - Radesti, accelereaza lucrarile pe acest segment, pe baza unui calendar foarte specific, sustine comunicatul. In prezent, se lucreaza intens la rambleele de poduri, la ridicarea si asezarea grinzilor pe toate podurile, turnarea straturilor de balast stabilizat, precum si la structurile din beton, rigolele si zidurile de sprijin. De asemenea, lucrarile de asfaltare sunt planificate sa inceapa cu primii 7 km din totalul de 24,25 km al lotului II, in perioada 25-30 iunie 2019.

Aceste lucrari se realizeaza cu un efectiv de peste 350 de persoane, cu 120 de camioane si peste 80 de masini mecanizate.

Pana la sfarsitul anului, lotul II al autostrazii Sebes-Turda de 24,25 km va fi deschis traficului, permitand legatura rutiera intre Coridorul IV, autostrazile "A1 Sibiu - Deva" si "A3 Campia Turzii - Gilau". In acelasi timp, municipalitatile Alba-Iulia, Teius si Aiud vor fi conectate cu o serie de beneficii semnificative pentru comunitatile locale inconjuratoare, cum ar fi degrevarea de traficul de tranzit, reducerea poluarii fonice si a aerului, precum si, cel mai important, imbunatatirea sigurantei rutiere.

Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, s-a aratat nemultumit, joi, de lotul doi al autostrazii Sebes-Turda, declarand ca va rezilia contractul cu firma care se ocupa de constructie, daca pana la sfarsitul lunii iunie nu vine cu contractele de subcontractare sau cu dovada utilajelor in santier. "Cel de al doilea lot, dupa cum ati vazut am avut o discutie cu constructorul, foarte serioasa, in sensul ca daca in doua saptamani de zile nu vine cu contractele si cu utilajele necesare pentru lucru la lotul doi, vom rezilia contractul", a declarat ministrul Transporturilor, referitor la lotul doi al autostrazii Sebes-Turda.
Consumatorii care isi aleg singuri firma care sa le realizeze lucrarile de racordare la reteaua electrica platesc mai putin pentru aceste servicii, in comparatie cu consumatorii care accepta tariful initial propus de operatorul de distributie, arata o analiza a Consiliului Concurentei.

Acest lucru arata ca implicarea noastra, prin propunerile de ajustare a legislatiei si conditiile impuse in urma unor investigatii, a condus la imbunatatirea concurentei pe aceasta piata si ca mecanismul de contractare a lucrarilor de racodare, mecanismul prin care consumatorul isi selecteaza direct prestatorul, a produs efectele anticipate la demararea procesului de liberalizare a acestei piete", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

In ceea ce priveste racordarea la reteaua de gaze naturale, Consiliul Concurentei a constatat o imbunatatire semnificativa a legislatiei aferente, in sensul in care consumatorii pot selecta operatorul autorizat care sa efectueze lucrarile de proiectare si/sau executie a instalatiilor de gaze naturale si sa negocieze cu acesta tariful.

Costul mediu de racordare la reteaua electrica de joasa tensiune, retea la care sunt conectati majoritatea clientilor casnici, a inregistrat valori cuprinse intre 978 lei si 2.602 lei. Totodata, nivelul mediu al tarifului de racordare la reteaua de gaze naturale pentru un consumator casnic a inregistrat in perioada analizata valori cuprinse intre 943 lei si 3.346 lei. Costurile de racordare sunt influentate de dispersia clientilor si de arhitectura retelei, adica tipul de lucrare ce trebuie realizata.

De exemplu, daca racordarea la retea implica lucrari suplimentare pentru extinderea sau redimensionarea acesteia, iar investitia necesara realizarii acestor lucrari nu este cuprinsa in planul de investitii al operatorului de distributie, clientii finali trebuie sa suporte costurile extinderii sau redimensionarii. In schimb, daca lucrarile de extindere necesare pentru racordare sunt prevazute in planul de investitii al operatorului de distributie sau in contractul de concesiune, clientii nu au obligatia de a suporta costurile unor eventuale extinderi sau redimensionari ale retelei.

Analiza Consiliului Concurentei a reliefat faptul ca exista un numar mare de operatori economici care detin autorizatiile necesare pentru a activa pe piata lucrarilor de racordare, in vederea realizarii activitatilor de proiectare, executare si verificare a lucrarilor de racordare.

Cu toate acestea, Consiliul Concurentei a constatat ca exista dificultati in a contacta operatorii autorizati, deoarece unii dintre acestia nu si-au actualizat informatiile puse la dispozitie pe site-ul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, Consiliul Concurentei va colabora cu ANRE in vederea identificarii unor masuri prin care operatorii economici autorizati sa fie obligati sa actualizeze, intr-un termen rezonabil, datele de contact proprii puse la dispozitia utilizatorilor pe site-ul ANRE.

In acelasi timp, in cadrul analizei, Consiliul Concurentei a constatat ca exista o tendinta, in special in randul operatorilor retelelor de gaze naturale, de a apela la personalul propriu pentru realizarea activitatilor de proiectare si executare a instalatiilor de racordare. Favorizand personalul propriu, exista riscul ca operatorii de distributie sa aiba un comportament anticoncurential in raport cu firmele care sunt autorizate de ANRE sa presteze activitati de proiectare, executare si verificare a instalatiilor de racordare.

"Operatorii de distributie trebuie sa intelega faptul ca nu au voie sa isi foloseasca pozitia detinuta pe piata distributiei de energie electrica sau de gaze naturale intr-o anumita zona pentru a influenta concurenta pe pietele conexe acestora, piete pe care si operatorul de retea activeaza alaturi de alti concurenti", a mai declarat presedintele Consiliului Concurentei.

In acest context, autoritatea de concurenta recomanda introducerea obligatiei pentru operatorii de distributie de a informa din oficiu utilizatorii cu privire la faptul ca au dreptul sa-si selecteze singuri operatorul calificat din lista publicata pe site-ul ANRE, care sa le realizeze lucrarile de racordare.

In acelasi timp, in perioada 2015-2018, numarul cererilor de racordare pentru retelele de gaze si de energie electrica inregistrate la nivel national a crescut in mod constant, iar durata procesului de racordare a fost, in general, una destul de mare, cu diferente semnificative intre diferite zone de retea.

Spre exemplu, in cazul racordarii la retelele de energie electrica, in anul 2017, durata medie a procesului de racordare la reteaua de joasa tensiune a fost de 83 de zile, iar la reteaua de medie tensiune de 234 zile. In cazul racordarii la retelele de gaze naturale, in functie de operatorul de distributie concesionar si de intinderea/dimensiunea retelei pe care o administreaza, durata medie de racordare a inregistrat valori foarte diferite, cuprinse intre 21 zile si 270 zile.

In cadrul analizei derulate s-a semnalat Consiliului Concurentei faptul ca durata mare a procesului de racordare este cauzata, in principal, de colaborarea dificila a operatorilor cu autoritatile locale in vederea obtinerii avizelor si autorizatiile prevazute de legislatie, necesare pentru a realiza lucrarile de racordare. Ca urmare, autoritatea de concurenta recomanda modificarea legislatiei, astfel incat sa fie introduse termene clare de solutionare a solicitarilor, inclusiv pentru autoritatile locale implicate in procesul de racordare.

Reamintim ca, in urma unei investigatii a autoritatii de concurenta, E-Distributie Muntenia SA si-a luat angajamentul de a adopta masuri pentru cresterea transparentei procesului de racordare la reteaua electrica de distributie si promovarea drepturilor consumatorilor in cadrul fiecarei faze a procesului, asigurand un tratament corect si nediscriminatoriu pentru toti participantii la acest proces.

In acest caz, investigatia viza un potential abuz de pozitie dominanta, manifestat printr-o posibila discriminare a companiilor de pe piata serviciilor conexe distributiei, ca urmare a selectarii unor societati care elaboreaza studii de solutie, proiecteaza si executa lucrari de instalatii electrice, pe alte criterii decat cele prevazute in procedurile de achizitie publica sau libera alegere a utilizatorului, precum si prin influentarea duratei, a costurilor de racordare la reteaua de energie electrica a Municipiului Bucuresti si a optiunii utilizatorilor de a alege prestatorii de servicii conexe.

Totodata, in cadrul acestei investigatii, operatorul de distributie si-a asumat derularea unor actiuni sub forma unor intalniri periodice cu reprezentantii autoritatilor locale, in sensul imbunatatirii colaborarii cu acestea.

Masura a fost asumata in scopul diminuarii duratei procesului de racordare la retea, iar in cazul in care intalnirile periodice cu autoritatile locale initiate de catre E-Distributie Muntenia SA isi vor dovedi eficienta, Consiliul Concurentei va recomanda ca aceasta abordare sa fie extinsa la nivelul tuturor operatorilor din piata.

Autoritatea de concurenta are in derulare mai multe investigatii privind posibile abuzuri de pozitie dominanta pe piata serviciilor de avizare tehnica a proiectelor, receptie si punere in functiune a instalatiilor de utilizare a gazelor naturale ale companiilor Gaz Sud SA, Distrigaz Sud Retele SRL sau Megaconstruct SA (societate care a propus angajamente pentru eliminarea ingrijorarilor anticoncurentiale).

La sfarsitul anului trecut, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie ce vizeaza un posibil abuz de pozitie dominanta a Delgaz Grid SA, prin favorizarea unei alte entitati din cadrul grupului E.ON, activa pe piata serviciilor de revizii si verificari ale instalatiilor de gaze naturale.

07-06-2019
Seful misiunii FMI pentru Romania, Jaewoo Lee, si reprezentantul rezident al FMI in Romania si Bulgaria, Alejandro Hajdenberg, vor sustine vineri o conferinta de presa in care vor prezenta concluziile evaluarii anuale a economiei romanesti, informeaza Agerpres.

Echipa FMI, condusa de Jaewoo Lee, a inceput la 27 mai o vizita de doua saptamani la Bucuresti, pentru a realiza evaluarea anuala a economiei romanesti, realizata in baza Articolului IV din statutul institutiei financiare internationale. Echipa a discutat cu autoritatile romane evolutiile si politicile economice. Premierul Viorica Dancila a avut, joi, la Palatul Victoria, o intalnire cu delegatia de experti a FMI, in care a subliniat ca Romania a inregistrat in ultimii ani una dintre cele mai mari cresteri economice din Uniunea Europeana, tendinta care, potrivit prognozelor, va continua in urmatorii ani.

Pentru anul 2019, avansul economic este estimat la 5,5% din PIB, in conditiile unui an agricol normal si ale redresarii sectorului serviciilor si investitiilor. Premierul a mai aratat ca ocuparea fortei de munca are o dinamica pozitiva, concomitent cu majorarea consistenta a salariilor atat in mediul privat, cat si in sectorul public, iar Romania isi mentine nivelul de competitivitate, inregistrand o crestere robusta a exporturilor si continua sa obtina castiguri semnificative in cota de piata la export, captand o parte tot mai mare din comertul legat de lanturile de productie ale UE. In prezent, Romania nu are in derulare un acord de finantare cu Fondul Monetar International, insa institutia financiara evalueaza anual evolutia economiei romanesti, in baza consultarilor pe Articolul IV.

Consultarile constituie un exercitiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultarilor in baza Articolului IV este examinarea situatiei financiare si economice la nivel national si formularea unor recomandari generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare si economice de urmat pentru asigurarea stabilitatii si a unei evolutii pozitive la nivelul economiei. Institutiile financiare internationale mizeaza pe o crestere a PIB de sub 4% in Romania in 2019. Altfel, previziunile Comisiei Europene indica un avans al economiei de 3,3%, Fondul Monetar International (FMI) - 3,1%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - 3,2% si Banca Mondiala - 3,6%.


Consiliul Concurentei a autorizat tranzactia prin care PIF Industrial SRL, impreuna cu Comfert Agricultura SRL, preia compania Moldova Farming SRL si, implicit, companiile Rural Capital Doi SRL si Extra Land SRL.

PIF Industrial SRL are ca obiect principal de activitate activitati de consultanta pentru afaceri si management si face parte din grupul Dedeman, controlat de fratii Paval. Comfert Agricultura SRL are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase si face parte din grupul Comfert, detinut de familia Grigoriu.

In prezent, aceasta realizeaza venituri din inchirierea activelor detinute. Moldova Farming SRL este controlata de Comfert Agricultura SRL si are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. Rural Capital Doi SRL si Extra Land SRL sunt controlate de catre Moldova Farming SRL si au ca obiect principal de activitate cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii.

Autoritatea de concurenta a analizat aceasta operatiune si a constatat ca nu ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata rom?neasca sau pe o parte substantiala a acesteia, in special prin crearea sau consolidarea unei pozitii dominante.

ANCOM a finalizat astazi, in cadrul Consiliului Consultativ, documentul de pozitie privind acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil in benzile de frecvente de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz si 3400-3800 MHz.

Am stabilit astazi conditiile si procedura pentru acordarea spectrului radio in benzile vizate sa sustina implementarea tehnologiei 5G. Ne-am propus ca pana la 31 octombrie sa finalizam procedura de licitatie pentru acordarea resurselor de spectru disponibil in benzile desemnate pentru implementarea tehnologiei de noua generatie, iar licentele de utilizare sa fie acordate pana la finalul anului. Operatorii castigatori vor putea utiliza o parte a spectrului de frecvente incepand cu 1 ianuarie 2020.", a declarat Bogdan IANA, vicepresedintele ANCOM.

Calendarul organizarii licitatiei Pana la data de 15 august 2019, ANCOM va propune modificarea TNABF (Tabelul national de atribuire a benzilor de frecvente radio) pentru a atribui banda de 700 MHz serviciului mobil terestru, in acest moment banda fiind atribuita serviciului de radiodifuziune. Aceasta masura este necesara pentru a putea acorda prin procedura de selectie spectrul disponibil in banda de 700 MHz, considerat adecvat pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor de comunicatii mobile de banda larga. Pana la finalul lunii august 2019, Autoritatea va elabora si va finaliza, in urma consultarii publice cu industria, documentatia necesara organizarii efective a procedurii de selectie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil in benzile de frecvente de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz si 3400-3800 MHz, urmand ca aceasta sa se desfasoare pana la data de 31 octombrie 2019. In luna decembrie a acestui an, licentele de utilizare a frecventelor radio vor fi acordate castigatorilor, ceea ce va face ca operatorii sa poata folosi o parte a spectrului castigat incepand cu data de 1 ianuarie 2020.

Pentru prima jumatate a anului 2020, sunt stabilite a fi finalizate actiunile privind incheierea acordurilor de coordonare referitoare la televiziunea digitala terestra cu Ucraina si a acordurilor bilaterale cu tarile vecine privind coordonarea utilizarii frecventelor pentru retele MFCN.

Spectrul disponibil in licitatie

ANCOM va pune la dispozitia operatorilor interesati spectrul disponibil in benzile 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz si 3400-3800 MHz. In banda de 700 MHz este disponibila o cantitate de 2 x 30 MHz (FDD) si 1 x 15 MHz (SDL), in banda de 800 MHz - 2 x 5 MHz (FDD), in banda de 1500 MHz - 1 x 40 MHz (SDL) iar in banda de 2600 MHz - 2 x 40 MHz (FDD). In ceea ce priveste banda 3400-3800 MHz, se vor putea aloca 90 MHz (in regim de functionare TDD) pe un termen mai scurt, de 6 ani (in perioada 01.01.2020 - 31.12.2025) si 400 MHz (in regim TDD) pe un termen mai lung, de 10 ani (in perioada 01.01.2026 - 31.12.2035). Scopul acordarii drepturilor de utilizare pe un termen mai scurt il reprezinta alinierea datei de expirare a acestor drepturi cu a celor care au fost deja acordate in aceasta banda de frecvente in cadrul procedurii de selectie din anul 2015. Drepturile de utilizare a spectrului de frecvente din benzile de 700 MHz si 1500 MHz, in care nu exista nicio alocare pana in prezent, vor avea o perioada de valabilitate de 15 ani, incepand cu 1 ianuarie 2021 pentru banda de 700 MHz si 1 ianuarie 2020 pentru banda de 1500 MHz. ANCOM intentioneaza ca licentele pentru spectrul ce va fi licitat in benzile de 800 MHz si 2600 MHz sa fie acordate pentru o perioada de valabilitate de 10 ani, urmand sa fie analizate optiuni pentru alinierea datei de expirare cu drepturile existente in aceste benzi valabile pana la data de 5 aprilie 2029.

In banda de 800 MHz,Telekom Romania Mobile Communications, Orange si Vodafone detin drepturi de utilizare valabile pana la data de 5 aprilie 2029. De asemenea, in banda de 2600 MHz, Telekom Romania Mobile Communications, Orange, Vodafone si RCS&RDS detin drepturi de utilizare a frecventelor valabile pana la data de 5 aprilie 2029.

Procedura de licitatie

Pentru alocarea spectrului, ANCOM va aplica o procedura de selectie competitiva similara celei organizate in anul 2012, ce presupune ca fiecare operator interesat sa depuna o oferta initiala prin care va indica numarul de blocuri pe care doreste sa le achizitioneze in fiecare dintre benzile disponibile. Ofertele initiale vor arata daca exista o cerere mai mare decat cantitatea de spectru disponibil in anumite benzi, daca cererea este egala cu numarul blocurilor de frecvente disponibile in cadrul fiecarei benzi (categorii de spectru) sau daca cererea nu depaseste cantitatea de spectru disponibil. Preturile de pornire in cadrul licitatiei pentru fiecare bloc de frecvente, configurat conform procedurii de acordare a drepturilor de utilizare a frecventelor in benzile vizate, vor fi determinate pornind de la taxele minime stabilite conform normelor in vigoare pentru acordarea licentelor de utilizare a frecventelor in benzile in cauza.

FMI recomanda moderatie fiscala si inasprirea politicilor monetare, subliniind importanta si nevoia de investitii publice, precum si corelarea cresterilor salariale cu productivitatea, arata concluziile misiunii FMI care s-a aflat in Romania pentru vizita de evaluare a economiei.

Jaewoo Lee, seful misiunii Fondului Monetar International in Romania, a explicat ca, in timp ce cresterea economica ar putea ramane in Romania la circa 4%, deficitul de cont curent va depasi nivelul de 5% din PIB. "In timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al tarilor avansate din Uniunea Europeana, cresterea economica bazata pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea inflationista a revenit la suprafata, afectand in mod disproprtionat veniturile reale ale oamenilor saraci si subminand competitivitatea", a spus Jaewoo Lee la conferinta de presa de vineri.

Reprezentantii FMI sustin ca deficitul fiscal si cel de cont curent au crescut, iar investitiile pblice cat si cele private au scazut in ultimii ani, ceea ce afecteaza perspectivele de crestere. Deficitele au crescut foarte mult, considera Jaewoo Lee, fata de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal intr-o perioada de bunastare si crestere economica. "Este necesara o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune. Un trend descendent ii va afecta mult mai sever pe cei cu venituri mici si standardul lor de trai", a spus oficialul FMI.

Delegatia apreciaza in raport ca sunt necesare politici mai echilibrate si reluarea reformelor structurale pentru a sustine potentialul de crestere pe termen lung si convergenta veniturilor cu tarile avansate din UE.

Legea privind pensiile, aflata in prezent in curs de dezbatere parlamentara, trebuie reevaluata, pentru a echilibra nevoile sociale si sustenabilitatea fiscala. Dispozitiile din proiectul de lege vor genera noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB, ceea ce ar spori presiunea asupra finantelor publice, va impovara generatia tanara si va duce la eliminarea altor cheltuieli privind investitii publice, educatie si sanatate.

Pentru a imbunatati colectarea veniturilor, ANAF are nevoie de modernizarea sistemului informatic, iar sistemul fiscal ar trebui sa fie examinat cu atentie pentru a identifica denaturarile.

Politica monetara trebuie inasprita, intrucat presiunea inflationista va ramane ridicata. Prima linie de aparare impotriva inflatiei ridicate si a pierderilor in veniturile reale ale oamenilor trebuie sa fie independenta si credibilitatea bancii centrale. A doua linie, inasprirea politicii monetare.

Delegatia remarca faptul ca sistemul bancar ramane sanatos. Pozitiile de capital si de lichiditate sunt solide, iar creditele neperformante s-au apropiat de nivelul mediu al UE.

Cresterea rapida a salariilor - inclusiv salariul minim - care depaseste castigurile de productivitate, dauneaza competitivitatii. Salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent si obiectiv care sa reflecte imbunatatirile in productivitate.

Reforma determinata a intreprinderilor de stat, insotita de un angajament pentru o guvernanta corporativa puternica, ar imbunatati performantele financiare si serviciile lor pentru public.

Sunt necesare eforturi pentru imbunatatirea investitiilor in infrastructura publica, inclusiv pentru o absorbtie mai eficienta a fondurilor UE.

Parteneriatele public-privat implica adesea riscuri substantiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui sa faca obiectul unor analize atente in privinta oportunitatii, a riscurilor fiscale si a optiunilor de finantare alternative (de exemplu, fonduri UE).

Reducerea coruptiei contribuie la imbunatatirea veniturilor guvernamentale, la cresterea eficientei cheltuielilor si la consolidarea competitivitatii. In timp ce initiativele anticoruptie ale Romaniei au fost recunoscute pe plan international, unele dintre amendamentele la legile justitiei si codurile penale au fost criticate pentru amenintari la adresa independentei sistemului judiciar al Romaniei si pentru slabirea capacitatii de combatere a coruptiei. "Cu toate acestea, salutam angajamentul ferm facut de guvern de a sustine independenta judiciara si statul de drept", arata raportul delegatiei.

In cele din urma delegatia FMI vorbeste de nevoia de previzibilitate si de consultari intre partenerii sociali. "In acest sens, mai multe masuri incluse in ordonanta de urgenta 114/2018 (si amendamentele ulterioare) lasa loc pentru o ajustare ulterioara, avand in vedere efectele lor negative potentiale asupra dezvoltarii economice. Impozitele si stimulentele specifice sectorului - inclusiv asupra bancilor, constructiilor si utilitatilor - ar putea crea distorsiuni care ar impiedica investitiile sau alocarea eficienta a resurselor".
06-06-2019
Complexul Energetic Oltenia recunoaste dificultatea in care se afla din cauza cheltuielilor excesive cu certificatele verzi, dar sustine ca se afla intr-o situatie financiara stabila si ca, impreuna cu Ministerul Energiei, Transelectrica, OPCOM si Consiliul Concurentei se cauta solutii pentru instituirea unei scheme de sprijin.

"Rezultatele anului 2018 au fost negative (pierdere de 1,1 mil lei) din cauza diferentelor de curs valutar aferente creditelor de investitii pentru indeplinirea cerintelor de mediu impuse de UE si, in principal, din cauza exploziei preturilor certficatelor de CO2. 2018 a fost anul record pentru piata certificatelor de carbon-EU ETS, conform informatiilor despre modificarile preturilor pe pietele globale de carbon, actualizate de catre Argus Emissions Markets, valoarea triplandu-se in cursul anului, ajungand la cel mai mare pret de inchidere, din august 2008 pana in prezent.

Suma platita de CE Oltenia pentru certificatele aferente energiei produse in anul 2018 reprezinta peste 45% din cifra de afaceri a companiei", a informat CE Oltenia. Raportat la evolutia pretului certificatelor de CO2, Bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2018 a fost rectificat in baza datelor existente la momentul respectiv. "Este important de precizat ca, din punct de vedere operational, fara aceste cheltuieli cu CO2, CE Oltenia a incheiat anul 2018 cu rezultat din exploatare pozitiv (in valoare de 225 mil lei), ceea ce indica stabilitatea in modul operational de functionare al acestui operator economic. In vederea rezolvarii probemei certificatelor de CO2 pentru anul 2019, CE Oltenia impreuna cu Ministerul Energiei, Transelectrica, OPCOM si Consiliul Concurentei au demarat un proiect pentru identificarea unei scheme de sprijin.

In cazul in care se va gasi solutia pentru instituirea unei scheme de sprijin, aceasta trebuie oricum aprobata de Comisia Europeana, pentru a nu exista posibilitatea incalcarii prevederilor privind ajutoarele de stat", a informat compania. Precizarile vin in contextul in care raportul de audit incheiat de BDO Audit a aratat ca pierderile uriase ale companiei pot duce la imposibilitatea continuarii activitatii CE Oltenia, companie cu circa 13.000 de angajati.

Comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, a semnat finantarea "Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in regiunea Turda - Campia-Turzii", care va asigura tuturor locuitorilor din sudul judetului Cluj acces la servicii de apa si canalizare, prin extinderea si modernizarea infrastructurii existente.

Acest proiect major este parte a Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) si va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune. Proiectul va fi implementat in 13 localitati din judetul Cluj, reunite in cadrul Asociatiei de dezvoltare intercomunitara "Apa Vaii Ariesului" (Aiton, Calarasi, Campia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petrestii de Jos, Ploscos, Sandulesti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viisoara) si vine in continuarea investitiilor facute din bani europeni in perioada 2007 - 2013 in reteaua de apa si canalizare din aceasta parte a judetului.

La momentul aprobarii proiectului, comisarul european Corina Cretu a declarat: "Ma bucur ca lucrurile sunt duse mai departe si ca finantarea europeana va contribui la imbunatatirea conditiilor de trai in regiunea Turda-Campia Turzii. Concret, cu aproape 155 milioane de euro - din care peste 110 milioane din fonduri europene, la care se adauga co-finantarea nationala de aproape 45 milioane de euro -, peste 16.500 de locuitori vor avea apa potabila de calitate in gospodarii, in timp ce 14.000 de locuinte vor fi racordate la sistemul de canalizare. Aceasta inseamna ca, peste patru ani, aproape toata populatia din aceasta zona va fi racordata la reteaua de apa si canalizare." Proiectul prevede reabilitarea a 104 kilometri din lungimea retelei actuale de transport al apei, precum si extinderea acesteia cu peste 250 de kilometri de conducte.

In ceea ce priveste sistemul de canalizare, sunt prevazute reabilitarea actualei retele pe o lungime de 48 de kilometri, extinderea acesteia cu 130 de kilometri, construirea a 48 de noi statii de pompare, precum si extinderea a 2 statii de tratare a apelor uzate. Proiectul urmeaza a fi implementat pana la finele anului 2023 si va contribui la pastrarea unui mediu inconjurator mai curat, care asigura protectia sanatatii locuitorilor si previne deversarile de apa uzata din reteaua de distributie si stocare. Context Pentru perioada 2014 - 2020, Romania beneficiaza de o alocare de peste 22 de miliarde de euro in cadrul Politicii de coeziune, din care mai mult de 9 miliarde sunt dedicate Programului Operational Infrastructura Mare (POIM).

Din acestea, 7 miliarde de euro sunt finantari prin Fondul de coeziune, iar peste 2 miliarde prin Fondul european de dezvoltare regionala. Parte a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, zona Turda - Campia-Turzii a mai beneficiat de finantare din partea Uniunii Europene in perioada 2007 - 2013 pentru alte doua proiecte: "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din regiunea Turda - Campia Turzii", ce a fost co-finantat cu peste 63 de milioane de euro din Fondul de coeziune; "Investitii si dotari pentru imbunatatirea capacitatii de operare a Companiei de Apa Aries Turda", cu o alocare de peste 4,8 milioane de euro din Fondul de coeziune.

Fata de acelasi trimestru din anul 2018, Produsul Intern Brut a inregistrat ocrestere cu 5,0% pe seria bruta si cu 5,1% pe seria ajustata sezonier, informeaza INS.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 253,628 miliarde lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 1,3% fata de trimestrul IV 2018 si in crestere cu 5,1% fata de trimestrul I 2018.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 202,848 miliarde lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 5,0% fata de trimestrul I 2018.

La cresterea PIB, in trimestrul I 2019 fata de trimestrul I 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contributii pozitive mai importante avand urmatoarele ramuri: comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (+1,3%), cu o pondere de 20,0% la formarea PIB si al caror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%;

Informatiile si comunicatiile (+0,6%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB si care au inregistrat o crestere a volumului de activitate cu 10,8%; Activitatile profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 6,5% la formarea PIB si care au inregistrat o crestere a volumului de activitate cu 9,5%.

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, cresterea s-a datorat, in principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodariilor populatiei, al carei volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la cresterea PIB; formarii brute de capital fix, al carei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 0,9% la cresterea PIB; cheltuielii pentru consumul final al administratiilor publice, al carei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 0,7% la cresterea PIB.

O contributie negativa la cresterea PIB a avut-o exportul net (-3,3%), consecinta a cresterii mult mai accentuate a volumului importurilor de bunuri si servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri si servicii.

In Romania, pierderile anuale cauzate de contrafacere si piraterie sunt estimate la 5,5 mld.lei, echivalentul a 17,2% din vanzarile din 11 sectoare comerciale, informeaza EUIPO - Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala.

O noua estimare a EUIPO plaseaza pierderile anuale cauzate de contrafacere si piraterie in 11 sectoare economice majore din UE aproape de nivelul de 269 de miliarde de lei anual. Aceasta analiza actualizata estimeaza pierderi globale de 7,4% din totalul vanzarilor in urmatoarele sectoare: produse cosmetice si de ingrijire personala; imbracaminte, incaltaminte si accesorii; articole sportive; jucarii si jocuri; bijuterii si ceasuri; genti de mana si de voiaj; muzica inregistrata; bauturi spirtoase si vin; produse farmaceutice; pesticide; si telefoane inteligente.

Din cauza faptului ca producatorii legitimi fabrica mai putin decat ar fi reusit in absenta contrafacerii, deci angajeaza mai putini lucratori, analiza estimeaza ca in aceste sectoare se pierd in mod direct pana la 468 000 de locuri de munca pe tot cuprinsul UE.

Per ansamblu, valoarea totala a pierderilor de vanzari din Romania echivaleaza cu 280 de lei pe cetatean roman pe an, potrivit analizei.

Aceasta este a doua evaluare sectoriala publicata de EUIPO privind impactul economic al contrafacerii si al pirateriei in sectoarele economice majore cunoscute ca fiind vulnerabile la incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala. Studiul estimeaza ca, de la prima analiza efectuata in 2018, volumul pierderilor de vanzari inregistrate la nivelul UE a scazut in toate sectoarele studiate, cu exceptia a doua dintre ele: imbracamintea, accesoriile si incaltamintea; si produsele cosmetice si de ingrijire personala.

Sectorul imbracamintei, al incaltamintei si al accesoriilor este cel mai mare dintre sectoarele studiate din punctul de vedere al volumului de vanzari si al numarului de angajati. Potrivit estimarii, la nivelul UE sectorul inregistreaza pierderi de vanzari care echivaleaza cu aproximativ 127,5 miliarde lei in fiecare an, respectiv 9,7% din totalul vanzarilor.

In Romania, pierderile de vanzari in sectorul imbracamintei, al incaltamintei si al accesoriilor ca urmare a contrafacerii sunt estimate la aproximativ 949 de milioane lei anual, respectiv aproximativ 15,6% din vanzari.

Potrivit raportului, prezenta pe piata a produselor contrafacute determina la nivelul UE o pierdere estimata la 31,4 miliarde lei pe an in sectorul produselor cosmetice si de ingrijire personala. Aceasta suma echivaleaza cu 10,6% din totalul vanzarilor in sectorul respectiv.

In Romania, pierderea estimata pentru sectorul produselor cosmetice si de ingrijire personala este de 301 milioane lei, ceea ce echivaleaza cu 11,8% din totalul vanzarilor din cadrul sectorului.

Directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau, a afirmat urmatoarele: "Europa se bazeaza pe sectoare industriale precum cele 11 vizate de studiul nostru pentru crestere economica si creare de locuri de munca.

Cercetarile noastre arata insa modul in care contrafacerea si pirateria pun in pericol cresterea economica si locurile de munca. Motivul pentru care realizam aceasta analiza, precum si cercetarile noastre mai ample, este acela de a sprijini factorii de decizie in elaborarea de solutii la aceasta problema si de a ajuta consumatorii europeni sa constientizeze consecintele economice ale contrafacerii si ale pirateriei la un nivel mai larg."

Estimarile sunt cuprinse in Raportul de situatie privind incalcarile DPI din 2019, publicat astazi, care reuneste rezultatele activitatii de raportare a EUIPO la nivelul UE si la nivel mondial.

Raportul cuprinde cercetari privind volumul de produse contrafacute si piratate in comertul international, evidentiind de asemenea contributia economica a sectoarelor care utilizeaza in mod intensiv drepturile de proprietate intelectuala la cresterea economica si la crearea de locuri de munca. Tot in acest raport se regasesc noi cercetari care arata ca intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) care utilizeaza drepturi de proprietate intelectuala, de exemplu marci, desene sau modele si brevete, au o probabilitate mai mare de a atinge un nivel inalt de crestere economica comparativ cu celelalte IMM-uri.

EUIPO este o agentie descentralizata a Uniunii Europene cu sediul in Alicante, in Spania. Agentia gestioneaza inregistrarea marcilor Uniunii Europene (marcile UE) si a desenelor si modelelor comunitare (DMC), care garanteaza protectie pentru drepturile de proprietate intelectuala in toate statele membre ale UE.
05-06-2019
Propunerea initiata de Liviu Dragnea privind repatrierea a 91,5% din rezerva internationala de aur a Romaniei urma sa fie discutata miercuri de Curtea Constitutionala, institutie care se va pronunta si asupra contului individual de economii Junior Centenar.

Curtea Constitutionala a amanat insa luarea unei decizii pentru data de 26 iunie.

Curtea Constitutionala a Romaniei urmeaza sa dezbata, miercuri, sesizarea PNL si USR asupra actului normativ pentru modificarea articolului 30 din Legea 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, dar si cea a presedintelui Klaus Iohannis privind contul individual de economii Junior Centenar, scrie Agerpres.

Presedintele PNL, Ludovic Orban, a anuntat ca liberalii vor ataca la Curtea Constitutionala legea privind repatrierea aurului pentru ca nu isi doresc ca aurul Romaniei sa fie transformat in "ghiuluri si inele". "Vom ataca la CCR legea privitoare la aducerea aurului in tara. Daca va aduceti aminte, ministrul Economiei Badalau, intrebat fiind ce o sa faceti cu aurul Romaniei, o sa facem ghiuluri si inele, asta a declarat domnul Badalau si noi nu vrem ca aurul din rezerva nationala a Romaniei sa incapa pe mainile lui Badalau, Valcov, Dragnea, ca baietii astia sa faca ce vor cu acest aur, eventual sa-l transforme, asa cum a declarat domnul Badalau, in ghiuluri si inele", a afirmat Orban. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) discuta de asemenea sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar".

Seful statului a trimis, la finalul lunii aprilie, la CCR, sesizarea de neconstitutionalitate fata de acest act normativ. "Prin continutul lor normativ, unele dintre dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2018, integrate in totalitate in legea de aprobare adoptata de Parlament, contravin art. 1 alin. (5), art. 44 si art. 52 din Constitutie", spune seful statului in sesizare, aratand ca a primit aceasta lege de la Parlament pe 10 aprilie in vederea promulgarii. El precizeaza ca in jurisprudenta constanta a CCR s-a statuat ca viciile de neconstitutionalitate ale unei ordonante sau ordonante de urgenta emise de Guvern nu pot fi acoperite prin aprobarea ei prin lege de catre Parlament.


Banca Mondiala a revizuit in crestere la 3,6% estimarile privind avansul economiei romanesti in 2019, cu 0,1 puncte procentuale mai mult fata de prognoza din ianuarie 2019. Chiar si cu aceasta imbunatatire, cresterea economica a tarii noastre tot nu va atinge procentul prognozat de Guvernul Dancila pentru acest an.

Potrivit raportului "Global Economic Prospects", Banca Mondiala se asteapta ca Romania sa raporteze pentru 2020 si 2021 o crestere a Produsului Intern Brut de 3,3% si, respectiv 3,1%, in crestere cu 0,2 si, respectiv, 0,3 puncte procentuale fata de previziunea precedenta.

In Europa si Asia Centrala (ECA), regiune care include Romania, cresterea s-a moderat la 3,1% anul trecut, in timp ce in 2019 economia a avut un start lent, in urma atenuarii investitiilor si a comertului. In Europa Centrala, activitatea economica a incetinit de asemenea spre sfarsitul anului trecut, reflectand scaderea cererii pe plan intern si dificultatile provocate de factorii externi, pe fondul incetinirii din zona euro (Polonia, Romania). In contrast, expansiunea in Rusia a accelerat datorita unor factori temporari. Politica fiscala s-a relaxat de asemenea in 2019, rezultand o adancire a deficitului ca procent din PIB (Belarus, Kirgizstan, Polonia, Romania). Datoria publica ca procent din PIB a crescut cu peste zece puncte procentuale de la criza financiara globala, ajungand la 45% la finalul lui 2018.

Inflatia este pe un tren ascendent in regiune de la inceputul lui 2019 (Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Croatia, Georgia, Ungaria, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Tadjikistan), partial din cauza majorarii pretului titeiului. Masurile de stimulare fiscala, care au ca rezultat majorarea consumului privat, vor incepe sa se atenueze in unele din cele mai mari economii din regiune pana in 2020 (Ungaria, Polonia, Romania). Scaderea populatiei apte de munca, care reflecta partial emigrarea catre Europa Occidentala din ultimii ani, limiteaza perspectivele de crestere pe termen mediu in Europa Centrala.

Cresterea moderata a investitiilor publice s-ar putea reduce si mai mult in absenta unui progres sustinut in adoptarea reformelor structurale, se arata in raportul "Global Economic Prospects". Bugetul de stat pe 2019 este fundamentat pe o crestere economica de 5,5%, pe care ministrul Finantelor Publice nu are nici o indoiala ca o va atinge.


Hotararea care prevede inlocuirea ROBOR cu noul indice de referinta pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), pentru programele "Prima Casa", "Prima masina" si "Investeste in tine", a fost publicata in Monitorul Oficial.

Drept urmare, costul total al finantarilor acordate in cadrul Programului Prima Casa va fi compus din:

- rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, denumit in continuare IRCC plus o marja de maximum 2% pe an pentru creditele in lei; marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator; marja nu include costul evaluarii imobilului, costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM, dupa caz;

- comisionul de gestiune datorat FNGCIMM si recuperat de la beneficiar. Nivelul comisionului de gestiune si al comisionului unic de analiza, calculat la soldul garantiei statului, se negociaza anual intre Ministerul Finantelor Publice si FNGCIMM si se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Finantatorii vor avea obligatia prevederii exprese in contractele de credit a costurilor cu dobanda exprimata in raport cu IRCC si separat a costurilor cu comisioanele. Noul indice IRCC va fi aplicat si la Programul "Prima Masina" de stimulare a cumpararii de autoturisme noi, unde costul total al finantarilor acordate, care este suportat de catre beneficiar, se compune din rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, denumit in continuare IRCC plus o marja de maximum 3% pe an. Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator si cheltuielile obligatorii legate de finantare, in toate etapele finantarii; marja nu include costul asigurarii, costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate, prima de garantare, penalitatile percepute conform contractului de finantare.

De asemenea, noul IRCC va fi aplicat si pentru Programul "Investeste in Tine", unde rata dobanzii stabilite pe baza indicelui de referinta pentru creditele acordate consumatorilor va fi IRCC plus o marja de maximum 2% pe an (anterior era ROBOR la 3 luni plus o marja de maximum 2% pe an).

Marja include toate costurile legate de acordarea si derularea creditului in toate etapele finantarii.

BMW si Jaguar Land Rover au declarat miercuri ca vor dezvolta impreuna motoare electrice, transmisii si alte piese electronice de putere, realizand inca o alianta a industriei menite sa micsoreze costurile de productie a masinilor electrice, transmite Reuters.

Ambii producatori de automobile reactioneaza in urma presiunilor de a lansa vehicule cu emisii zero pentru a respecta regulile stricte de combatere a poluarii, dar totodata se straduiesc sa mentina marjele de profit impuse de costurile crescande ale productiei de masini electrice si autonome.

"Impreuna, avem posibilitatea de a satisface mai eficient nevoile clientilor prin reducerea timpului de dezvoltare cat si de lansare pe piata a vehiculelor si a tehnologiilor de ultima ora", a spus Klaus Froehlich, membru al consiliului BMW, potrivit Reuters.

BMW si Jaguar Land Rover au declarat ca vor economisi costuri prin dezvoltarea, planificarea productiei si achizitionarea in comun a componentelor masinilor electrice. Ambele companii vor produce motoare electrice in propriile fabrici de productie, a spus BMW.

Pactul BMW Jaguar Land Rover apare pe piata ca rival al parteneriatului FiatChrysler si Renault care au creat o alianta in valoare de 35 de miliarde de dolari.
04-06-2019
46% dintre romani declara ca uneori cheltuielile lor depasesc veniturile, iar aproape 80% recunosc ca isi iau lucruri de care nu au nevoie, se arata intr-un studiu de specialitate, potrivit caruia 40% dintre romani sunt destul de ingrijorati de viitorul lor, pentru ca le este greu sa puna bani deoparte.

La cererea Raiffeisen Bank, iVox a realizat studiul "Pentru ce economisesc romanii?", la care au raspuns 972 de persoane cu varsta de peste 18 ani, respectand structura socio-demografica a populatiei utilizatorilor de Internet din Romania. Conform acestui sondaj, 46% dintre romani cheltuiesc mai mult decat castiga, iar 8 din 10 romani declara ca au cumparat cel putin o data un lucru de care nu aveau nevoie.

Pentru 35% dintre ei, o viata financiara sanatoasa inseamna ca au ramas cu bani din salariu la finalul unei luni si doar 25% considera ca e important sa pui bani deoparte, daca vrei sa ai o viata financiara sanatoasa. Doar unul din 10 romani considera ca investitiile sunt un element necesar al vietii financiare sanatoase.

Raiffeisen Bank declara luna iunie "Luna Sanatatii Financiare" si pune la dispozitia celor interesati Indexul Sanatatii Financiare, dar si recomandari prin care-si pot planifica mai usor bugetul lunar si isi pot tine sub control cheltuielile, pe https://moneybistro.ro/ "In luna iunie, ca parte a demersului nostru de educatie financiara Money Bistro, lansam Luna Sanatatii Financiare si adresam o provocare tuturor-de a-si masura Indexul de Sanatate Financiara. Elaborat alaturi de specialistii bancii, ISF este un instrument de "diagnosticare" menit sa ne ajute sa determinam daca suntem "frugali" sau "gurmanzi" in relatia cu banii", a declarat Corina Vasile, director de Comunicare si Relatii Publice la Raiffeisen Bank.

Indexul de Sanatate Financiara a fost testat in luna mai, pe un esantion de 1388 de respondenti, socio-demografic reprezentativ pentru populatia Romaniei. In urma acestei testari, aproape jumatate (46%) a reiesit ca sunt frugal moderati, adica mai degraba atenti cu bugetul lor. Timp de patru saptamani, pe platforma de educatie financiara www.moneybistro.ro, romanii isi vor putea "antrena" portofelul cu diverse exercitii de economisire, daca sunt interesati de un stil de viata financiar sanatos.

Platforma online dedicata educatiei financiare, Money Bistro, a fost lansata de Raiffeisen Bank la sfarsitul anului trecut. Pe ea veti gasi zece episoade video in care economisti, chefi sau pasionati de gastronomie, jurnalisti, bloggeri si antreprenori impartasesc experiente si sfaturi pentru o viata financiara sanatoasa. Pe MoneyBistro.ro, utilizatorii pot accesa articole si infografii video, menite sa explice "cu ce se mananca banii".


Atunci cand dorim sa stim cat de buna este o guvernare sau cat de sustenabila este directia pe care merge economia, nu este suficient sa se uitam doar la ratele de crestere economica. Acestea pot fi, uneori, de-a dreptul inselatoare. Ne amintim cum au stat lucrurile in anii 2007 si 2008, inainte de criza, cand economia Romaniei crestea tot cu ritmuri record, pentru ca mai apoi sa ne confruntam cu una dintre cele mai severe caderi economice.

Asa incepe analiza efectuata de economistul Cosmin Marinescu, consilier prezidential si profesor universitar doctor in cadrul ASE. Potrivit acesteia, si in economie, ca si in alte privinte, mai mult nu inseamna neaparat mai bine.

Performantele cantitative se pot evapora usor daca nu sunt insotite si de progrese calitative. In absenta acestora din urma, cifrele rotunde in statistica privind cresterea economica pot ajunge sa reflecte doar iluzia sustenabilitatii. In contextul actual, ratele inalte de crestere economica sunt insotite de acutizarea deficitelor - bugetar, comercial si de cont curent. Aceasta spirala a deficitelor se va dovedi impovaratoare pentru Romania in anii urmatori. Cand echilibrele macroeconomice se deterioreaza continuu, in ciuda cresterii economice, devine evident ca directia de politica economica este gresita.

Deficitul bugetar In aceasta privinta, suntem singura tara din Uniunea Europeana al carei deficit bugetar incepe cu cifra 3, in ciuda asigurarilor guvernantilor ca totul este sub control, ca nu deficitele sunt problema Romaniei, ca si altii au deficite mari etc. Iata, insa, ca cifrele spun cu totul altceva. Desi economia creste, deficitele se adancesc continuu.

In anul 2019, executia bugetara pe primele 4 luni arata ca deficitul bugetar aproape s-a dublat fata de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei, asa cum arata graficul de mai jos.


Romanii sunt extrem de nemultumiti de infrastructura tarii lor, o treime din dintre participantii la un sondaj Ipsos declarandu-se nesatisfacuti in legatura cu infrastructura tarii lor, iar 76% foarte nemultumiti sau destul de nemultumiti in privinta "realizarilor" guvernantilor la acest capitol.

Autostrazile (93%), drumurile locale (87%), sistemul de aparare impotriva inundatiilor (86%), reteaua feroviara (85%), reteaua de alimentare cu apa si cea de canalizare (74%) sunt principalale motive de insatisfactie fata de infrastructura din Romania. Acestea sunt rezultatele unui studiu desfasurat de compania de cercetare de piata Ipsos in 28 de tari din intreaga lume, la finalul anului 2018. La nivel global, 32% dintre respondenti declara ca sunt foarte multumiti sau destul de multumiti de infrastructura tarii lor, fata de 26% pe plan european. In Romania, doar 5% dintre cetateni sunt multumiti de infrastructura tarii.

Prin infrastructura se inteleg aspecte legate de retele de drumuri, aeroporturi si cai ferate, utilitati - precum energie si apa, internet si alte canale de comunicare. 78% dintre conationalii nostri sunt de acord ca Romania, la nivel de tara, nu intreprinde destul de multe actiuni pentru a acoperi nevoile legate de infrastructura, iar 75% dintre romani sunt de acord ca investitiile in infrastructura sunt vitale pentru o dezvoltare economica viitoare. La nivel global, 59% dintre respondenti considera ca tara de rezidenta nu realizeaza suficiente actiuni pentru a acoperi nevoile legate de infrastructura. 73% dintre cetatenii celor 28 de tari investigate considera ca investitiile in infrastructura sunt vitale pentru dezvoltare, rezultatul fiind unul apropiat de cel obtinut de Romania. O analiza la nivel sectorial plaseaza Romania printre ultimele tari din punctul de vedere al calitatii percepute de romani asupra celor mai multe ramuri ale infrastructurii. Exceptie face infrastructura digitala, unde ocupam locul al noualea, la paritate cu Cehia. Infrastructura digitala - precum viteza internetului sau reteaua de fibra optica 5G - este apreciata ca fiind de buna calitate de catre 62% dintre romani, cu mult peste media globala de 54%.

Calitatea aeroporturilor este considerata foarte buna sau destul de buna de catre 33% din romani, acesta fiind si cel mai mic rezultat inregistrat pentru acest aspect la nivelul tuturor tarilor analizate. Pe plan global, procentul celor care ofera un scor bun pentru acest indicator este 67%. Doar 5% dintre romani apreciaza calitatea autostrazilor ca fiind buna - o discrepanta uriasa fata de media globala (50% dintre repondenti). Majoritatea romanilor (93%) sunt nemultumiti sau foarte nemultumiti de calitatea autostrazilor, iar 83% considera ca imbunatatirea calitatii autostrazilor si a drumurilor nationale ar trebui sa fie o prioritate a tarii. Drumurile locale sunt apreciate ca fiind bune de 12% dintre romani, comparativ cu 41% dintre locuitorii tarilor investigate.

Printre prioritatile mentionate de romani se afla si drumurile locale, 79% considerand necesara o imbunatatire a acestora. Reteaua feroviara este apreciata de 8% dintre romani ca avand o calitate buna, in timp ce la nivel global 41% dintre respondenti afirma ca infrastructura feroviara are o calitate buna sau chiar foarte buna in tara lor. 65% dintre romani declara ca reteaua feroviara este o prioritate in procesul de dezvoltare si imbunatatire a infrastructurii. Sistemul de aparare impotriva inundatiilor este vazut ca avand o calitate buna de catre 10% dintre romani, comparativ cu 28% la nivel global. Un scor de satisfactie mai mic decat Romania este obtinut doar de Italia (9%).

Si acest aspect al infrastructurii este important pentru romani, 6 din 10 considerandu-l o prioritate pentru tara. Calitatea sistemului de generare a energiei electrice este apreciata ca fiind buna sau foarte buna de catre 26% dintre romani, la nivel global rezultatul fiind de 43%. 6 din 10 romani sunt nemultumiti de calitatea infrastructurii generatoare de electricitate iar o treime din respondenti considera ca imbunatatirea calitatii ar trebui sa fie o prioritate pentru tara. Spania este singura tara care inregistreaza un scor mai mic la acest capitol (24% satisfactie).

Referitor la energia nucleara, 19% dintre romani apreciaza aceasta componenta a infrastructurii ca fiind una destul de buna sau foarte buna, ceea ce ne plaseaza in fata unor tari precum Italia, Polonia si Serbia. Global, 31% din respondenti evalueaza pozitiv acest aspect al infrastructurii. Reteaua de alimentare cu apa si cea de canalizare este perceputa ca avand o calitate buna de 1 din 4 romani - cel mai mic procent obtinut comparativ cu toate tarile analizate (media globala depaseste 50%). Doar 19% dintre romanii care au raspuns la acest studiu considera ca regiunea in care locuiesc beneficiaza de resursele necesare pentru investitiile in infrastructura, fata de 29% din respondentii pe plan global. Peste jumatate dintre cetatenii Romaniei sunt de acord ca parerile comunitatilor locale cu privire la infrastructura ar trebui luate in considerare, chiar daca acest lucru ar putea provoca o intarziere a actiunilor in acest domeniu.

7 din 10 romani considera ca tara noastra nu face suficient pentru a implica cetatenii in decizii ce tin de alegerea domeniilor de investitii in infrastructura. Legat de investitiile straine in infrastructura, 68% dintre romani sunt de acord ca acestea sa se realizeze daca astfel s-ar accelera procesul de imbunatatire a actualei infrastructuri. Dintre tarile analizate, doar in Serbia si Arabia Saudita exista ponderi mai mari ale celor ce agreaza investitiile straine in infrastructura. La nivel global doar jumatate (49%) dintre respondenti sunt deschisi catre o astfel de metoda de a imbunatati infrastructura tarii lor. Prioritatile de investitii in infrastructura tarii noastre sunt strans corelate cu motivele de nemultumire cu privire la acest domeniu: autostrazi, drumuri locale, retea feroviara, protectie impotriva inundatiilor si respectiv reteaua de apa si canalizare.

Studiul Ipsos - al treilea grup mondial de cercetare de piata - s-a desfasurat online la finalul anului 2018, in randul a 20.286 de cetateni cu varsta cuprinsa intre 16 si 64 de ani, din Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franta, Germania, India, Italia, Japonia, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Peru, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Spania, SUA, Suedia, Turcia si Ungaria. Rezultatele pentru Romania se bazeaza pe un esantion de 500 de repondenti, reprezentativ la nivel urban. In Romania, grupul Ipsos este prezent prin doua entitati, Ipsos Romania si Ipsos Interactive Services si are peste 1.000 de angajati.


Asociatia Coalitia pentru Economie Digitala, organizatie care reprezinta principalele companii de ridesharing si e-hailing din Romania, Uber, Clever si Bolt, anunta ca a depus, simbolic, la registratura Guvernului Romaniei o parte a celor peste 400.000 de semnaturi ale petitiei #continuam.

Petitia este o initiativa dedicata celor care doresc ca serviciile moderne de transport urban sa continue sa functioneze in Romania. "Romanii, soferi si utilizatori, au aratat Guvernului ca isi doresc in continuare un transport urban civilizat. Am demonstrat faptul ca utilizatorii dar si soferii cu care colaboram sustin reglementarea acestor servicii moderne de transport urban. Ne dorim ca Guvernul Romaniei sa-si onoreze promisiunea facuta chiar de Primul Ministru si sa adopte in sedinta de Guvern de saptamana aceasta ordonanta de urgenta care reglementeaza serviciile de mobilitate urbana", a declarat Catalin Codreanu, presedintele Asociatiei Coalitia pentru Economia Digitala.

La depunerea petitiilor au participat si 3 dintre cei peste 100 de soferi care au fost amendati si carora le-au fost confiscate numerele masinilor. "Acum doua saptamani, m-am dus sa onorez o comanda, erau un domn si o doamna. Dupa 200 m metri m-au oprit doua echipaje de politie si mi-au ridicat placutele. De pe 16 mai, au crescut preturile si timpii de asteptare pentru ca oferta de masini este mai mica. Era evident sa se intample asta, sunt masinile noastre si ne temem pentru ca le folosim si in interes personal. Daca ar fi sa mai am numere la masina personala as face in continuare acelasi lucru pentru ca este ceva in care cred si imi place", a declarat Oana Mihai (47 de ani) care colaboreaza cu o aplicatie de ridesharing de peste 1 an.

Guvernul a promis in repetate randuri, cel mai recent pe 23 mai, chiar prin vocea premierului, ca pana la finalul lunii mai aceasta ordonanta de urgenta va fi adoptata. Doar crearea spatiului legal de functionare a acestor servicii va asigura in continuare functionarea acestora la intreaga capacitate si va preveni abuzurile, care au luat amploare, impotriva soferilor parteneri. De la intrarea in vigoare a modificarilor la Legea taximetriei aproape 100 de soferi au fost sanctionati de Politie prin ridicarea placutelor de inmatriculare fiind lasati fara o sursa de venit. Prin urmare, numarul soferilor activi pe platforme a scazut cu mai mult de jumatate fata de o zi normala, iar timpul de asteptare pentru comenzile plasate prin cele trei aplicatii a crescut de peste patru ori fata de media unei zile normale.

Serviciile de ride sharing aduc, anual, beneficii, directe si indirecte, de peste 1 miliard de lei si ofera un loc de munca pentru peste 20.000 de soferi parteneri. In plus, ofera alternative sigure atat utilizatorilor de zi cu zi, dar si turistilor care sunt deja obisnuiti cu ele.
03-06-2019
"Un alt domeniu care merita o atentie deosebita este piata fortei de munca, intr-un moment in care aceasta se confrunta cu provocari considerabile. Pe de o parte, salariile ar trebui sa tina cont de nivelul productivitatii. Pe de alta parte, acestea nu pot fi considerabil mai mici decat cele din alte economii, pentru ca ar genera migratie", a afirmat guvernatorul BNR in fata membrilor AmCham.

"Ne confruntam astazi cu o problema a emigratiei, mai mult de trei milioane de romani (un procent semnificativ din populatie) si-au parasit patria pentru alte state membre ale UE.

Prin urmare, pentru a limita emigrarea, salariile ar trebui sa creasca. Dar, singura modalitate de a face acest lucru fara a afecta competitivitatea este cresterea productivitatii", a spus Isarescu, citat de Hotnews.

Investitiile straine directe au contribuit la cresterea productivitatii factorilor in ultimii ani, dar daca salariile ajung la un nivel prea ridicat, atragerea investitiilor ar putea deveni o problema. Prin urmare, trebuie sa ne asiguram ca nivelurile salariale sunt compatibile cu atragerea investitorilor, dar, in acelasi timp, sa admitem ca, cel putin in anumite domenii, salariile trebuie sa creasca pentru a diminua scurgerea fortei de munca care afecteaza atat sectorul privat si pe cel public.

Cresterea salariului minim a fost necesara, dar trebuie sa fim foarte atenti sa nu afecta angajatorii, deoarece acestia reprezinta un motor important al economiei. Cheia este, in opinia mea, cresterea salariilor intr-un ritm adecvat si sustenabil. Chestiunea salariului este strans legata de problema pozitiei externa.

Daca firmele romanesti nu reusesc sa isi consolideze cota de piata in competitia internationala, diferenta dintre importuri si exporturi se va extinde, determinand accentuarea deficitului comercial si, implicit, a deficitului de cont curent. Acesta din urma este deja la un nivel care ridica preocupari, inclusiv din punctul de vedere al finantarii sale prin fluxuri financiare considerate stabile (cum ar fi ISD si fondurile europene).
Patronatele din turism a avertizat ca, in cazul in care lucrarile la Autostrada Soarelui (A2) nu sunt finalizate pana la data de 15 iunie, hotelierii de pe litoral vor intra in greva fiscala, adica nu-si vor mai plati darile catre stat "ai carui functionari, platiti cu salarii uriase, umilesc de ani de zile turistii care isi fac concediul pe litoralul romanesc". Patronatele din turism au cerut luni demiterea directorilor CNAIR.

Patronatele din turism cer demiterea directorilor CNAIR Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) acuza ritmul lent cu care se desfasoara lucrarile de reparatii la autostrada A2 si faptul ca acestea se desfasoara in sezonul estival inceput la 1 iunie, "lucru care afecteaza grav fluxul de turisti catre litoralul romanesc", astfel ca patronatele din turism au anuntat, luni, ca cer demiterea directorilor CNAIR si a sefului Biroului de Politie Autostrada A2.

"Patronatele cer demiterea directorului Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) si a sefului Biroului de Politie Autostrada A2, pe care-i considera responsabili de blocajele de pe autostrada si ca pun in pericol viata turistilor. Daca lucrarile la autostrada nu se incheie pana pe data de 15 iunie, hotelierii ameninta cu greva fiscala pe termen nelimitat, pe parcursul careia vor refuza sa mai plateasca taxe catre statul ai carui functionari, platiti cu salarii uriase, umilesc de ani de zile turistii care isi fac concediul pe litoralul romanesc", se arata intr-un comunicat al FPTR.

Reprezentantii federatiei spun ca in prima zi de vara, cand mii de romani si-au dorit sa vada marea, turistii au fost dezamagiti de drumul catre litoral, foarte aglomerat si chiar blocat pe anumite segmente pentru ca CNAIR efectueaza lucrari de reparatii in sezonul estival, fara respect pentru turisti. "Suntem constienti ca lucrarile de reparatii sunt necesare si ne bucuram de faptul ca acestea sunt efectuate, dar constatam ca nu exista o planificare rationala a acestor activitati de reparatie a autostrazii de catre CNAIR. Desi in fiecare an FPTR a atras atentia conducerii CNAIR, cu mult inainte de inceperea sezonului, sa incheie lucrarile de mentenanta si reparatii pana la data de 1 iunie, acestia ignora in mod repetat solicitarile operatorilor de turism.

Desi politicenii se intrec, in campaniile electorale, in promisiuni ca rezolva problemele care cauzeaza aglomeratie pe A2, odata ce se vad in functii uita tot ce au promis", spun reprezentantii FPTR. Acestia subliniaza ca aglomeratia si blocajele de pe Autostrada Soarelui alunga peste granite o mare parte din turistii care vor sa vina pe litoralul romanesc, iar romanii din Ardeal prefera un drum de sase ore pe litoralul croat unuia de opt ore catre statiunile romanesti de la Marea Neagra. "Turistii se chinuie 5-6 ore pe autostrada intre Constanta si Bucuresti, un drum care ar trebui facut in doar doua ore. Un turist face mai mult din Bucuresti la Marea Neagra decat are nevoie ca sa ajunga pe orice litoral din Europa si chiar din nordul Africii sau Dubai", a declarat Mohammad Murad, proaspat reales presedinte al FPTR pentru al treilea mandat.

El spune ca investitorii de pe litoral reusesc sa ridice un hotel in sase luni, in timp ce statul roman nu este in stare sa repare cateva tronsoane de autostrada in trei ani. Mohammad Murad il invita pe directorul CNAIR, pe care-l considera depasit de situatie, sa-i predea mandatul prin care sa poata supraveghea starea lucrarilor de pe A2, astfel incat acestea sa se incheie urgent. "Daca pana pe data de 15 iunie autostrada nu functioneaza in parametrii normali, hotelierii de pe litoral vor intra in greva fiscala si nu vor mai plati taxe catre stat. De vina pentru blocajele create este si Biroul de Politie Autostrada A2, pentru ca nu este in stare sa dirijeze masinile catre drumuri adiacente. Din cauza blocajelor, turistii isi pun in pericol viata si se intorc nervosi si epuizati de drum dintr-o vacanta pentru care au platit-o sa se relaxeze. Fiecare director CNAIR promite ca isi da demisia daca nu rezolva problema acestor lucrari care se tot repeta de 20 de ani, parca in bataie de joc fata de turistii romani. Dar nu doar ca nu rezolva problema, dar directorul nu are nici macar demnitatea de a-si da demisia pentru ca este depasit de situatie, si de aceea noi, patronatele din turism, cerem demiterea atat a directorului CNAIR, cat si a sefului Biroului de Politie Autostrada A2", a mai spus Mohammad Murad.

Litoralul este cea mai importanta atractie turistica a Romaniei, cu o capacitate de cazare de 121.222 de locuri clasificate, care acopera 27% din totalul locurilor disponibile la nivel national.