Zilnic iti prezentam cele mai importante stiri din presa nationala
04-12-2018
Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene proiecte majore in valoare de circa 4,6 miliarde euro, cel mai recent fiind cel referitor la zona orbitala a Capitalei. Proiectul major "Infrastructura integrata pentru zona orbitala a Municipiului Bucuresti" este al paisprezecelea transmis la Comisia Europeana, totalizand opt miliarde de euro, din care fonduri de la UE de 4,6 miliarde de euro.

De asemenea, ministerul pregateste transmiterea la CE a proiectului major "Pod suspendat peste Dunare in zona Braila", in valoare totala de 554 de milioane de euro. Proiectul bucurestean va costa 7,3 miliarde de lei si presupune realizarea infrastructurii de centura a Capitalei pana in 2024.

O noua autostrada

Practic, se vor construi 92 de kilometri noi de drum national si o autostrada, 56 de poduri si pasaje noi, 5 poduri si pasaje reabilitate, 9 parcari, 21 de intersectii, 5 noduri rutiere, un punct de intoarcere, un centru de intretinere si coordonare, un punct de sprijin si de intretinere si un spatiu pentru servicii. "Conditiile de trafic din jurul Capitalei vor fi imbunatatite, iar traficul de tranzit din zona urbana va fi eliminat, imbunatatindu-se astfel conditiile de viata ale populatiei din zona de proiect. Implementarea proiectului va conduce la imbunatatirea competitivitatii economice a Romaniei prin dezvoltarea infrastructurii de transport care faciliteaza integrarea economica in UE", se arata in proiect.
Insa vesti bune exista pentru 2019 in ceea ce priveste cererea si preturile din zona imobiliarelor:

"Ne asteptam la un 2019 bun, cu o cerere sanatoasa si preturi in curs de stabilizare (...) "Cumparatorii vor fi din ce in ce mai pretentiosi, iar atribute precum localizarea, seriozitatea si prestigiul dezvoltatorului sau conceptul de locuinta propus vor conta din ce in ce mai mult. (...) Bineinteles, vor exista diferente de la un oras la altul si probabil ca cel mai bine vor performa centrele regionale precum Timisoara, Cluj sau Iasi, dar si orase de dimensiuni medii care trec printr-o perioada buna, precum Sibiu, Oradea, Arad,"a declarat Daniel Crainic, Director de Marketing al Imobiliare.ro.

Studiul privind tendintele din 2019 pentru piata imobiliarelor este realizat in premiera nationala de o agentie si un portal imobiliar. Acesta reuneste date statistice rezultate din sondajul de opinie realizat pe un esantion de 300 de respondenti din 30 de orase (peste 50% agenti imobiliari sau proprietari de agentii), noutati venite direct din piata imobiliara, analize comparative cu alte piete din Europa si opiniile expertilor din RE/MAX si Imobiliare.ro.
Liberty Steel, compania care in Romania a achizitionat Arcelor Mittal Galati, anunta cumpararea Keystone Consolidated Industries din SUA, intr-o tranzactie de 320 milioane de dolari.


Alianta mondiala GFG apartinand omului de afaceri Sanjeev Gupta, lider industrial la nivel mondial, cu o prezenta in 30 de tari,
a anuntat ieri (3 decembrie) ca a semnat un acord conditionat pentru cumpararea actiunilor Keystone Consolidated Industries, Inc. (KCI) de la corporatia Contran (Contran).
Conform termenilor intelegerii, compania Liberty Steel USA, parte a Aliantei GFG va achizitiona KCI, inclusiv subsidiarele acesteia, in schimbul a 320 milioane de dolari.
Se estimeaza ca tranzactia se va finalizata inainte sau pe 31 decembrie 2018, dupa o o evaluare a respectarii reglementarilor in vigoare.

Keystone Steel and Wire este o divizie a KCI si are peste 100 de ani de istorie in productia de otel si produse din otel si o reputatie excelenta in ceea ce priveste calitatea si performanta.
KCI a raportat recent cele mai bune rezultate din lunga sa istorie si adauga portofoliului Liberty Steel SUA o unitate de sarma laminata cu un cuptor cu arc electric (CAE) avand o capacitate de 1,1 tone metrice,
RedBrand®- un lider de piata in productia de garduri, sarma industriala, un laminor de bare cu profil rotund de tip Merchant Bar Quality (de baza) / Special Bar Quality (speciale), trei unitati de productie pentru armaturi sudate de bare din otel si o linie de productie a sarmei pentru beton precomprimat

Conform tranzactiei, Liberty Steel SUA va avea pana la 1,8 tone metrice pe an din capacitatea de topire a CAE, 2 tone metrice pe an de capacitatea de laminare a sarmei, o valoare adaugata semnificativa a intreprinderilor in aval si peste 1.300 de angajati.
Compania astfel marita va detine operatiuni in Illinois, Ohio, South Carolina, New Mexico, Texas si Georgia.

Tranzactia este finantata de doua mari banci nord americane care ofera un imprumut bazat pe un bun imobiliar si un imprumut la termen din fonduri gestionate de BlackRock Financial Management Inc.
GFG va contribui la tranzactie cu capital propriu si cu fabrica negrevata de sarcini Liberty Steel Georgetown.

Presedintele executiv al Aliantei GFG si Liberty, Sanjeev Gupta, a declarat: "Achizitia Keystone este o parte esentiala a strategiei GREENSTEEL a GFG pentru a deveni un jucator de top in productia sustenabila a otelului de inalta calitate.
Pe viitor, GFG va putea profita de istoria de un secol a operatiunilor sale si de reputatia sa de producator de otel de inalta calitate".

Seful departamentului de informatii al GFG America de Nord, Grant Quasha, a declarat: "KCI si subsidiarele acesteia, ne ofera oportunitatea fuziunii Liberty USA cu una dintre cele mai productive unitati de productie de sarma laminata din America.
Prin fuziunea cu Liberty Steel Georgetown, KCI isi va mari capacitatea de productie in aval, va crea sinergii importante, va avea un management puternic si va oferi mai multa calitate si produse pentru clienti, pe masura ce ne apropriem de tinta noastra de productie de 5 tone metrice pe an in SUA".
GFG a achizitionat Liberty Steel Georgetown, fabrica sa de otel din Georgetown, Carolina de Sud, la sfarsitul lui 2017 de la Arcelor Mittal care suspendase activitatea acestei unitati.

Compania a repornit fabrica in iunie 2018 si a marit productia constant pana la o rata estimata de 400 kilotone in primul trimestru din 2019, cu intentia de a continua expansiunea.
GFG a reangajat 100 de profesinisti din fosta fabrica si a creat 50 de noi locuri de munca, a revitalizat fabrica si a restabilit reputatia acesteia ca fiind producatorul principal de sarma laminata cu continut ridicat de carbon din SUA.
Impreuna, KCI si Liberty Steel Georgetown vor forma elementul central al afacerii pe care GFG o detine in America de Nord si pe care compania isi doreste sa o dezvolte in continuare prin noi achizitii, in urmatoarele luni.

GFG planuieste sa achizitoneze o gama variata de active pentru afacerea din SUA, de la revitalizarea fabricilor de otel unde a fost sistata productia, cum este cazul celei din Georgetown, pana la cele performante, cum este cazul KCI.

In timp ce portofoliul actual este axat pe produse lungi din otel, compania urmareste achizitia de unitati care fabrica produse plate si cresterea capacitatii de productie in aval pentru a atinge tina de 5 milioane de tone capacitate de productie in 2020.

Consultantii GFG pentru acesta achizitie au fost Deutsche Bank Securities Inc., Wyelands Capital Ltd. si Norton Rose Fulbright. Contran a avut consultanti de la Stephens Inc. si Gibson, Dunn & Crutcher.

15-11-2018
Romanii din Marea Britanie, dar si cei care vor sa plece la munca sau la studii in Regatul Unit, au urmarit cu atentie termenii acordului privind iesirea Londrei din Uniunea Europeana. Documentul de 585 de pagini, prezentat miercuri seara de premierul Theresa May, ofera garantii cetatenilor Uniunii Europene, prin urmare si romanilor, ca drepturile lor vor fi respectate. Astfel, documentul defineste drepturile celor 3,2 milioane de cetateni ai Uniunii Europene care traiesc in Regatul Unit si al britanicilor rezidenti in tarile Uniunii. Romanii si alti europeni care au locuit in Marea Britanie timp de cinci ani fara intrerupere vor avea dreptul de a locui permanent in Regat impreuna cu membrii familiilor lor. Ei si familiile lor se vor bucura de un tratament egal celui aplicat britanicilor.

Limitari ale asistentei sociale

Cu toate acestea, exista unele limite in privinta tratamentului aplicat romanilor si europenilor din regatul Unit. Londra nu va fi obligata sa confere dreptul la asistenta sociala in anumite domenii si nici nu va fi obligata sa acorde burse studentilor sau imprumuturi persoanelor care nu au inca dreptul la rezidenta permanent.

De asemenea, acordul aprobat de catre guvernul de la Londra pune capat libertatii de circulatie intre Marea Britanie si tarile UE, desi va exista posibilitatea de a calatori in tarile Uniunii fara a avea nevoie de viza.

Copiii nascuti in Marea Britanie dupa 29 martie 2019 in familii ai caror membri se califica in prevederile proiectului de accord, vor fi inclusi in termenii acordului. Europenii rezidenti legal in Marea Britanie vor putea parasi regatul pentru o perioada de la pana 5 ani, dupa care insa vor pierde drepturile pe care le aveau.

Europenii vor putea beneficia de serviciile de sanatate din Marea Britanie, desi in momentul de fata nu este clar ce statut va avea cardul de asigurat dupa Brexit, pentru cei care vor calatori in afara Marii Britanii.

Cum se aplica pentru noul statut

Ministrii guvernului de la Londra au spus ca va exista un sistem online pentru cetatenii europeni, similar celui folosit pentru reinnoirea permiselor de conducere, iar completarea formularelor va dura 2 minute, iar taxa va fi de aproximativ 70 de lire sterline.

Chiar daca nu se va ajunge la un accord, cetatenii europeni cu drept de rezidenta in Regatul Unit nu isi vor vedea amenintat dreptul de sedere. Nu este clara, inca, situatia celor care nu au drept de rezidenta si a celor care vor sosi in UK dupa 29 martie 2019.

Dreptul la munca

Europenii care muncesc legal in Marea Britanie isi pot desfasura activitatile in continuare si dupa Brexit. Planul actual prevede ca, si dupa Brexit, cetatenii UE vor putea sa munceasca in Marea Britanie in timpul unei perioade de tranzitie de doi ani. Exista dezbateri cu privire la faptul daca ei vor avea aceleasi drepturi ca ale europenilor sositi la munca inainte de Brexit, sau vor fi anumite restrictii in privinta accesului la beneficii sau la votul in alegerile locale. Uniunea Europeana vrea ca europenii sa aiba aceleasi drepturi ca pana acum, in timp ce Marea Britanie nu doreste acest lucru. Ce va urma dupa perioada de tranzitie mai urmeaza a fi stabilit in continuare, dar se asteapta sa fie infiintat un sistem de emitere a unui permis de munca pentru rezidentii non-UE.

Perioada de tranzitie

Daca termenii acordului nu sunt conveniti de catre Londra si Bruxelles, guvernul May are termen limita pana pe 21 ianuarie 2019 pentru a decide cum procedeaza in continuare, daca va adopta un plan de actiune de urgenta, prin care va oferi posibilitatea de a parasi Uniunea fara un accord stabilit, de a organiza un nou referendum, de a amana activarea Articolului 50, sau de a impulsiona ultima faza a negocierilor.

Londra a activat Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene privind iesirea din comunitatea europeana pe 29 martie 2017, ceea ce inseamna ca despartirea Marii Britanii de UE va intra in vigoare pe 29 martie la ora 12, ora Bruxelles-ului. Totusi, potrivit ultimului accord, va exista o perioada de tranzitie, pana pe 31 decembrie 2020, pentru ca toate amanuntele privind Brexit sa fie rezolvate. In aceasta perioada de tranzitie va functiona libera circulatie, ca pana acum, asa cum isi doresc si liderii europeni.

Autoritatile de la Bucuresti s-au implicat in negocierile cu Londra, pentru a asigura respectarea drepturilor romanilor rezidenti in Marea Britanie, inca din prima etapa a negocierilor dintre Londra si Bruxelles, din decembrie anul trecut.
Emiterea de moneda electronica va putea fi facuta doar de institutii autorizate de BNR, care va administra registrul acestora si le va supraveghea, emitentii trebuind sa dispuna la data autorizarii un capital initial de 350.000 de euro, scrie Mediafax.

Potrivit sursei citate, Ministerul Finantelor a pus in dezbatere publica un proiect de lege care stabileste cadrul legal pentru emiterea de moneda electronica.

Proiectul arata ca activitatea de emitere de moneda electronica poate fi desfasurata de catre institutii de credit, de institutii emitente de moneda electronica, de furnizori de servicii postale care emit moneda electronica potrivit cadrului legislativ national aplicabil; de Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale, precum si de statele membre si autoritatile regionale ori locale, atunci cand acestea actioneaza in calitatea lor de autoritati publice.

Definitia monedei electronice este: o valoare monetara stocata electronic, inclusiv magnetic, reprezentand o creanta asupra emitentului, emisa la primirea fondurilor in scopul efectuarii de operatiuni de plata si care este acceptata de o persoana, alta decat emitentul de moneda electronica.

Orice entitate care intentioneaza sa emita moneda electronica pe teritoriul Romaniei in calitate de institutie emitenta de moneda electronica trebuie sa dispuna de o autorizatie emisa de Banca Nationala a Romaniei, trebuie sa fie persoana juridica romana constituita in baza Legii societatilor comerciale, cu sediul real pe teritoriul Romaniei si care emite cel putin o parte din moneda electronica pe teritoriul Romaniei.

Institutiile emitente de moneda electronica trebuie sa dispuna la data autorizarii de un nivel al capitalului initial de cel putin echivalentul in lei a 350.000 euro.

Institutiile emitente de moneda electronica trebuie sa detina o asigurare de raspundere civila profesionala sau o alta garantie comparabila care sa acopere, pentru toate teritoriile in care isi ofera serviciile, raspunderea pentru operatiunile de plata neautorizate, pentru neexecutarea, executarea defectuoasa ori cu intarziere a operatiunilor de plata sau, pentru neutilizarea autentificarii stricte a clientilor.

BNR asigura supravegherea prudentiala a institutiilor emitente de moneda electronica autorizate si are competenta de a dispune masuri administrative, de exemplu cresterea nivelului fondurilor proprii sau sa restrictioneze sau sa limiteze volumul activitatii, tipul de operatiuni desfasurate sau reteaua de sucursale ale institutiei emitente de moneda electronica din tara si din strainatate

Banca Nationala are competenta de a aplica sanctiuni administrative: avertismente, amenzi, retragerea unor aprobari sau suspendarea sau retragerea autorizatiei acordate.

Emitentii de moneda electronica sunt obligati sa emita moneda electronica la o valoare egala cu cea a fondurilor primite in schimbul acesteia la momentul primirii fondurilor si informeaza detinatorii de moneda electronica, distinct, cu privire la valoarea monedei electronice emise si pretul de achizitie a acesteia.

Este interzisa acordarea de dobanda sau de orice alt beneficiu a carei/carui valoare este direct corelata cu perioada in care detinatorul de moneda electronica detine moneda electronica.

Emitentii de moneda electronica sunt obligati sa rascumpere, la cererea detinatorului de moneda electronica, in orice moment, gratuit si la valoarea nominala, moneda electronica pe care acesta o detine.

Emitentii pot percepe, la rascumparare, o taxa numai daca aceasta este precizata in contract si numai in anumite situatii.

Contractul dintre emitentul de moneda electronica si detinatorul de moneda electronica trebuie sa prevada in mod clar, complet si precis conditiile de rascumparare a monedei electronice, inclusiv informatii cu privire la perceperea oricaror taxe pentru rascumparare, valoarea sau modalitatea de calcul al acestora.

Apelurile telefonice intre statele membre ale Uniunii Europene vor costa maximum 19 centi/minut, in timp ce un mesaj text (SMS) va costa maximum 6 centi, incepand cu 15 mai 2019.

Decizia a fost luata miercuri de Parlamentul European, deputatii aproband un pachet de telecomunicatii care limiteaza costurile apelurile intra-UE, face retele 5G posibile pana in 2020 si creeaza un sistem de alerta pentru situatii de urgenta.

Numarul de telefon, pastrat inca o luna

De asemenea, noua legislatie protejeaza mai bine utilizatorii de smartphone-uri, inclusiv utilizatorii de servicii web (Skype, WhatsApp etc.) si intareste cerintele de securitate, inclusiv criptarea.

Acesta introduce dreptul de a pastra un numar de telefon pentru o perioada de pana la o luna de la incetarea unui contract si dreptul la rambursarea creditului preplatit, neutilizat dupa rezilierea contractului, precum si compensarea in cazul intarzierii sau abuzului de comutare.

In cele din urma, statele membre vor trebui sa faciliteze lansarea retelei 5G, prin punerea la dispozitie a spectrului adecvat pana in 2020, pentru a atinge obiectivul "Traseul UE 5G", acela de a avea o retea de 5G in cel putin un oras major din fiecare tara UE pana in 2020".

112 Invers (Reverse 112)

Daca exista o urgenta sau un dezastru major, cetatenii afectati trebuie avertizati prin SMS sau aplicatii mobile. Statele membre vor avea 42 de luni pentru a pune sistemul in functiune dupa intrarea in vigoare a directivei.

Mai multa predictibilitate pentru operatorii de telecomunicatii

Pentru atinge nivelul necesar de investitii in infrastructura si in retelele 5G, cu scopul a asigura necesitatile de conectivitate, noua legislatie ofera o predictibilitate sporita pentru investitii si promoveaza impartirea riscurilor si a costurilor intre operatorii de telecomunicatii.

In urma aprobarii finale a Consiliului, statele membre vor avea la dispozitie doi ani sa adopte legislatia nationala pentru punerea in aplicare a directivei. Limitele de pret vor intra in vigoare la 15 mai 2019.



ANAF va adopta pana la finele anului un pachet de masuri clare pentru 2019 pentru imbunatatirea colectarii in zona TVA, a accizelor si altor taxe, a declarat joi ministerul Finantelor Eugen Teodorovici.

"Referitor la planul de colectare, in el trebuie avute in vedere toate elementele obligatorii pentru ANAF, necolectarea din zona de TVA, cresterea cotei accizei, taxe vamale. O sa vedeti pana la final de an un pachet de masuri foarte clare pentru anul 2019, masuri care sa arate ce se va face si care vor fi efectele acestor masuri. Sa vada partenerii nostri internationli modul in care functioneaza statul. Nu stiu daca cineva trebuie sa stea vreodata linistit intr-o functie care implica tot ceea ce inseamna bugetul tarii", a spus Teodorovici, care a fost intrebat despre discutiile avute in ultima perioada cu conducerea Agentiei de Administrare Fiscala.

La inceputul lunii ministrul Teodorovici a anuntat ca va analiza activitatea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), iar masurile luate pot fi chiar de demitere a unor angajati, inclusiv a sefului ANAF, daca nu sunt schimbate anumite lucruri. "Discutia de saptamana viitoare se va lasa si cu anumite astfel de masuri (n.red. - demiteri), pentru ca, repet, ANAF-ul are un plan de realizat", a afirmat Teodorovici, intr-o interventie telefonica la un post de televiziune.
14-11-2018
Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei. Judecatorii si procurorii vor putea fi eliberati din functie in cazul neindeplinirii "conditiei privind buna reputatie".

Legea a intrunit 170 de voturi "pentru", 92 contra si 6 abtineri.

Proiectul merge la Senat, in calitate de for decizional in acest caz.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre modificarile aduse la legea 304/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se numara urmatoarele:

- "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Judecatorii trebuie sa fie impartiali avand libertate deplina in solutionarea cauzelor deduse judecatii, in conformitate cu legea si in mod impartial, cu respectarea egalitatii de arme si a drepturilor procesuale ale partilor. Judecatorii trebuie sa ia decizii fara nici un fel de restrictii, influente, presiuni, amenintari sau interventii, directe sau indirecte, din partea oricarei autoritati, fie chiar autoritati judiciare. Scopul independentei judecatorilor consta inclusiv in a garanta fiecarei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul sau in mod echitabil avand la baza doar aplicarea legii"

- A fost eliminata absenta "cazierului fiscal" din conditiile pentru admiterea unei persoane la Institutul National al Magistraturii

- Formarea initiala si continua este un drept si o indatorire pentru judecator "si procuror".

- Pentru a fi promovati in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar "in ultimii 3 ani", sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop

- Judecatorii si procurorii vor putea fi eliberati din functie in cazul neindeplinirii "conditiei privind buna reputatie, daca in acest ultim caz se apreciaza ca nu se impune mentinerea in functie".

- A fost eliminat un articol potrivit caruia "constituie vechime, in sensul prezentei legi, perioada in care o persoana a exercitat functia de notar de stat"

Legea adoptata de plenul Camerei Deputatilor modifica si legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

- "Hotararea de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, pronuntata de ultima instanta in ierarhia instantelor judecatoresti, este supusa caii de atac a recursului".

- Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu va mai avea printre atributii sa propuna Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie

- Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) si in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar "in ultimii 3 ani", sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma concursului organizat de catre comisia constituita in acest scop

- S-a introdus un nou articol cu urmatorul cuprins: "Ori de cate ori Codul de procedura penala sau alte legi speciale fac trimitere la "procurorul ierarhic superior" in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin acesta se intelege procurorul sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia".

- A fost eliminata din concursul pentru numirea procurorilor din Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie "o evaluare a unor acte profesionale intocmite de candidati din ultimii 3 ani de activitate".

- Printre atributiile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie a fost introdusa "exercitarea si retragerea cailor de atac in cauzele de competenta Sectiei, inclusiv in cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei".

- Se introduce posibilitatea ca in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sa functioneze, prin detasare, ofiteri sau agenti de politie judiciara, numiti pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire.

- A fost eliminat articolul care spunea ca specialistii IT din cadrul instantelor si parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii si al institutiilor aflate in coordonarea acestuia, al Ministerului Justitiei si al Inspectiei Judiciare beneficiaza de aceleasi drepturi salariale ca specialistii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie stabilite potrivit legislatiei privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

In ceea ce priveste legea 317/2004 privind CSM, legea adoptata in plen prevede, ca modificari, urmatoarele:

- Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are printre atributiile referitoare la organizarea si functionarea instantelor: "urmareste respectarea prevederilor legale si regulamentare in domeniul organizarii si functionarii instantelor si ia masurile necesare inlaturarii imediate a vulnerabilitatilor ce pot afecta buna desfasurare a activitatii acestora".

- In procedura disciplinara in fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecatorului sau a procurorului impotriva caruia se exercita actiunea disciplinara si a Inspectiei Judiciare este obligatorie. Judecatorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecator ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecatorului sau a procurorului cercetat la judecarea actiunii nu impiedica desfasurarea in continuare a judecatii.

Legea adoptata de deputati a eliminat din OUG 92 articolul IV care se refere la continuarea detasarilor pe perioada exercitarii presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de catre Romania.

Camera Deputatilor a adoptat in forma Guvernului OUG 90 privind infractiunile din justitie

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, in forma Guvernului.

Legea a intrunit 171 de voturi "pentru", 90 de voturi "contra" si 9 abtineri.

Proiectul merge la Senat, in calitate de for decizional in acest caz.

In cadrul dezbaterilor din Camera Deputatilor, PNL si USR au solicitat respingerea OUG 90.

Guvernul a adoptat, pe 10 octombrie, ordonanta de urgenta pentru operationalizarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a explicat ca din 23 iulie au intrat in vigoare modificarile Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, una dintre prevederi referindu-se si la infiintarea acestei sectii, care trebuie operationalizata in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a legii.

"Mai e scurt timp si la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost demarate procedurile pentru operationalizarea sectiei. S-ar crea asadar un blocaj pentru ca, pe de o parte, DNA isi pierde competenta cu privire la faptele posibile, iar sectia nu a devenit operationala", a spus Toader.

Ministrul a anuntat ca procurorii interesati sa-si desfasoare activitatea in aceasta sectie au un termen la dispozitie pentru depunerea candidaturilor care se depun la directia de resurse umane de la CSM.

"Directia verifica dosarele, le transmite la comisia formata din patru membri CSM, care organizeaza un interviu, urmareste indeplinirea unor criterii legale, a competentelor manageriale pentru cei care isi doresc functia de procuror sau procuror-sef al sectiei si stabileste care sunt castigatorii, care sunt cei mai bine plasati pentru functia de executie si pentru celelalte functii. OUG a fost adoptata azi, se va publica azi sau maine in Monitorul Oficial, ca orice OUG intra in vigoare la momentul publicarii in MO, cu conditia depunerii spre dezbatere la cele doua Camere", a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justitiei a mai precizat ca dosarele de la DNA in care sunt investigati magistrati se vor muta la Ministerul Public.

La DNA sunt aproximativ 300 de dosare in care sunt investigati magistrati.

"Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie functioneaza cu un numar de 15 posturi de procuror", prevede OUG 90.

De asemenea, pana la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea in functiile de procuror-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si a celor de executie de procuror in cadrul sectiei si validarea rezultatelor acestora, functiile de procuror-sef si cel putin o treime din functiile de executie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru numirea in aceste functii. Selectia candidatilor se realizeaza de comisia de concurs printr-o procedura derulata in cel mult 5 zile calendaristice de la data declansarii acesteia de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin 3 membri.

In termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidati din partea structurii resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs verifica indeplinirea de catre candidati a conditiilor prevazute de lege pentru numirea in aceste functii si efectueaza procedura de selectie a acestora pe baza dosarului de candidatura si a unui interviu. Interviul se transmite in direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, se inregistreaza si se publica pe pagina de internet a Consiliului.

In cazul candidatilor pentru functia de procuror in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, procedura de selectie are in vedere urmatoarele criterii: a) integritatea candidatului; b) evaluarea activitatii ca procuror.

Evaluarea integritatii candidatilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului in care candidatul se raporteaza la valori precum independenta justitiei, impartialitatea magistratilor, integritatea si a aspectelor ridicate in cadrul interviului. Evaluarea activitatii de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare intocmit si a aspectelor relevante rezultate din sustinerea interviului, din analiza documentelor depuse de catre candidat, precum si a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioara.

In cazul candidatilor pentru functia de procuror-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, procedura de selectie se realizeaza pe baza celor doua criterii, precum si a criteriului referitor la competentele manageriale, gestiunea eficienta a resurselor, capacitatea de a-si asuma decizii si responsabilitati, competentele de comunicare si rezistenta la stres.

Procurorii selectati pentru numirea in functia de procuror-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si pentru numirea in functiile de executie de procuror in cadrul sectiei, potrivit dispozitiilor prezentului articol, sunt numiti in functie de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul-sef adjunct al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie este numit de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului-sef sectie, dintre procurorii selectati pentru numirea in cadrul sectiei. La data incetarii activitatii in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, procurorii numiti in conditiile prezentei ordonante de urgenta revin la parchetele de unde provin.

In vederea operationalizarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, in termen de 5 zile calendaristice de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura resursele umane si materiale necesare functionarii acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofiteri si agenti de politie judiciara, specialisti si alte categorii de personal.

De la data operationalizarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cauzele de competenta acesteia, aflate in lucru la Directia Nationala Anticoruptie si alte unitati de parchet, precum si dosarele cauzelor referitoare la infractiunile prevazute de art. 881 alin (1) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si solutionate pana la data acestei operationalizari se preiau de catre aceasta.
Enel X Romania va investi pana la 20 milioane de euro intr-o retea nationala de puncte de incarcare pentru masini electrice. Proiectul prevede instalarea a 2.500 de statii de incarcare in cinci ani, dintre care 300 anul viitor.

Enel X Romania, companie membra a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, a lansat cel mai mare plan national de dezvoltare de infrastructura pentru mobilitatea electrica. Acesta vizeaza instalarea a circa 2.500 puncte de incarcare in toate regiunile Romaniei, in perioada 2019-2023.

Compania mizeaza pe cresterea in ritm accelerat a vanzarilor de masini electrice, care sunt ecologice si au costuri de exploatare mult mai mici fata de masinile conventionale. De altfel, se previzioneaza ca in anul 2024 pretul unei masini electrice va fi relativ egal cu cel al unei masini conventionale.

Pozitionarea si instalarea infrastructurii de incarcare vor fi adaptate cresterii gradului de utilizare a vehiculelor electrice la nivelul gospodariilor, al institutiilor si al companiilor, ca urmare a cererii pentru flote - a declarat Marius Chiriac, director al Enel X Romania. El a adaugat ca Enel X Romania se angajeaza sa ofere posesorilor de vehicule electrice (inclusiv flote) posibilitatea de a se deplasa in toata tara, de la nord la sud si de la est la vest, fara a se ingrijora ca nu vor gasi rapid urmatorul punct de incarcare. "Prin acest plan ambitios de dezvoltare a unei infrastructuri extinse de incarcare in urmatorii cinci ani vom contribui la un transport mai curat si mai sustenabil in toata Romania", a spus Marius Chiriac.

Unde vor fi punctele de incarcare

Enel X Romania va oferi serviciul de instalare de infrastructura de incarcare catre "partenerii de reincarcare", cum ar fi centre comerciale, supermarketuri, restaurante si hoteluri care doresc sa atraga utilizatorii de vehicule electrice. Acestia nu vor suporta niciun fel de costuri pentru instalarea si mentenanta infrastructurii de incarcare, ci vor oferi doar locurile de parcare.

Potrivit reprezentantilor Enel X Romania, infrastructura ce urmeaza sa fie dezvoltata se bazeaza pe solutiile de incarcare noi, inteligente, ale diviziei globale Enel X. Acestea sunt echipamente modulare, scalabile, livrabile "la cheie" catre consumatorii individuali, companii si institutii. Este prevazuta instalarea de statii cu putere de 22 kW (Quick), 50 kW (Fast) si peste 150 kW (Ultrafast).

Noile produse fac parte din recent-lansata gama "Juice Family". Acestea sunt:

JuicePole - o statie de incarcare ce va fi instalata in orase, facilitand incarcarea cu ajutorul noului ecran si integrarii cu aplicatia Enel X Recharge. Aceasta poate asigura incarcarea simultana a doua vehicule, prin curent alternativ, si este echipata cu cele mai noi tehnologii de conectivitate. JuicePole poate fi activat cu ajutorul Enel X Recharge App, care permite utilizatorilor sa identifice o statie din apropiere, sa rezerve un punct de incarcare si sa monitorizeze incarcarea bateriei in timp real, prin intermediul telefonului mobil.

JuiceBox - o statie care poate fi instalata in locuinte individuale, fiind disponibila si in versiune comerciala pentru incarcarea flotelor de vehicule.

JuiceLamp - integreaza infrastructura de iluminat public cu cea de incarcare. Aceasta este o "lampa LED inteligenta" care, pe langa asigurarea unei eficiente ridicate si a controlului de la distanta, ofera posibilitatea de a incarca doua vehicule in acelasi timp. JuiceLamp poate fi, de asemenea, configurata pentru supraveghere video, monitorizarea calitatii aerului, conectivitate prin fibra optica sau Wi-Fi urban.

Enel X este o noua divizie globala a Enel, dedicata dezvoltarii de produse si servicii digitale inovatoare in domeniile in care energia are cel mai mare potential de transformare: orase, locuinte, industrii si mobilitate electrica.

Enel Romania este unul dintre cei mai mari investitori privati in domeniul energetic din tara, cu operatiuni in sectorul distributiei si furnizarii de electricitate, dar si al productiei de energie electrica din surse regenerabile. Compania, care activeaza din 2005, are 3.100 de angajati si ofera servicii pentru 3 milioane de clienti.
Salariul minim brut din Romania depaseste media regiunii Europei Centrale si de Est. Insa, in acelasi timp, tara are cea mai ridicata rata efectiva de taxare dintre statele din regiune: 41,5%, potrivit unei analize Deloitte Romania.

Rata efectiva de taxare se mentine cea mai inalta, 41,5%, si in cazul unui salariu brut de 1.000 de euro, pentru care media regiunii este de 27%.

Acest indicator este cel mai mare in Romania (42%), apoi urmeaza, pe pozitia a doua, Ungaria, cu 34%, si pe pozitia a treia Letonia (29%).

Cea mai redusa cota se constata a fi in Estonia (13%), in timp ce Bulgaria (22%) si Lituania (23%) sunt pe pozitiile a doua si a treia din partea inferioara a clasamentului realizat de Deloitte.

In cazul tarii noastre, Deloitte a luat in calcul valoarea salariului minim brut, de 2.080 de lei, care ar urma sa intre in vigoare in decembrie 2018, conform anuntului Guvernului.

Exista si un diez in materia in speta: pentru studii superioare, calcularea noului salariu se va face pornind de la un salariu minim brut de 2.350 de lei. Aceeasi suma o vor primi si cei care au minimum 15 ani de vechime in munca. Probabil ca analiza Deloitte Romania a fost facuta anterior anuntarii aparitiei salariului minim brut diferentiat.

Angajatorii romani sunt buni platnici

In schimb, Romania are nivelul cel mai mic de contributii datorate de angajator (2,25%), media fiind de aproximativ 23% in ambele scenarii. Cum se explica acest paradox aparent?

Ion Radu Zilisteanu, analist economic, spune ca reprezentantii Executivului "au promis electoral ca maresc salariul. Guvernele succesive ale PSD au purces la acest artificiu de mutare a tuturor contributiilor, care erau impartite inainte intre angajator si angajat, la angajat. In sarcina angajatorului nu mai exista in momentul de fata decat o contributie foarte mica: contributia asiguratorie pentru munca, nesemnificativa ca procent".

"Cea mai buna comparatie care ar putea sa fie facuta ar fi sa nu se mai discute despre salariul brut, ci despre cheltuiala totala a angajatorului, care cuprinde brutul si cheltuielile suportate de angajator pentru salariatul respectiv." - Ion Radu Zilisteanu

"Taxarea muncii perceputa de aceasta statistica este practic taxarea integrala a cheltuielilor totale ale angajatorului. Noi putem socoti aici urmatoarele trei cheltuieli, care, ca valoare, sunt foarte importante: salariul net, salariul brut si cheltuiala totala a angajatorului", a explicat Zilisteanu pentru "Romania libera".

Depinde la ce anume te raportezi

Tarile celelalte, cu care se compara salariul brut si net minim din Romania, afirma expertul, sunt tari in care, in continuare, statul aplica taxarea atat la angajator, cat si la angajat.

"La ei salariul brut este cel care cuprinde si contributiile angajatului. Dar, cum la noi s-au cumulat contributiile angajatului si angajatorului la angajat, evident ca taxarea la brut pare mult mai mare, dar in realitate nu este astfel", arata Ion Radu Zilisteanu.

Anume, in tarile respective, angajatorul, peste salariul brut, plateste foarte mult. "Cea mai buna comparatie care ar putea sa fie facuta ar fi sa nu se mai discute despre salariul brut, ci despre cheltuiala totala a angajatorului, care cuprinde brutul si cheltuielile suportate de angajator pentru salariatul respectiv", spune Zilisteanu.

"Cand discutam despre salarii, ne raportam, de regula, la valoarea lor bruta", explica, pe de alta parte, Monica Tariuc, senior manager Consultanta Fiscala la Deloitte Romania.

Mai multi bani, dar la stat

Romania nu arata rau deloc, afirma aceasta, cu o crestere a salariului mediu brut de aproximativ 41%, in ultimii doi ani. "Din pacate insa", spune reprezentantul Deloitte, "daca luam in calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din Romania coboara spre finalul aceluiasi clasament. Aceasta inseamna ca, la sfarsitul lunii, angajatul roman ia cei mai putini bani in mana, spre deosebire de colegii lui din tarile din regiune".

Asadar, in realitate marirea salariilor bugetarilor si cresterile succesive ale salariului minim, combinate cu mutarea contributiilor de la angajator la angajat, sunt generatoarele unei miscari formale a unui volum mai mare de bani prin conturile romanilor.

41,5% este rata efectiva de taxare a salariilor in Romania.

La sfarsitul lunii insa, cand angajatii primesc salariul, banii sunt, de la caz la caz, putin mai multi, la fel de multi sau mai putini decat inainte de revolutia aceasta fiscala, iar cei mai multi bani ajung la stat.

Mai multi decat inainte de asa-numita "mare revolutie fiscala", realizata prin OUG 79/2017. De fapt, prin acest artificiu fiscal, de rotire a banilor, Guvernul si-a asigurat niste venituri certe mai mari la buget.

Revenim, subliniind: Romania are nivelul cel mai mic de contributii datorate de angajatori (2,25%), media europeana, pe statele din Europa Centrala si de Est vizate de analiza Deloitte, fiind de aproximativ 23%.

Asadar, repetand, antreprenorii romani sunt buni platnici si veniturile obtinute astfel de stat sunt foarte sigure, datorita gradului mare de conformare la plata taxelor si impozitelor.

"Salariatul roman primeste procentual mai putin din rezultatul muncii decat in alte state din regiune, impozitul si contributiile la bugetele publice fiind mai ridicate", a explicat Raluca Bontas, partener Servicii dedicate angajatorilor globali la Deloitte Romania.

"Ar fi, asadar, de asteptat ca fiscalitatea inalta sa se reflecte si intr-o calitate a vietii mai crescuta, de vreme ce salariatul investeste mai mult in serviciile publice de Educatie, Sanatate, Infrastructura etc.", spune Bontas.

"Insa, mergand la clasamentele mondiale in acest sens, ele arata contrariul", detaliaza reprezentantul Deloitte Romania, "cheltuielile publice avand o eficienta redusa".

Studiul efectuat de organizatia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, privind Indicele de Progres Social, care masoara calitatea vietii si bunastarea cetatenilor, plaseaza Romania pe locul 44 din 146 de tari, in urma tuturor celorlalte state membre UE.

"Astfel de date ne fac sa intelegem mai usor fenomenul migratiei fortei de munca, precum si nevoia unor masuri interrelationate si care pot inversa aceasta tendinta", a explicat Raluca Bontas.

O vizita in Romania a unei delegatii FMI, condusa de Jaewon Lee, a luat sfarsit luni, 12 noiembrie. "Majorarea salariilor din sectorul public si modificarile programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate, prin implicatiile negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung", a precizat Lee.
13-11-2018
Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea privind unele masuri necesare pentru implementarea operatiunilor petroliere de catre titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

"Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (...) se calculeaza prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, dupa caz, asupra veniturilor suplimentare obtinute din vanzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, asa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investitiilor in segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore tine seama de pretul de referinta stabilit de ANRM pentru calculul redeventelor. Tranzactiile desfasurate sub pretul de referinta se impoziteaza la pretul de referinta. Procentele de calcul a impozitului se calculeaza pe baza preturilor de vanzare a gazelor naturale practicate de catre titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preturi ajustate anual incepand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preturilor de consum, dupa cum urmeaza: 30% din venitul suplimentar pentru preturile de pana la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 85 lei/MWh si mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 100 lei/MWh si mai mici sau egale cu 115 lei/MWh", se arata in actul normativ.

Conform acestuia, limita maxima a deducerii investitiilor in segmentul upstream nu poate depasi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colecteaza intr-un cont special, utilizat pentru finantarea si extinderea retelelor de distributie a gazelor naturale si a racordurilor la sistemului national de transport gaze naturale, precum si pentru finantarea altor investitii stabilite prin hotarare a Guvernului, mai prevede legea.

Potrivit legii, titularilor acordurilor petroliere aflate in curs de executare li se aplica regimul fiscal specific destinat activitatii de explorare, dezvoltare, exploatare si abandonare, desfasurate in baza acordurilor existente la data intrarii in vigoare a actului normativ.

In august, seful statului a cerut reexaminarea acestei legi.

"Consideram ca legea supusa reexaminarii se impune a fi reanalizata de Parlament din perspectiva stabilitatii si predictibilitatii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector si pentru evitarea potentialelor efecte negative. Totodata, apreciem ca prevederile legii supuse reexaminarii ar trebui sa cuprinda dispozitii clare, lipsite de echivoc si cu perspectiva durabila, astfel incat sa fie asigurat cadrul necesar dezvoltarii parteneriatului stat - investitori, in sensul asigurarii predictibilitatii necesare, iar economia romaneasca sa beneficieze pe termen lung de pe urma exploatarii resurselor naturale din perimetrul Marii Negre", afirma presedintele.

Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, a adoptat pe 24 octombrie actul normativ, ca urmare a cererii de reexaminare.
Cel mai utilizat erbicid pe plan mondial, glifosatul, va fi interzis in Uniunea Europeana (UE) abia din 2023. Pana atunci, insa, folosirea lui va fi limitata treptat in statele din vestul continentului. In Romania insa, va fi utilizat pe scara larga pana in ultima clipa.

Data fiind miza de miliarde de dolari pe care o reprezinta glifosatul (atat pentru industria chimica, cat si pentru agricultura), parerile pe aceasta tema sunt foarte impartite chiar si in interiorul statelor din vestul Europei. Zilele trecute, ministrul federal german pentru Mediu si conservarea naturii, Svenja Schulze, a solicitat infiintarea unor zone "de compensare" fara pesticide, eliminarea treptata a utilizarii glifosatului pana in 2022 si o data obligatorie de la care acesta va fi eliminat. "Dorim sa progresam in actiunea de eliminare treptata a glifosatului si sa avem o data certa de incheiere a folosirii lui", a declarat Schulze, la Berlin. Ea a adaugat ca nu s-a gasit inca un inlocuitor pentru glifosat.

UE a aprobat utilizarea erbicidului pana in decembrie 2022, astfel ca o interdictie totala in utilizarea lui nu este posibila pana atunci. Cu toate acestea, Schulze a spus ca exista intentia de a limita utilizarea in zone sensibile, cum ar fi cele de apa. Acest lucru se va face prin modificarea procesului de aprobare a pesticidelor si prin stabilirea de zone protejate. Agentia Germana de Mediu va transmite acum primul aviz conditionat pentru utilizarea substantelor care contin glifosat catre Ministerul Federal al Alimentatiei si Agriculturii.

Potrivit Svenjei Schulze, desi glifosatul va fi complet interzis doar din 2023, agricultorii din Germania vor mai putea pulveriza erbicide de acest tip, incepand cu 2020, doar daca vor lasa 10% din teren netratat, ca zona de compensare. Ordinul privind utilizarea produselor fitosanitare ar trebui modificat in consecinta, a spus ministrul.

Aceasta initiativa a deranjat-o pe ministrul german al Alimentatiei si agriculturii, Julia Klockner, noteaza Der Tagesspiegel. Ea a declarat ca exista un acord general cu privire la obiectivul de a reduce utilizarea glifosatului. "Nu ajuta sa punem inca o data in discutie responsabilitatile care au fost deja reglementate", a spus Klockner, care a prezentat un plan-cheie pentru reducerea erbicidelor in luna aprilie. Conform documentului, oamenilor de rand nu li se va mai permite sa pulverizeze glifosat, iar agricultorii o vor putea face numai in anumite conditii. In ultimii cinci ani, utilizarea glifosatului a fost redusa cu o treime, a subliniat ministrul german al Agriculturii.

Agentia germana de mediu: Glifosatul, distrugator

Glifosatul distruge plantele si, prin urmare, distruge sursele de hrana si mediul natural al multor specii de insecte si pasari, printre care fluturii si ciocarliile, a afirmat Maria Krautzberger, presedintele Agentiei germane pentru mediu. Declaratiile sale au fost respinse de Bayer, proprietarul companiei Monsanto, cel mai mare producator mondial de glifosat. "Din pacate, dezbaterea despre glifosat in Germania este manata mai degraba de interese politice decat de dovezi stiintifice solide", a spus Helmut Schramm, directorul executiv al Bayer CropScience Deutschland, citat de Der Tagesspiegel.

El a adaugat ca fara acest erbicid, combaterea buruienilor ar fi mai dificila, mai putin durabila, iar fermierii ar trebui sa arda miristile, fapt care dauneaza pamantului si biodiversitatii. In plus, pierderea dreptului de utilizare a glifosatului ar conduce la dezavantaje competitive suplimentare pentru agricultorii germani, in raport cu concurenta europeana si internationala. Glifosatul a fost o "resursa sigura, eficienta si stabila pentru agricultori, care le-a asigurat recoltele", a subliniat Schramm.

In iunie, gigantul Bayer a preluat compania Monsanto, cel mai mare producator de glifosat din lume, iar acum se confrunta cu numeroase procese in SUA, in privinta unor presupuse riscuri de cancer. Glifosatul a intrat pe lista neagra, dupa ce o instanta americana a dat castig de cauza, recent, unui fost gradinar care a acuzat ca s-a imbolnavit de cancer dupa ce a pulverizat ani la rand acest erbicid, fara sa fi fost informat cu privire la riscurile la care se expune.

Nici Franta, cel mai mare producator agricol din Europa, nu a ajuns la un consens intern cu privire la interzicerea erbicidului. Ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a declarat ca, in ipoteza in care glifosatul ar fi interzis imediat, multi fermieri ar trebui sa-si incheie activitatea. In septembrie a.c., parlamentarii francezi au refuzat sa adauge o interdictie privind utilizarea glifosatului intr-un proiect de lege privind agricultura si alimentele, pe fondul lipsei unei alternative la acest erbicid. Presedintele francez, Emmanuel Macron, a promis ca va elimina treptat glifosatul in termen de trei ani, pana in 2020.

Romania ramane pro-glifosat

Fermierii romani au declarat in repetate randuri ca Romania nu poate renunta la utilizarea glifosatului fara sa renunte aproape complet la agricultura. Ei au argumentat ca, din cauza conditiilor pedoclimatice, buruienile se dezvolta mult mai mult in aceasta parte a Europei si nu pot fi combatute fara glifosat. De altfel, Romania a fost printre cele 17 state comunitare care au votat la Bruxelles, in noiembrie anul trecut, pentru utilizarea glifosatului inca 5 ani.
Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule.

Klaus Iohannis a semnat decretul pentru Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare restituirea pe cale administrativa, la cerere, a sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule, actualizate cu dobanda prevazuta de Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, calculata de la momentul achitarii taxei pana la momentul restituirii efective.

De asemenea, prin proiect s-a propus ca dreptul de a cere restituirea sa se nasca la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererile de restituire sa fie depuse pana la data de 31.08.2018, sub sanctiunea decaderii.

Cererea de restituire se solutioneaza prin decizie emisa de organul fiscal central competent, potrivit art.77 din Legea nr.207/2015 si se comunica contribuabilului.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a fost adoptat de Camera Deputatilor pe 17 octombrie 2018.

Un alt decret semnat pentru promulgare de seful statului priveste Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2017 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.52/2017, in scopul clarificarii unor aspecte legate de procedura de restituire a taxelor prevazute de respectivul act normativ si pentru evitarea unor blocaje in procesul de restituire a sumelor.

Astfel, proiectul de lege prevede modalitatea de lucru in doua situatii de exceptie: lipsa actului doveditor al platii pe care trebuie sa-l anexeze contribuabilul, situatie in care organul fiscal central efectueaza verificarea existentei acestuia in baza de date, precum si situatia in care autovehiculul pentru care sa platit taxa nu a fost inmatriculat de catre platitor, in acest caz contribuabilul nu trebuie sa anexeze copiile cartii de identitate a vehiculului si a certificatului de inmatriculare. De asemenea, se prevad si termenele in care se restituie sumele stabilite prin hotarari judecatoresti definitive, atat in cazul taxelor, cat si in cazul timbrului de mediu.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a fost adoptat de Camera Deputatilor tot pe 17 octombrie 2018.

Totodata, Klaus Iohannis a semnat si decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2018 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit si politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum si a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 si pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul garantarii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2015 in sensul crearii posibilitatii de finantare a componentei reprezentand fondurile externe nerambursabile aferente platii beneficiarilor pentru cazurile in care intre statul Roman si Comisia Europeana sunt in situatii divergente - opinii diferite asupra cadrului legal aprobat de Comisia Europeana, divergente care se pot continua cu proceduri litigioase.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a fost adoptat de Camera Deputatilor tot pe 17 octombrie 2018.

Un alt decret semnat pentru promulgare de Klaus Iohannis vieaza Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul fondurilor europene si pentru completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor masuri in domeniul fondurilor europene, precum si modificarea si completarea unor dispozitii ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.40/2015 si ale art.193 din Legea nr.95/2006.

Astfel, masurile vizeaza: sporirea ritmului de implementare a programelor operationale, prin identificarea unor conditii de decontare a unor cheltuieli eligibile in cadrul programului, deja efectuate de catre beneficiarii de proiecte nefinalizate, si includerea acestora in aplicatii de plata catre Comisia Europeana, in scopul indeplinirii tintelor de absorbtie in materia fondurilor europene, precum si instituirea posibilitatii asigurarii din bugetul de stat a sumelor necesare cofinantarii proiectelor cu finantare europeana nerambursabila, ai caror beneficiari sunt spitalele.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a fost adoptat de Camera Deputatilor tot pe 17 octombrie 2018.

De altfel, Klaus Iohannis a semnat si decretul pentru promulgarea Legii privind unele masuri necesare pentru implementarea operatiunilor petroliere de catre titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

Camerei Deputatilor a votat, in calitate de for decizional, legea offshore privind conditiile in care se vor realiza exploatarile de gaze din Marea Neagra. Investitorii sunt obligati sa tranzactioneze 50% din gaze pe bursa din Romania, iar 25% din angajati trebuie sa fie romani.

Legea offshore a fost aprobata in Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, cu 170 de voturi "pentru", trei "impotriva" si o abtinere.
12-11-2018
Parlamentul European va aproba luni, 12 noiembrie, noile obiective ale UE pentru cresterea utilizarii energiei din surse regenerabile si imbunatatirea eficientei energetice.

Conform noilor norme convenite de catre Parlament si guvernele nationale, cel putin 32% din consumul de energie al UE in 2030 va trebui sa provina din surse regenerabile precum soarele sau vantul. De asemenea, tarile UE vor trebui sa se asigure ca cel putin 14% din carburantii utilizati in transport provin din surse de energie regenerabila.

"Ne dorim o economie fara emisii de carbon pana in 2050. Acesta este un pas care ne va permite sa respectam Acordul de la Paris privind schimbarile climatice, sa contribuim la reducerea emisiilor si sa ne ridicam la inaltimea provocarilor cu care se confrunta omenirea", a declarat raportorul Jose Blanco Lopez, membru din grupul S&D.

De asemenea, UE a fost de acord sa-si mareasca eficienta energetica cu 32,5% pana in 2030 si sa ajute gospodariile sa-si produca si sa-si consume propria energie verde.

"Noile norme vor permite cetatenilor si intreprinderilor sa economiseasca bani intrucat acestia vor beneficia de preturi mai mici la energie", considera Parlamentul European.

Transporturi mai curate

Parlamentul European propune utilizarea mai mare a biocarburantilor de a doua generatie, care ar trebui sa ajunga la cel putin 14% din combustibilii pentru transport pana in 2030.

PE se refera in special la: biocombustibilii de prima generatie, pe baza de culturi alimentare, care trebuie sa se limiteze la nivelurile din 2020 (cu un procent suplimentar de 1%) si in nici un caz sa nu depaseasca 7% din consumul final de transport rutier si feroviar; ponderea biocombustibililor avansati si a biogazului trebuie sa fie de cel putin 1% in 2025 si de cel putin 3,5% in 2030.

Eurodeputatii vor vota asupra noii legislatii privind energia curata in cadrul sesiunii plenare de luni, urmand ca apoi aceasta sa ajunga la Consiliu spre aprobarea finala.

Din ianuarie, benzina vanduta in Romania va contine minim 8% biocarburant

Furnizorii de carburanti vor introduce pe piata de la 1 ianuarie 2018 numai benzina cu un continut de biocarburanti de minimum 8% in volum fata de 4,5% cat este acum, se arata intr-un proiect de Ordonanta de Urgenta publicat pe site-ul Ministerului Energiei. Este o obligatie impusa prin directive europene, iar neaplicarea ei ar putea duce la sesizarea Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si obligarea la plata unor amenzi si/sau penalitati, se precizeaza in proiectul de act normativ. In cazul motorinei, continutul de biocarburanti trebuie sa fie de minim 6,5% in volum.

Majorarea cotei de biocarburanti de la 4,5% la 8% ar fi trebuit sa se produca inca de la 1 ianuarie 2018, dar autoritatile romane au amanat cu un an. Insa Comisia Europeana a declansat doua cauze pentru netranspunerea legislatiei.

"Tinand cont de faptul ca statele membre trebuie sa realizeze o monitorizare completa si o raportare a intensitatii gazelor cu efect de sera generate de combustibilii pentru transport in conformitate cu Directiva 2015/652/CE, al carei termen de transpunere a fost 21 aprilie 2017 si avand in vedere ca termenul de transpunere a Directivei 2015/1513/CE a fost 10 septembrie 2017, in data 23 aprilie 2018 a fost transmisa, Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene, scrisoarea K2/1125 prin care se solicita prelungirea cu trei luni, pana la data de 09.08.2018, a termenului stabilit pentru transmiterea raspunsului la avizul motivat in cauza 2017/0273 (infrigement).

Avand in vedere faptul ca s-a primit raspunsul Secretariatului General al Comisiei Europene Ares(2018) 2372198, in data de 04.05.2018, prin care Comisia Europeana a aprobat prelingirea cu trei luni a termenului de raspuns, pana la data de 09.08.2018, este necesara transpunerea Directivei 2015/652 si Directivei 2015/1513 cu maxima celeritate", se arata in proiectul de act normativ.
Comisia Europeana a decis sa trimita Romaniei o scrisoare de punere in intarziere pentru mecanismul de plata defalcata a TVA. CE cere tarii noastre sa ia masuri in termen de doua luni

De la 1 ianuarie 2018, Romania aplica mecanismul alternativ de colectare a TVA, in care taxa pe valoarea adaugata este platita intr-un cont blocat separat. Aceasta creeaza o sarcina administrativa majora pentru intreprinderile oneste.

Aceasta dispozitie este obligatorie pentru anumite intreprinderi cu probleme si pentru institutiile de stat. Masurile contravin atat normelor UE in materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cat si libertatii de a presta servicii (articolul 56 din TFUE - Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene).

Dan Schwartz, managing partner RSM Romania, spune ca "Romania trebuie sa se conformeze. Daca nu se conformeaza, se poate declansa procedura de infringement. Aceasta se intampla atunci cand un stat comunitar nu se conformeaza legislatiei europene".

Procedura este de lunga durata, a explicat pentru "Romania libera" Schwartz, detaliind ca Romania s-a conformat de cate ori a fost intr-o astfel de situatie.

"Toata lumea a fost impotriva acestei masuri. De ce s-a adoptat - nimeni nu a inteles. Nu are efecte pozitive, nu duce la eliminarea evaziunii fiscale, nu face nimic bun, doar creeaza bariere si diferente intre companii." - Dan Schwartz, managing partner RSM Romania

S-a conformat, insa de fiecare data, stie RL, profitand de procedurile birocratice comunitare, a tras de timp cat s-a priceput fiecare guvern, in functie de rezultanta dintre interesele interne si externe care au aparut, pe fiecare arie de problematici existenta.

O masura criticata de tot mediul de business

A avut sustinatori in mediul de business ideea platii defalcate a TVA? "Toata lumea a fost impotriva acestei masuri. De ce s-a adoptat - nimeni nu a inteles. Nu are efecte pozitive, nu duce la eliminarea evaziunii fiscale, nu face nimic bun, doar creeaza bariere si diferente intre companii", arata expertul.

Unde si cum s-a mai facut split TVA? "Sistemul de plata defalcata s-a mai incercat si in Bulgaria, si in Polonia, si in Italia. In Bulgaria s-a renuntat definitiv. In Polonia si in Italia s-au gasit niste variante care la un moment dat functionau in versiuni extrem de limitate", spune Dan Schwartz.

Pana unde anume merge acest sistem de split TVA in Romania in prezent? "Firme care nu au probleme cu Fiscul sunt obligate sa lucreze in sistemul de defalcare a TVA. Cele care lucreaza cu statul", explica specialistul.

La fel si firmele "care intra in contact cu firmele care sunt obligate sa faca split TVA. Trebuie sa faca platile in conturi separate si atunci apar probleme care tin de spete bancare, ordine de plata multiple", a explicat RL Dan Schwartz.

20.000 de platitori de TVA din Romania sunt afectati de splitarea taxei pe valoarea adaugata.

Ce inseamna aceasta exprimare a Comisiei Europene: "Comisia poate transmite un aviz motivat autoritatilor romane"? Se trimite, spune Schwartz, acest aviz motivat, dupa care Romania trebuie sa raspunda. Daca dupa doua sau trei astfel de avize nu se intampla nimic, atunci se declanseaza procedura.

"Dar, in principiu, nu se va ajunge aici, pentru ca Romania, probabil, ca va renunta, pentru ca nu o sa aiba ce sa faca. Aceasta procedura se va prelungi", a detaliat expertul.

Nu este prima data

Exista precedente? "Aceeasi metoda de prelungire a perioadei de neconformare ca si la taxa auto", a detaliat pentru RL Dan Schwartz, "a fost la valoarea de inregistrate in contabilitate a creantelor achizitionate. A fost o incapatanare aiurea la nivel guvernamental. A durat aproape doi ani pana cand am reusit sa scapam de o chestiune care era ilegala si crea si foarte multe probleme".

In total, de la integrarea in UE, Comisia Europeana a deschis 506 proceduri de infringement, dintre care 55 sunt active. Ultima dintre acestea a fost comunicata Guvernului Romaniei printr-o nota formala din 19 iulie anul acesta. Ea se refera la politele de raspundere civila auto obligatorii (RCA).

Care este totusi motivul pentru care s-a facut defalcarea TVA? "Motivatia era ca plata intr-un cont special de TVA permite ANAF sa controleze incasarile de TVA. Aceste conturi de TVA sunt conturi de trezorerie sau conturi speciale de TVA care pot fi supravegheate de ANAF cu mai multa usurinta", afirma Schwartz.

Nu se pot desface in doua sau trei afacerile, ca sa scada cifra de afaceri sub cea minima de la care esti obligat sa ai cod de TVA? "Nu, e mai complicat sa tii evidente contabile pe nu-stiu-cate firme decat sa lucrezi cu tranzactii purtatoare de TVA. Pierzi controlul asupra managementului companiilor respective, se pierde controlul pe cash-flow", spune specialistul.

Astfel, daca nu exista o ratiune economica pentru a imparti activitatea pe mai multe firme, ai foarte multe costuri suplimentare inutile. "Multi au considerat masurile restrictive luate de alte tari drept salvatoare si au incercat sa le implementeze fara sa le inteleaga", arata Dan Schwartz.

Cand s-a incercat a li se explica rational de ce nu sunt potrivite la noi, povesteste Schwartz, in prima faza s-au opus, in a doua le-au implementat, iar in a treia faza au renuntat la ele.

Intr-o singura expresie, "efectele acestui gen de masuri inseamna tinerea pe loc a Romaniei. Impiedicarea unui ritm de dezvoltare normal pentru o tara care are potential. Restul sunt tehnicalitati. Romania este tinuta pe loc de astfel de mentalitati si de astfel de oameni", sustine Dan Schwartz.

20.000 de platitori de TVA rasufla usurati

"20.000 de platitori de TVA pot respira usurati", explica Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenta fiscala si juridica EY Romania, intr-un punct de vedere.

"Faptul ca implementarea acestui sistem incalca prevederile comunitare a fost subliniat de EY inca din august 2017, inainte de momentul intrarii in vigoare a prevederilor legale specifice", arata Milcev.

Mecanismul de plata defalcata a TVA a fost introdus in Romania optional, de la 1 octombrie 2017. De la 1 ianuarie 2018, a fost impus ca obligatoriu pentru anumite categorii de platitori de TVA - aproximativ 20.000 de companii cu probleme si entitatile de stat.

Inca de la momentul implementarii, mecanismul a fost evaluat ca fiind unul ce va genera sarcini administrative majore pentru persoanele impozabile care isi desfasoara activitatea in Romania, fapt sustinut si de Comisia Europeana prin decizia luata si argumentele in sprijinul luarii acestei decizii, aminteste reprezentantul EY.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a afirmat ca proiectul de buget, care va include sumele necesare majorarii pensiilor din 2019, dar si cresterea salariilor bugetarilor, ar fi trebuit aprobat in aceasta luna, dar din cauza prevederilor cuprinse in noua lege a pensiilor prezentarea acestuia va fi facuta cel mai probabil luna viitoare.

"Probabil bugetul va fi inaintat Parlamentului undeva in luna decembrie. La Senat a intrat Legea pensiilor, vor scoate raport peste 10 zile, inseamna ca in 2 saptamani ajunge la Camera. Acolo tot va mai sta 2-3 saptamani. Vor intra in criza de timp", a spus Hossu pentru Hotnews.

Punctul de pensie creste pana in 2021. Din 2022 dispare si apare Valoarea Punctului de Referinta Proiectul de lege prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie, pana in anul 2021, pentru ca, din anul 2022, sa fie aplicata noua formula de calcul bazata pe Valoarea Punctului de Referinta (VPR):

- 1.265 de lei in 2019;

- 1.775 de lei in 2020;

- 1.875 de lei in 2021, adica suma aferenta VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adauga majorarea de 10% aferenta sporurilor, acordului global si altor drepturi de natura salariala pentru care s-au platit contributii;

- iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinta se va indexa, anual, cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, asa cum este precizat si in Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua in calcul intoarcerea sarcinii fiscale, in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare la data adoptarii Programului de Guvernare. De altfel, reamintim ca pensiile nu mai sunt purtatoare de CAS si CASS, aceasta fiind una dintre primele masuri adoptate dupa schimbarea guvernarii din 2016.

Formula de calcul

Pensia va fi reprezentata de Numarul Total de Puncte inmultit cu Valoarea Punctului de Referinta (VPR).

Numarul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare impartit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat impartit la castigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei in anul 2021 si a fost determinata prin impartirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adica 1.875 de lei, la 25, care reprezinta vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultata in urma aplicarii ultimelor patru legi ale pensiilor.

Proiectul de lege urmareste eliminarea inechitatilor din sistemul public de pensii, care au facut ca persoane care au lucrat acelasi numar de ani, in aceeasi profesie si au cotizat egal, sa aiba pensii diferite. De asemenea, se elimina inechitatile din sistem dintre femei si barbati care au lucrat acelasi numar de ani, in aceleasi conditii si care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile in discutie se egalizeaza.

Nicio pensie in plata nu va scadea

In proiectul de lege se precizeaza ca nicio pensie in plata nu va scadea. In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata. Nu se modifica varsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet.

Se introduce sintagma contributii "datorate si platite"

Noul proiect introduce sintagma contributii "datorate si platite", pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului ca, in trecut, au fost numeroase cazurile in care angajatorii nu achitau taxele catre stat.

Pentru a nu dezavantaja angajatii, noua prevedere va fi luata in calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci cand legea va produce efecte complete. Angajatii nu vor fi penalizati pentru perioade lucrate anterior anului 2021, in cazurile in care angajatorii nu le-au achitat taxele.

Acces online la informatiile despre propriile contributii

In paralel, proiectul de lege prevede si debirocratizarea si accesul online la informatiile despre propriile contributii. Astfel, ANAF va transmite catre Casa Nationala de Pensii Publice sumele datorate si platite pentru fiecare salariat. Cetatenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obtinut si sumele achitate drept contributii. In cazul in care vor constata ca angajatorii nu le achita contributiile vor putea sesiza organele abilitate.

Se mentine contractul de asigurare facultativa, dar cu modificari

In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de 1 an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata. In prezent, asigurarea facultativa se face la nivelul salariului minim, dar in practica s-a demonstrat ca aceasta nu asigura nici macar pensia minim garantata, astfel ca s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se incheie doar in cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mentin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare incheierii lui, cu noua baza de calcul.

Masteratul si doctoratul, introduse ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare

Printre noutatile aduse de acest proiect de lege se numara introducerea masteratului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adauga facultatii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru cresterea copilului, somajului indemnizat, deportarii, prizonieratului si detentiei politice, prevazute de legislatia in vigoare.

Conditia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sa fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioada asimilata se acorda cate 0,25 puncte.

Stagiul minim de cotizare ramane de 15 ani

Totodata, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiaza de pensie de asigurari sociale si a realizat cel putin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum si nevazatorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. In cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar si nevazatorul, a carui situatie a fost reglementata, in toata succesiunea actelor normative incepand cu anul 1967, in conditii specifice, determinate de situatia fizica, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionarii este mai mic decat stagiul minim de cotizare prevazut de lege pentru asiguratii sistemului public de pensii.

Conditiile speciale si deosebite se pastreaza, reduceri la varstele de pensionare

Conditiile speciale si deosebite si fostele grupe de munca se pastreaza si, de asemenea, se creeaza baza legala pentru recunoasterea altor locuri de munca in conditii speciale.

Au fost coborate pragurile de reducere a varstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru conditii deosebite, si de la 2 ani la un an pentru conditiile speciale.

De exemplu: pentru un an realizat in conditii deosebite varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni.

Desi propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care sa porneasca reducerea, totusi proiectul a fost modificat in sensul ca pragul minim este de un an atat pentru conditii deosebite cat si pentru conditii speciale.

Daca pana acum, o persoana care avea perioade lucrate in conditii de munca in grupa a II-a sau deosebite de munca mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum incolo de aceasta facilitate (reducerea varstei de pensionare).

Raman tot 4 categorii de pensii

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limita de varsta, cea anticipata, cea de invaliditate si cea de urmas. Sunt aceleasi patru categorii ca si in vechea lege, dar unele au suferit modificari de structura. In cazul pensiei pentru limita de varsta trebuie indeplinite cumulativ conditiile de vechime minima si varsta standard de pensionare.

Ca si exceptie, actuala pensie anticipata (nepenalizata) devine pensie pentru limita de varsta. Adica, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani inainte de indeplinirea varstei de pensionare. In acelasi timp, in acest caz se poate cumula pensia cu salariul si se valorifica perioadele necontributive asimilate.

Femeile care au nascut 3 copii beneficiaza de reducerea varstei de pensionare

O alta noutate este aceea ca femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut 3 copii pe care i-au crescut pana la varsta de 16 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu 6 ani. Incepand cu al 4-lea copil se adauga cate 1 an in plus, pentru fiecare copil.

Se mentin celelalte prevederi din actuala legislatie cu privire la pensia pentru limita de varsta, precum grupele, conditiile speciale si deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipata (cu penalizare) este actuala pensie anticipata partiala si se mentin prevederile legale in vigoare.

Se redefinesc gradele de invaliditate

In cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale, in paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienta functionala grava si capacitate de munca diminuata, gradul II e caracterizat de deficienta functionala accentuata si capacitate de munca diminuata, iar gradul III e caracterizat de deficienta functionala medie si capacitate de munca diminuata. Apare ajutorul pentru sotul supravietuitor

Pensia de urmas se mentine si, in plus de actualele prevederi, apare o noua prestatie, si anume ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Cum se calculeaza pensia minima

Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. In cazul in care, din calculul pensiei rezulta o suma mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusa pentru a remedia o inechitate prevazuta de legislatia in vigoare, din cauza careia nu se facea nicio diferentiere in functie de anii lucrati intre beneficiarii de pensie minima. Adica, in practica se ajunge in situatia in care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, sa primeasca la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

Se introduce indemnizatia sociala minima

O alta noutate adusa de proiectul de lege este introducerea optiunii pentru indemnizatia sociala minima. Pensionarii aflati deja in plata, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta intre pensie si indemnizatia sociala minima. Optiunea se va face prin Posta, cu formular pretimbrat primit de la Casa Nationala de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghisee.

Pensionarii in plata care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiaza de recalculare pe noua formula, iar daca suma rezultata este sub indemnizatia sociala minima ei pot opta pentru aceasta din urma. Pensionarii care nu opteaza raman in plata cu suma rezultata din calculul pe baza contributivitatii. Sunt exceptati pensionarii care beneficiaza de pensie de limita de varsta si au realizat stagiul minim cuprins intre 10 si 15 ani, conform legislatiei in vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Aceasta exceptie este valabila pentru persoanele deja pensionate la data intrarii efective in vigoare a legii.

In proiectul de lege se prevede ca, pentru a putea deveni pensionar, este necesara o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mica de la data intrarii in vigoare a legii vor primi o indemnizatie sociala si vor face obiectul unei alte legi.

Acordul global si alte drepturi de natura salariala

Proiectul prevede ca se valorifica toate drepturile de natura salariala, pentru care s-au platit contributii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii si alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat daca pensionarul va aduce acte doveditoare din care sa rezulte un procent mai mare. Daca dupa recalcularea conform adeverintelor aduse rezulta o pensie mai mica, atunci se pastreaza pensia calculata cu majorarea de 10% acordata initial.

Aceasta modificare a fost operata deoarece pentru astfel de venituri s-au platit contributii si, cu toate acestea, ele nu sunt luate in calcul, in prezent, la stabilirea pensiei.
09-11-2018
Femeile care au atins stagiul minim de cotizare la pensie vor putea sa continue activitatea pana la 65 de ani, varsta la care barbatii ies la pensie in prezent, fara incetarea contractului de munca.

Decizia a fost luata vineri, printr-o Ordonanta de Urgenta a Guvernului care modifica Codul Muncii.

Astfel, femeile vor putea sa continue sa opteze sa lucreze pana la 65 de ani, cu continuarea contractului de munca, daca opteaza in scris pentru acest lucru. Angajatorul nu va putea ingradi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea, a mai stabilit Guvernul.

In prezent, varsta standard de pensionare pentru femei este de 63 de ani.

Modificarea adusa de Guvern va intra in vigoare si se va aplica odata cu publicarea in Monitorul Oficial.

Cum se va modifica Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) pentru a pune in acord legislatia cu decizia Curtii Constitutionale:

1. Litera c) a alineatului (1) a articolului 56 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, pentru salariata care opteaza in scris pentru continuarea executarii contractului individual de munca, la varsta de 65 de ani; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II."

2. Dupa alineatul (2) al articolului 56 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Angajatorul nu poate ingradi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea in conditiile prevazute la lit. c), teza intai. "

Decizie a CCR

Ordonanta Guvernului vine in contextul in care Curtea Constitutionala a stabilit, printr-o decizie din 5 iunie 2018, ca "incetarea raportului de munca al femeii la o varsta mai redusa decat a barbatului poate si trebuie sa ramana o optiune a acesteia, in contextul social actual".

De asemenea, Romania s-a angajat ca pana in 2023 sa egalizeze, atat pentru barbati, cat si pentru femei, varsta de pensionare la 65 de ani.
Guvernul va adopta miercuri OUG pentru continuarea programului pilot "Masa calda in scoli", in care sunt incluse 50 de scoli, a anuntat la debutul sedintei premierul Viorica Dancila. Una dintre modificarile aduse programului este cresterea valorii pachetului pentru fiecare copil de la 7 la 10 lei.

"Ne preocupa cresterea accesului copiilor la educatie si reducerea abandonului scolar. Vom continua programul pilot Masa calda in scoli, destinat prescolarilor si elevilor din 50 de unitati de invatamant preuniversitar, intr-o formula imbunatatita. Printr-o ordonanta de urgenta pe care o vom adopta astazi, majoram cu aproximativ 40% valoarea pachetului alimentar zilnic de care beneficiaza fiecare copil, de la 7 cat a fost pana acum la 10 lei (...) O alta noutate introdusa prin acest act normativ pentru a simplifica procedurile de atribuire a contractelor de catre compartimentele de specialitate din administratiile locale vizeaza trecerea de la an scolar la an calendaristic", a anuntat Viorica Dancila la inceputul sedintei de Guvern.

Premierul a precizat ca "bugetul alocat programului va creste de la 30,7 milioane de lei la 46, 7 milioane de lei".

Viorica Dancila a declarat ca programul pilot are ca scop scaderea abandonului scolar si diminuarea absenteismului in scoli.

"Aceasta modificare contribuie la asigurarea continuitatii programului pilot. Am decis continuarea acestui program avand in vedere beneficiile aplicarii inregistrate ca urmare a aplicarii lui pana acum, anume scaderea abandonului scolar, diminuarea absenteismului si a intarzierilor la prima ora, formarea deprinderii la copiii a unei alimentatii sanatoase", a adaugat premierul.

Programul pilot "Masa calda in scoli" se demareaza pentru al treilea an consecutiv.
Guvernul a adoptat, in sedinta de vineri, ordonanta de urgenta care prevede modificarea Codului Muncii si introduce definitia de salariu minim diferentiat. Dupa publicarea OUG in Monitorul Oficial, Executivul urmeaza sa aprobe o hotarare in care care sa fie mentionate sumele.

"Guvernul a aprobat o ordonanta de urgenta care modifica o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, si Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca. Modificarile aduse Codului Muncii vizeaza crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor si al vechimii in munca. Prin hotarare de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferentiat pentru anumite categorii de salariati: pentru salariatii care sunt incadrati pe studii superioare, precum si pentru cei care au o vechime in munca peste un anumit nivel", se arata intr-un comunicat de presa al Ministerului Muncii.

Ordonanta de urgenta nu a figurat pe ordinea de zi publicata de Guvern, intrand pe ordinea de zi suplimentara.

"OUG modifica Codul Muncii si introduce definitia de salariu minim diferentiat. Ordonanta de urgenta nu contine sume. Dupa publicarea OUG in Monitorul Oficial, in baza acestei ordonante de urgenta se va da o Hotarare de Guvern in care sa fie mentionate sumele", au precizat pentru MEDIAFAX surse din Ministerul Muncii.

Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a sustinut joi, la Parlament, ca Executivul ar putea sa discute, in sedinta de vineri, ordonantele privind instituirea unui salariul minim diferentiat si infiintarea fondurilor suverane, daca actele normative vor primi toate avizele necesare.

"Daca sunt toate avizele intrunite, inseamna ca in sedinta de Guvern de maine putem sa avem si acest prim act normativ aprobat, vizavi de salariul minim pe economie", a declarat, joi, la Parlament, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, la finalul unei intrevederi cu liderul PSD, Liviu Dragnea.

Ministerul Muncii a trimis, la sfarsitul saptamanii trecute, spre avizare interministeriala, un proiect de ordonanta de urgenta care prevede introducerea unui salariu minim diferentiat in functie de vechime si de studii, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.

Salariul minim brut ar urma sa creasca de la 1.900 de lei pe luna la 2.080 de lei pe luna, iar pentru persoanele cu studii superioare si pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creste la 2.350 de lei pe luna.

Pe 24 octombrie, premierul Viorica Dancila a anuntat ca este posibil ca salariul minim sa fie majorat de la 1 decembrie.

"Am discutat cu sindicatele. Vom vedea daca e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie", a precizat seful Executivului.

Dancila a adaugat ca este de acord cu salariu diferentiat, in functie de studii si ca masura nu este discriminatorie, aceasta aplicandu-se si in alte state membre.

Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a publicat pe 20 octombrie propuneri de crestere a salariului minim, astfel:

1. Cresterea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata la nivelul de 2080 lei/luna, incepand cu 1 noiembrie 2018.

2. Introducerea unui salariu de baza minim brut pe tara garantat in plata la nivelul de 2350 lei/luna pentru angajatii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR).

3. Cresterea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata la nivelul de 2350 lei/luna pentru angajatii cu 15 ani vechime, incepand cu 1 noiembrie 2018.
08-11-2018
Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, o initiativa legislativa privind aprobarea executarii obiectivului de investitii Autostrada Iasi - Targu-Mures (A8), denumita "Autostrada Unirii", cu un cost de cel putin 6 mld. euro, ce urmeaza a fi finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Camera Deputatilor este decizionala in acest caz.

Autostrada de 318 km (Ungheni - Iasi - Targu-Frumos - Pascani - Targu Neamt - Poiana Largului - Ditrau - Targu-Mures) este evaluata in masterplanul de transport la 6,1 mld. euro, dar, recent, oficialii de la Transporturi au reevaluat-o la 9 miliarde de euro, motiv pentru care guvernul ar fi dorit sa o construiasca in parteneriat public-privat. Guvernul a dat aviz negativ proiectului, dar el a trecut in Camera cu o majoritate larga, semn ca deputatii puterii nu au avut curaj sa se opuna proiectului. Acesta a trecut cu 261 de voturi pentru, 2 voturi contra si 5 abtineri.

"Obiectivul de investitii Autostrada Unirii se finanteaza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe si din fonduri europene nerambursabile si/sau prin parteneriat public/privat. In fiecare lege bugetara anuala, pe durata implementarii proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finantare comunicat de Ministerul Transporturilor", prevede proiectul legislativ.

Nu este clar insa daca proiectul este si constitutional. Pentru ca Parlamentul nu poate impune guvernului proiecte cu caracter individual. Parlamentul decide ce face guvernul cu banii doar la votarea legii bugetului sau la rectificari. Asta-vara, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala legea privind infiintarea Fondului National de Dezvoltate si Investitii tocmai pentru ca astfel de proiecte nu se infiinteaza prin legi, ci prin hotarari de guvern.

Potrivit Mediafax, vicepresedintele Aliantei Liberalilor si Democratilor (ALDE), Varujan Vosganian, a anuntat ieri in plen ca parlamentarii liberal-democrati din Moldova nu vor vota legea bugetului de stat pe 2019 daca in proiect nu este inclusa finantarea pentru Autostrada Unirii.

"Eu nu fac amenintari, dar pentru parlamentarii ALDE din Moldova, prezenta acestui obiectiv in legea bugetului este o conditie obligatorie ca noi sa votam legea bugetului pe 2019." ALDE este partenerul PSD la guvernare.

De asemenea, liderii asociatiilor Impreuna pentru Autostrada A8 si Moldova vrea autostrada au anuntat ca, daca autostrada Unirii nu va fi executata vor da guvernul in judecata. Asociatiile au adaugat ca nu vor accepta niciun guvern care "dusmaneste" Moldova.
Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a dezbatut si adoptat impreuna cu industria, in cadrul sedintei Consiliului Consultativ din data de 7 noiembrie, tarifele maxime care pot fi percepute operatorilor de retele de comunicatii electronice pentru exercitarea dreptului de acces pe, deasupra, in sau sub imobilele proprietate publica.

"Prin decizia de astazi, urmarim reducerea decalajului digital dintre mediul rural si cel urban. In multe situatii, dupa intrarea in vigoare a noii reglementari ANCOM, tarifele de acces pe proprietatea publica vor fi zero, ceea ce va duce la reducerea costurilor cu extinderea retelelor de comunicatii. Am creat astfel premisele pentru incurajarea investitiilor in infrastructura necesara furnizarii serviciilor de acces la internet in banda larga, contribuind la cresterea conectivitatii, cu impact pozitiv asupra dezvoltarii economice", a declarat Eduard Lovin, vicepresedintele ANCOM.

Cui i se aplica reglementarile

Tarifele adoptate astazi vor fi percepute de catre institutiile publice, inclusiv autoritatile administratiei publice centrale sau locale, precum si de orice alte entitati care exercita dreptul de administrare asupra imobilelor proprietate publica a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale si care nu detin infrastructuri prin care sa furnizeze utilitati publice sau servicii de transport. Tarifele vor fi achitate de catre furnizorii de retele de comunicatii electronice interesati sa obtina acces la imobilele detinute de institutiile publice sau entitatile sus-mentionate.

Stabilirea tarifelor maxime

Tarifele de acces pe proprietati publice trebuie sa fie justificate si proportionale cu afectarea imobilului respectiv, urmand sa aiba in vedere si beneficiile tangibile si intangibile. Tarifele sunt raportate la anumite elemente de retea si de infrastructura fizica ce urmeaza a fi instalate pe, deasupra, in sau sub anumite imobile proprietate publica, tinand cont de valoarea folosintei bunurilor afectate, cu respectarea principiilor transparentei, obiectivitatii si nediscriminarii.

Pentru stabilirea categoriilor de prejudicii directe si certe s-a luat in calcul un cumul de factori cum ar fi gradul de utilizare si uzura a imobilului, perioadele de timp necesare pentru efectuarea lucrarilor de instalare, intretinere, inlocuire ori mutare a retelelor de comunicatii electronice sau a elementelor de infrastructura fizica necesare sustinerii acestora, perioadele de timp pentru care se solicita amplasarea, precum si caracteristicile fizice si functionale ale echipamentelor.

Prin decizia adoptata impreuna cu partile interesate au fost stabilite tarifele maxime pozitive pentru 48 de tipuri de acces. De asemenea, decizia prevede ca tariful pentru exercitarea dreptului de acces la elemente de infrastructura ca antene, cabinete, camere tehnice, camere de tragere, conducte, statii de baza, stalpi, piloni, turnuri, alte echipamente si infrastructuri fizice suport, precum si pentru cablurile si cutiile pentru care se exercita un alt tip de acces decat cel prevazut in anexa deciziei nu poate depasi valoarea de zero lei.

Decizia privind tarifele maxime care pot fi percepute pentru exercitarea dreptului de acces pe, deasupra, in sau sub imobilele proprietate publica adoptata astazi va fi trimisa spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei si va intra in vigoare de la data publicarii.

Prevederile Legii Infrastructurii

ANCOM a stabilit aceste tarife conform obligatiilor ce ii revin si in conditiile prevazute de Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a retelelor de comunicatii electronice.

Potrivit prevederilor legale, tarifele maxime de acces pe proprietatea publica a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale sunt stabilite de ANCOM pe baza unei metodologii detaliate prin raportare la elementele de retea si de infrastructura ce sunt instalate pe, deasupra, in sau sub imobile proprietate publica, tinand cont de valoarea de piata a folosintei bunurilor afectate, cu respectarea principiilor transparentei, obiectivitatii si nediscriminarii.

In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a deciziei presedintelui ANCOM, entitatile vizate urmeaza sa publice, modifice sau completeze conditiile in care se realizeaza dreptul de acces (inclusiv tarifele maxime) la imobile proprietate publica, precum si documentele pe care solicitantul urmeaza sa le prezinte in vederea dovedirii indeplinirii acestor conditii. Cuantumul tarifelor de acces pe proprietatea publica va fi plafonat la nivelul maximal stabilit prin decizia presedintelui ANCOM.

Alte informatii

Procesul de stabilire a tarifelor pentru accesul retelelor de comunicatii electronice pe proprietatea publica a cuprins trei etape de realizare. Prima etapa a costat in identificarea, definirea si utilizarea unor categorii omogene relevante pentru a reflecta cat mai fidel realitatea si complexitatea conditiilor in care retelele de comunicatii electronice pot accesa proprietatea publica. Mai multe informatii sunt disponibile aici si aici. Dupa aceasta etapa, a urmat consultarea publica si stabilirea metodologiei de calcul si a tarifelor maxime de acces pe proprietatea publica.
Salariul minim va fi majorat inca de anul acesta. Guvernul vrea sa introduca noul salariu minim diferentiat de la 1 decembrie si nu de la 1 ianuarie 2019. Asta reiese din draftul hotararii de guvern pe care l-a obtinut Realitatea TV.

Guvernul PSD-ALDE se grabeste cu majorarea salariului minim, in functie de studii. Potrivit draftului hotararii de guvern, obtinuta de Realitatea TV, guvernul vrea sa introduca salariul minim diferentiat de la 1 decembrie.

"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata sa fie majorat la 2.080 lei lunar incepand cu data de 1 decembrie 2018. Incepand cu data de 1 decembrie 2018, pentru personalul incadrat pe functii cu nivel de studii superioare si pentru personalul cu vechime in munca peste 15 ani, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, se stabileste la 2.350 lei lunar", scrie in document.

Primul pas pentru adoptarea acesti decizii va fi facut vineri. Guvernul va adopta o ordonanta de urgenta care va permite, ulterior, introducerea salariului minim diferentiat.

Olguta Vasilescu anuntase saptamana viitoare ca salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 si va fi diferentiat in functie de studii.

"Saptamana viitoare sau la urmatoarea sedinta de Guvern vom avea o Ordonanta de urgenta de modificare a Codului Muncii. In Codul Muncii, la ora actuala, se vorbeste de salariul minim, dar nu se vorbeste de salariul minim diferentiat intre cei fara studii superioare si cei cu studii superioare si atunci primul pas pe care trebuie sa il facem este sa modificam Codul Muncii. Dupa ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui sa venim cu o Hotarare de Guvern. De la 1 ianuarie ar urma sa fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei si pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei", a mentionat seful de la Munca, duminica, la o televiziune.
Comisia Europeana a decis astazi, 8 noiembrie, sa trimita Romaniei o scrisoare de punere in intarziere pentru aplicarea unui mecanism de plata defalcata a TVA si solicita tarii noastre sa puna capat acestuia.

De la 1 ianuarie 2018, Romania aplica acest mecanism alternativ de colectare a TVA in care TVA-ul este platit intr-un cont blocat separat, ceea ce creeaza o sarcina administrativa majora pentru intreprinderile oneste care isi desfasoara activitatea in aceasta tara, sustin reprezentantii CE. Aceasta dispozitie este obligatorie pentru anumite intreprinderi, care trebuie sa deschida un cont bancar de TVA blocat separat.

Clientii lor trebuie sa imparta plata facturii, achitand TVA separat in contul de TVA al furnizorului. Contribuabilul poate utiliza suma colectata in contul special de TVA exclusiv pentru plata TVA catre trezorerie si catre furnizorii sai.

Potrivit oficialilor europeni, masurile contravin atat normelor UE in materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cat si libertatii de a presta servicii (articolul 56 din TFUE).

Scrisoarea de punere in intarziere adresata astazi urmeaza unei comunicari adoptate tot astazi de catre Comisie, prin care se respinge o cerere din partea Romaniei de derogare de la normele UE in acest domeniu, din cauza preocuparilor legate de principiul proportionalitatii si de compatibilitatea cu tratatul.

In cazul in care Romania nu ia masuri in urmatoarele doua luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autoritatilor romane.

06-11-2018
Schema prin care sunt sustinute micile investitii in productia de energie de tipul panourilor solare montate pe case ar putea fi definitivata pana la 1 ianuarie 2019, doar daca aceasta nu va fi considerata ajutor de stat de catre Consiliul Concurentei. In care contrar, schema ar trebui notificata la Comisia Europeana, fiind necesara identificarea unei entitati care se gestioneze intregul proces, fie ca va fi vorba de Ministerul Energiei, fie de Ministerul Mediului.

"Daca nu este ajutor de stat, de la 1 ianuarie putem aplica schema de compensare financiara", a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepresedintele ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei), in cadrul unei conferinte organizata de Focus Energetic.

In vara acestui an, legea prin care este sustinuta productia de energie verde din Romania a fost completata, fiind in final introdus termenul de prosumer.

Astfel, prosumer este clientul final care detine instalatii de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare, a carui activitate specifica nu este producerea energiei electrice, care consuma si care poate stoca si vinde energie electrica din surse regenerabile produsa in cladirea lui, inclusiv un bloc de apartamente, o zona rezidentiala, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau in acelasi sistem de distributie inchis, cu conditia ca, in cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activitati sa nu constituie activitatea lor comerciala sau profesionala primara.

In categoria de prosumer se inscriu toate panourile solare montate pe case, de exemplu, investitiile in acest domeniu fiind pana in acest moment putin atractive din cauza cadrului de reglementare foarte complicat pentru vanzarea energiei. Potrivit legii, pentru a intra in categoria de prosumatori, capacitatea instalatiilor de productie a energiei nu trebuie sa fie mai mare de 27 kW. Dincolo de definitia prosumatorului, potrivit legii, furnizorii de energie electrica sunt obligati, la solicitarea prosumatorilor cu care acestia au incheiate contracte de furnizare a energiei electrice, sa achizitioneze energia electrica la un pret egal cu pretul mediu ponderat inregistrat in Piata pentru Ziua Urmatoare (principala plat­for­ma de tranzactionare a energiei din Ro­mania, parte a bursei de energie OPCOM - n. red.) in anul anterior. Aceasta prevedere ridica acum insa probleme in contextul in care garantarea unui anumit pret poate fi suspectata de ajutor de stat.

Cei care opteaza pentru acest tip de producere a energiei pot accesa o finantare de pana la 20.000 de lei, bani gestionati prin intermediul Administratiei Fondului de Mediu (AFM). Estimarile sunt ca pana la 26.000 de proiecte ar putea primi aceasta finantare, dar problema este ca decontarile se pot face numai pana la finalul anului viitor. Si aici intervin insa o serie de incertitudini. Ghidul de finantare ar trebui modificat in urma multiplelor sesizari primite de AFM, cele mai multe de ordin tehnic, instutia spunand ca nici termenul de decembrie, 2019 nu este defitinitv.
Romanii care au implinit 18 ani si care vor sa-si cumpere prima masina, fie ea cu motor cu ardere interna, fie hibrida sau electrica, pot accesa un credit garantat de stat in proportie de maximum 50% din pret. In cele ce urmeaza, "Adevarul" va prezinta conditiile care trebuie indeplinite pentru accesarea creditului.

Ministerul Finantelor Publice a postat pe site-ul sau un proiect de ordonanta care modifica programul Prima masina, initiat in 2014.

Pot beneficia de acest program romanii care au implinit varsta de 18 ani, care vor sa cumpere o masina noua, de tip Euro 6, cu motor cu ardere interna sau un autoturism hibrid ori un autoturism electric. O alta conditie impusa de legiuitor este ca beneficiarul sa nu aiba niciun fel de datorii la stat si nici restante la plata altor credite bancare.

Prin acelasi proiect de Ordonanta de Urgenta, Finantele reduc insa garantia statului de la 85%, la 50%. Creditul trebuie restituit, ca si pana acum, pe o perioada maxima de 5 ani.

"Pentru autoturismele cu sistem de propulsie termic (cu motor cu ardere interna), pretul de achizitie nu poate depasi suma de 50.000 lei, la care se adauga TVA, dupa caz. Pentru autoturismele cu sistem de propulsie hibrid pretul de achizitie nu poate depasi suma de 100.000 lei, la care se adauga TVA, iar pentru autoturismele electric hibrid si pur electric, pretul de achizitie nu poate depasi suma de 150.000 lei, la care se adauga TVA, dupa caz", se arata in proiectul de OUG.

Avans intre 5 si 30%. Se accepta si voucherele de la Rabla

In ce priveste avansul, beneficiarii Programului trebuie sa dispuna de cel putin 5% din pretul de achizitie a autoturismului nou pentru autoturismele cu sistem de propulsie termic, de minimum 25% din pretul de achizitie a autoturismului nou pentru autoturismele hibrid, respectiv de minimum 30% pentru autoturismul electric hibrid si pur electric, in functie de tipul de autoturism nou care se achizitioneaza in cadrul Programului.

In cuantumul avansului pot intra si ecobonusul si ecotichetul obtinute prin programul Rabla Clasic si Rabla Plus.

"Schimbarile preconizate vizeaza cresterea calitatii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, concomitent cu reinnoirea parcului auto, prin dinamizarea achizitiei de autoturisme noi in cadrul Programului de stimulare a cumpararii de autoturisme noi si inlocuirea acestora cu autoturisme nepoluante, respectiv prin introducerea achizitiei de autoturisme hibrid, electric hibrid si pur electric", se arata in noota de fundamentare a actului normativ.

Conform datelor publicate de Ministerul Mediului, prin Programul "Rabla Clasic" au fost scoase din uz 28.366 autoturisme cu grad inalt de emisii poluante fiind inlocuite cu tot atatea autovehicule noi.

De asemenea, au fost achizitionate 467 autovehicule eco, din care 370 pur electrice si 97 de tip plug-in (electric hibrid). Bugetul alocat pentru anul 2018 pentru cele doua programe derulate de Agentia Fondului de Mediu, respectiv Programele "Rabla Clasic" si "Rabla Plus" in valoare de 253 milioane lei, buget care a fost suplimentat cu suma de 198 de milioane de lei, atat pentru persoane fizice, cat si pentru persoane juridice.

Suma reprezinta echivalentul a 30.000 de prime de casare, ceea ce inseamna ca in anul 2018, vor fi asigurate aproximativ 50.000 de prime de casare, cu aproximativ 78% mai multe fata de anul trecut si aproape dublu fata de anul 2016.

APIA: A crescut interesul pentru masini electrice si hibrid

Conform furnizorului de date, APIA, interesul pentru autoturismele "verzi"(electrice si hibride), continua sa ramana unul ridicat in acest an.

Ca urmare, dupa primele 7 luni din 2018, acestea ajung sa detina o pondere de 2,5% din total piata, superioara celei de anul trecut, cand aceasta era de doar 1,8%. Chiar daca volumele sunt inca foarte mici, evolutia este una extrem de incurajatoare, cresterea inregistrata in acest an fiind de 225,5% pe segmentul celor electrice (485 unitati, in primele 7 luni din 2018, fata de doar 149 in 2017), respectiv +54,5% la cele hibride ( 1.754 unitati in 2018, fata de 1.135 unitati in 2017), fapt ce demonstreaza ca exista un interes crescut pentru aceasta categorie de autoturisme.
O directiva europeana adoptata astazi de Consiliul Uniunii Europene prevede TVA foarte redus atat pentru publicatiile in format fizic, precum reviste, ziare sau carti, cat si pentru site-urile acestor publicatii.

"La 6 noiembrie 2018, Consiliul a adoptat o directiva care permite alinierea normelor privind TVA pentru publicatiile electronice si pe suport fizic. De acum inainte, statele membre vor avea posibilitatea de a aplica cote de TVA reduse, foarte reduse sau cote zero inclusiv pentru publicatiile electronice", a informat marti Consiliul UE.

Potrivit acestuia, adoptarea directivei privind publicatiile electronice are loc ca urmare a acordului politic la care a ajuns Consiliul la 2 octombrie. Aceasta creeaza pentru statele membre posibilitatea de a prevedea cote reduse de TVA in legislatia nationala daca doresc acest lucru.

In cadrul normelor actuale in materie de TVA (Directiva 2006/112/CE), serviciile prestate electronic sunt impozitate la cota standard de TVA, si anume minimum 15%, in timp ce publicatiile pe suport fizic pot beneficia de cote diferite.

Pentru publicatiile pe suport fizic (carti, ziare si periodice), statele membre au in prezent posibilitatea de a aplica o cota "redusa" de TVA, de minimum 5%. Pentru unele state membre, s-a autorizat aplicarea de cote foarte reduse de TVA (sub 5%) sau cote zero (care implica deductibilitatea TVA-ului).

Directiva va permite statelor membre care doresc acest lucru sa aplice cote reduse de TVA si pentru publicatiile electronice. Cotele foarte reduse si cotele zero vor fi permise doar in cazul statelor membre care le aplica in prezent pentru publicatiile pe suport fizic.

Noile norme se vor aplica cu titlu temporar, in asteptarea introducerii unui nou sistem de TVA (sistemul "definitiv"). Comisia a formulat propuneri privind noul sistem, care ar permite un grad mai mare de flexibilitate decat in prezent pentru statele membre in ceea ce priveste stabilirea cotelor de TVA.

Municipalitatile din Romania pot cere finantare de la Uniunea Europeana pentru a instala Wi-Fi gratuit in spatiile publice. Oficialii europeni sfatuiesc primariile sa depuna candidatura cat mai rapid, deoarece banii se acorda pe principiul "primul sosit, primul servit".

Mai precis, Comisia Europeana lanseaza prima cerere de proiecte prin programul "WiFi4EU", prin care si municipalitatile din Romania vor putea solicita finantare pentru instalarea de puncte de acces public si gratuit la internet wireless. Vor fi acordate bonuri in valoare de 15.000 euro fiecare pentru primele 2.800 de municipalitati din Uniunea Europeana.

Pentru a solicita finantare, municipalitatile trebuie sa urmeze cativa pasi simpli:

- sa fie deja inregistrate pe platforma online wifi4eu.eu, sau sa se inregistreze aici pana in 7 noiembrie, ora 14.00;

- odata cu deschiderea oficiala a cererii de proiecte, in perioada 7 noiembrie ora 14.00 - 9 noiembrie ora 18.00, sa se conecteze si sa depuna candidatura pe wifi4eu.eu;

- avand in vedere interesul foarte ridicat pentru program, selectia se va face pe principiul "primul sosit, primul servit", motiv pentru care candidatura trebuie depusa cat mai rapid in intervalul respectiv.

Pana acum, la nivelul Uniunii Europene, s-a inscris una din cinci municipalitati. In urmatorii doi ani, vor mai urma alte trei cereri de proiecte.

Bonul valoric poate fi utilizat pentru instalarea de puncte de acces gratuit la Wi-Fi in spatii publice precum parcurile, pietele si cladirile publice, bibliotecile, muzeele si centrele de sanatate, peste tot in Europa. In total, pana in 2020, vor fi alocate 120 milioane de euro pentru pana la 8.000 de municipalitati din UE.

Retele finantate prin WiFi4EU vor fi gratuite, fara publicitate si nu vor colecta date cu caracter personal. Finantarea va fi acordata numai retelelor care nu se vor suprapune cu oferte gratuite, publice sau private, deja existente si cu o calitate similara in acelasi spatiu public.

Comisia juridica din Camera Deputatilor a dat, marti, raport favorabil unui proiect de lege care prevede suspendarea permisului de conducere sau a dovezii inlocuitoare a acestuia la cumularea a 45 de puncte de penalizare. In prezent, suspendarea permisului este posibila la cumularea a 15 puncte.

"Permisul de conducere sau dovada inlocuitoare a acestuia se retine in urumatoarele cazuri: la cumularea a cel putin 45 puncte de penalizare", prevede amendamentul adus de ministrul Transporturilor, Lucian Sova, articolului 111 din ordonanta de urgenta a Guvernului privind circulatia pe drumurile publice.

In varianta actuala, OUG prevede ca "permisul de conducere sau dovada inlocuitoare a acestuia se retine in urmatoarele cazuri: la cumularea a cel putin 15 puncte de penalizare".

Initiatorul proiectului de lege pentru modificarea ordonantei de urgenta privind circulatia pe drumurile publice este Guvernul.

Presedintele Comisiei juridice, Nicusor Halici, a declarat ca "orice om greseste", important fiind daca o face cu intentie sau nu.

"Amendamentul poate fi expicat in primul rand prin aceea ca saptamana trecuta a mai adoptat o propunere legislativa cu privire la modificarea cuntumurilor si la alte tipuri de cotnraventii cu privire la legea privind codul rutier. De ce ? S-a considerat ca ar trebui marit si cuantumul in baza carora dupa aceea sa fie suspendat dreptul de a conduce autovehicule tocmai pentru ca marundu-se contumul amenzilor si practic si a punctelor de penalizare aferente amenzii contraventionale se ajungea in situatia ca pentu fapte care nu sunt un pericol foarte mare dar care sunt sanctionate cu niste sume mai mari si aferent au crescut si punctele de penalizare sa ajunga in situasia in care un conducator de autovehicule in baza unei amenzi destul de mari pentru o cotnraventie nu foarte grava sa i se suspende si permisul de conducere. Atunci am ridicat acest prag de punct de suspendare pana la 45 pentru ca, pana la urma cu totii gresim, in orice facem. Important este daca o facem voit sau nu. Daca nu o facem cu intentie si atunci nu e repetitiva totusi conducatorul auto sa nu poata fi sanctionat pentru o greseala. pentru ca stiti foarte bine si din punctul asta de vedere ba mai avem o urgenta, ba infrastructura nu ne permite, ba suntem in tot felul de timpi in care trebuie sa ne incadram ca si soferi, bineinteles. Amendamentul este din partea unor parlamentari PSD si a ministrului Transproturilor", a declarat marti presedintele Comisiei juridice, Nicusor Halici.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.146/2008 pentru modificarea art.111 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost adoptata de Senat. Si Comisia Transporturilor a dat raport preliminar favorabil proiectului de lege. Proiectul urmeaza sa fie dezbatut si votat de Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.
05-11-2018
Ministerul Turismului a definitivat Legea Turismului, in urma unor dezbateri care au durat peste un an, prin actul normativ publicat in forma finala pe site-ul ministerului fiind stabilite liniile directoare de functionare a serviciilor in domeniul turismului.

Proiectul de lege urmeaza sa fie supus aprobarii Guvernului, in perioada urmatoare, urmand sa intre in vigoare la 180 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

"Legea Turismului a fost definitivata de Ministerul Turismului, a fost trimisa catre avizare interministeriala si va fi adoptata cat mai curand. Actuala legislatie nu prevede o lege sectoriala si va pot spune ca legislatia este, pe alocuri, pentru unele HG-uri, veche de aproape 20 de ani. Prin aceasta lege a turismului reducem semnificativ numarul actelor normative din domeniu, se simplifica procedurile pentru mediul privat", a declarat, joi, intr-o conferinta de presa la Guvern, ministrul Turismului, Bogdan Trif, potrivit Mediafax.

Ce noutati aduce legea

Principalul scop al Legii Turismului este unificarea legislatiei generale, laolalta cu sistematizarea celei secundare. Pe langa acestea, legea stabileste pe de o parte prerogativele Ministerului Turismului, iar pe de alta parte clarifica responsabilita?t?ile autorita?t?ilor administrat?iei publice locale i?n ceea ce priveste turismul, potrivit profit.ro.

Legea aduce noutati precum crearea OMD-urilor, acele organizatii de management al destinatiilor, care sunt o formula de asociere intre autoritatile publice locale si mediul privat si prin care se vor stabili prioritatile de marketing si promovare turistica a zonei.

"Taxele speciale pe care autoritatile le percep de la hotelieri, dar si de ceilalti operatori turistici vor fi utilizate in cadrul acestui organism, autoritatile locale avand posibilitatea sa completeze si bugetul cu alte sume", a precizat Bogdan Trif.

Sistem informatic cu date despre turisti

Ministrul a adaugat ca noua lege prevede aparitia unui sistem informatic cu date despre turisti. Este vorba despre Sistemul Informatic de Evidenta a Activitatii de Turism din Romania (SIEATR)

"De asemenea, legea prevede si crearea unui sistem informatic de evidenta a activitatii de turism. Acest sistem informatic trebuie implementat cat mai rapid pentru a avea acces la colectarea de date in timp real. Este dificil sa stabilesti o strategie de dezvoltare de orice fel daca nu ai date clare, in timp real, despre domeniul pe care il administrezi. Sistemul informatic va aduna informatii despre turisti, agentii de turism, structuri de cazare, circuite si obiective. Subliniez ca Ministerul Turismului nu devine colector de date personale", a indicat Trif.

SIEATR va fi compus din doua module, dupa cum urmeaza: Modulul 1 va tine evidenta operatorilor economici din turism, iar modulul 2 va prezenta indicatorii statistici asociati activitatii de turism din Romania.

Competente transferate la nivel local

Ministrul a completat ca in actul normativ se prevad si competentele care vor fi transferate de la minister la Consilii Judetene.

"Tot Legea Turismului prevede si descentralizarea, transferul de competente de la nivel central la nivel local. Mi-am dorit foarte mult sa fac lucrul acesta si ma bucur ca am intrat in Guvern primul cu memorandumul de descentralizare. Prin aceasta lege se trece atestarea ghizilor de turism, clasificarea unitatilor de cazare, omologarea partiilor si a traseelor turistice, autorizarea plajelor, avizarea documentatiilor tehnice privind constructiile catre autoritatile publice locale, in speta catre Consiliile Judetene. Nu transferam doar aceste obligatii catre CJ, ministerul va asigura un timp de minim un an de zile training si consultanta persoanelor din cadrul Consiliilor Judetene care vor asigura emiterea acestor acte. Deci, nu-i vom lasa singuri, ii vom indruma si ghida", a precizat ministrul Turismului.

Drept de preferinta al hotelierilor

Demnitarul a indicat si aparitia unui "drept de preferinta" al hotelierilor.

"Legea Turismului prevede si dreptul de preferinta al hotelierilor care vor avea prioritate la inchirierea plajelor, daca au spatii de cazare cu deschidere la plaja. Va actiona ca un criteriu de departajare in cazul ofertelor financiare egale", a explicat Trif.

"Operatorii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de cazare in vecinatatea plajei Marii Negre, in limitele nord - sud ale sectorului de plaja turistica propus spre inchiriere, au drept de preferinta, la pret egal, la inchirierea suprafetelor de plaja turistica situate pe sectorul de plaja respectiv", se arata in proiectul de lege.

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a anuntat, duminica seara, cum vor creste salariile profesorilor de la 1 ianuarie 2019. Ministrul a prezentant mai multe grafice, iar cea mai mare crestere o vor avea profesorii universitari, de peste 600 de lei.

"Medicii si asistentele nu vor avea niciun fel de crestere de la 1 ianuarie, pentru ca au urcat direct pe grila din 2022. Cresteri vor fi la celelalte categorii din Sanatate", a anuntat, duminica seara, Olguta Vasilescu, la Antena3.

Potrivit graficelor prezentate de ministrul Muncii, salariile profesorilor vor creste astfel:

Profesor cu 25 de ani vechime va avea o crestere de 327 de lei si va ajunge la 5.376. Profesorii cu studii superioare de lunga durata vor avea o crestere de 343 de lei si vor ajunge la 4.477, iar profesorii debutanti vor avea o crestere de peste 1.400 de lei. Profesorii unievrsitari vor avea un plus de 693 de lei si vor castiga 9.289 de lei.

In ceea ce priveste asistentii universitari, acestia vor beneficia de o crestere de 141 de lei, pana la peste 3.700 de lei.

Potrivit ministrului, "multe dintre aceste salarii vor continua sa creasca pana in 2022".

Vasilescu: Un consilier grad superior din Ministerul Muncii, crestere de 650 de lei de la 1 ianuarie

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a anuntat duminica seara ca un consilier grad superior din cadrul Ministerului Muncii va avea o crestere salariala de 650 de lei, de la 1 ianuarie 2019. Concedierile nu sunt excluse.

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a explicat, duminica seara, cum vor creste salariile in cadrul ministerelor, de la 1 ianuarie 2019, dand exemplul Ministerului Muncii. Potrivit graficelor prezentate de ministru, cresterile vor fi astfel:

Consilier grad superior, crestere de 650 de lei pana la peste 6.300 de lei.

La consilieri debutanti cresterile vor fi de 1.652 de lei.

Un referent va avea o crestere de 1.400 de lei, pana la peste 3.700 de lei, iar un referent debutant va incasa 3.474 de lei de la 1 ianuarie 2019. Ministrul nu exclude concedierile in cadrul Ministerului Muncii.

"Sunt posibile concedieri la Ministerului Muncii, am inceput o reorganizare, dispar jumatate din functiile de conducere judetene (...) O mare parte din personalul de care nu mai avem nevoie va fi mutat la casa de pensii", a declarat Olguta Vasilescu la Antena 3.
Un proiect de ordonanta privind modificarea Codului Muncii avanseaza posibilitatea iesirii femeilor la pensie la aceeasi varsta cu barbatii.

Propunerea de modificare a Codului Muncii a fost facuta in contextul in care Curtea Constitutionala a stabilit, prin decizia 387 din 5 iunie 2018, ca "incetarea raportului de munca al femeii la o varsta mai redusa decat a barbatului poate si trebuie sa ramana o optiune a acesteia, in contextul social actual", scrie hotnews.ro.

"In opinia Curtii Constitutionale, in masura in care salariata opteaza pentru continuarea raporturilor de munca, pana la implinirea varstei de pensionare prevazute de lege pentru barbati, exercitiul dreptului la munca nu este conditionat de incheierea unui nou contract si de vointa angajatorului", se arata in nota de fundamentare a ordonantei de urgenta.

Cum se va modifica Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) pentru a pune in acord legislatia cu decizia Curtii Constitutionale:

1. Litera c) a alineatului (1) a articolului 56 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, pentru salariata care opteaza in scris pentru continuarea executarii contractului individual de munca, la varsta de 65 de ani; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II."

2. Dupa alineatul (2) al articolului 56 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Angajatorul nu poate ingradi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea in conditiile prevazute la lit. c), teza intai. "
Romanii vor putea achizitiona autovehicule hibrid, autovehicule electric hibrid sau autovehicule pur electrice, chiar daca detin un automobil, potrivit unui proiect de act normativ care modifica programul "Prima Masina". Autoritatile sustin ca doresc innoirea parcului auto si cresterea vanzarilor.

Persoanele fizice vor putea achizitiona un autovehicul nou hibrid, cu cel putin doua convertoare de energie diferite si doua sisteme de stocare de energie montate pe vehicul pentru a-i asigura propulsia, prin "Prima Masina", conform unui proiect de Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG), care prevede modificarea programului "Prima Masina".

Proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (MFP), spre consultare publica, joi, 1 noiembrie. Adoptat prin OUG nr. 66/2014, programul "Prima Masina" vizeaza stimularea cumpararii de autoturisme noi, avand ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achizitia unui autoturism nou prin contractarea de credite garantate de stat.

Un alt tip de autovehicul permis la achizitie, odata cu modificarile din legislatie, este cel electric hibrid, respectiv autovehiculul hibrid, care poate avea o cantitate de emisii generata de maximum 70g CO2/km NEDC, in regim de functionare mixt.

De asemenea, modificarile prevad ca pot fi achizionate autovehicule pur electrice de orice tip - autoturism, autoutilitara usoara, autospeciala sau autospecializata usoara sau cvadriciclu, care este clasificat ca vehicul cu emisii poluante zero.

Pentru automobilele hibrid, pretul de achizitie maxim este de 100.000 de lei + TVA, pentru care beneficiarul programului trebuie sa asigure un avans de minimum 25% din pretul de achizitie al autoturismului. Pentru automobilele care au componenta electrica, pretul de achizitie de maxim poate fi de 150.000 de lei, la care se adauga TVA, pentru care beneficiarul programului trebuie sa asigure un avans de minim 30% din pretul de achizitie al autoturismului.

De asemenea, autoturismele clasice cu sistem de propulsie termic (cu motor de ardere interna) care indeplinesc normele Euro 6 pot fi achizitionate in limita unui pret de 50.000 de lei + TVA, pentru care trebuie sa achite un avans de 5%.

Reprezentantii MFP au mentionat ca preturile au fost calculate in functie de preturile dealerilor auto si de prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 80/2001, ca autoritatile si institutiile publice pot achizitiona autoturisme al caror pret nu poate depasi contravaloarea in lei a sumei de 35.000 euro inclusiv TVA, daca sunt nepoluante.

Proiectul de act normativ mai prevede acceptarea ecobonusurilor si ecotichetelor acordate in cadrul programelor Rabla Clasic si Rabla Plus pentru achitarea avansului minim obligatoriu.

Garantia statului va fi de maximum 50% din finantarea acordata.

Programul este deschis persoanelor de peste 18 ani, care nu inregistreaza obligatii de plata restante la bugetul general consolidate si restante la plata altor credite bancare, conform proeictului de act normativ. Astfel, propunerile de modificare vizeaza posibilitatea achizitionarii de catre persoanele fizice a unui autovehicul nou de la companiile din domeniu, chiar daca detin unul deja.

"Masurile propuse sunt de natura sa stimuleze achizitia de autoturisme noi in cadrul programului, cu efecte benefice asupra innoirii parcului auto, cu efecte antrenante in economie. In prezent, prin Programul de stimulare a cumpararii de autoturisme noi, se incurajeaza achizitia de autovehicule situate in palierele joase de pret sau masinile putin poluante cu litraj mic si consum redus de combustibil. Avand in vedere asteptarea data de lansarea celor doua programe Rabla Clasic si Rabla Plus prin care populatia poate accesa unul dintre cele doua programe sau, concomitent, pe ambele, coroborat cu faptul ca acestea vin cu bonusuri, (ecotichete care pot ajunge pana la valoarea de 45.000 de lei pentru masini electrice), putem vorbi despre un nivel ridicat al achizitiei de astfel de autoturisme care se va reflecta in cresterea volumului vanzarilor de autoturisme noi, cumuland efectele lantului de productie, import si distributie, inclusiv serviciile conexe in sectorul auto", se subliniaza in Nota de fundamentare a noii OUG.

Dupa intrarea in vigoare a noii OUG, normele de aplicare vor fi modificate in termen de cel mult 45 de zile.

"In functie de data operationalizarii modificarilor si completarilor propuse si de gradul de utilizare a plafonului total alocat pentru acest an, nivelul plafonului anual al garantiilor care pot fi emise in cadrul Programului va putea fi majorat corespunzator prin hotarare a Guvernului", au mai precizat reprezentantii MFP.

Pentru asigurarea functionalitatii Programului, nu sunt necesare dezvoltari importante ale aplicatiei informatice actuale, daca solicitarile de garantare sunt transmise pana la data intrarii in vigoare a modificarilor noii OUG, acestea fiind solutionate prin aplicarea dispozitiilor legale in vigoare la data depunerii lor, potrivit MFP.

"Propunerile de modificare a normei primare (n.red. - programul Prima Masina) au in vedere necesitatea de a introduce la nivel de principiu premisele corelarii avansului minim cu cuantumul beneficiilor oferite in cadrul celor doua programe, respectiv Rabla Clasic si Rabla Plus, precum si cu preturile de vanzare ale autovehiculelor existente pe piata", se scrie in Nota de fundamentare a unui proiectului de OUG.

De asemenea, Finantele sustin ca este nevoie de adoptarea unei OUG, din cauza perioadei lungi pe care o presupune adoptarea unei legi, precum si a faptului ca se propune introducerea unei serii de elemente noi care necesita o corelare urgenta a anumitor prevederi cu facilitatile oferite in cadrul Programelor Rabla Clasic si Rabla Plus, a caror perioada de derulare este 2017-2019.

"Se propune adoptarea masurilor prezentate pe calea unei ordonante de urgenta avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru extinderea ariei de aplicabilitate a Programului de stimulare a achizitiei de autoturisme noi, in caz contrar existand riscul necorelarii cu perioada de implementare a Programelor Rabla Clasic si Rabla Plus, consecinta cea mai grava in acest caz reprezentand-o scaderea gradului de interes din partea finantatorilor si potentialilor beneficiari pentru program", se subliniaza in Nota de fundamentare prin care se doreste modificarea programului Prima Masina.

In plus, Finantele sustin ca vor o OUG pentru a asigura respectarea obligatiilor care ii revin statului roman pe linia reducerii impactului traficului rutier asupra calitatii aerului.

"Necesitatea reglementarii urgente a masurilor propuse in cadrul prezentei ordonante de urgenta este justificata si de importanta deosebita a politicilor publice menite sa combata poluarea si sa restabileasca calitatea aerului la nivelul aglomerarilor urbane importante, in special in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante generate de autovehicule", au mai argumentat initiatorii OUG.
Presedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea legii pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.194/2002 si a Ordonantei Guvernului nr. 25/2014, in sensul asigurarii transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European si a Consiliului privind conditiile de intrare si de sedere a resortisantilor tarilor terte pentru cercetare, studii, formare profesionala, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educationale si munca "au pair".

"Strainilor intrati in Romania in scopul incadrarii in munca li se prelungeste dreptul de sedere temporara in scop de munca daca prezinta contractul individual de munca cu norma intreaga, inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor, din care rezulta ca salariul este cel putin la nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata. In cazul lucratorilor inalt calificati, salariul trebuie sa fie la nivelul de cel putin doua ori castigul salarial mediu brut", prevede legea.

In legea in vigoare plata salariatilor straini trebuia sa fie cel putin la nivelul castigului salarial mediu brut pe tara, iar in cazul lucratorilor inalt calificati salariul sa fie la nivelul de cel putin patru ori castigul salarial mediu brut pe tara.

Strainilor care sunt numiti la conducerea unei filiale, reprezentante sau sucursale de pe teritoriul Romaniei a unei companii care are sediul in strainatate, in baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeasi valoare juridica, li se prelungeste dreptul de sedere temporara in scop de munca fara prezentarea unui contract de munca, daca fac dovada mijloacelor de intretinere obtinute din activitatea desfasurata in aceasta calitate, cel putin la nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, mai prevede legea.

De asemenea, strainilor intrati in Romania in scopul incadrarii in munca in calitate de lucrator "au pair" li se prelungeste dreptul de sedere temporara in scop de munca daca prezinta contractul individual de munca cu timp partial, inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor, din care rezulta ca durata timpului de munca nu depaseste 25 de ore pe saptamana, iar cuantumul salariului este cel putin la nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, calculat la fractia de timp lucrata.

Potrivit legii, organele politiei de frontiera pot sa nu permita intrarea strainilor pe teritoriul statului roman in situatia in care au savarsit, cu intentie, pe teritoriul Romaniei ori in strainatate, infractiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 3 ani.

Viza de lunga sedere pentru studii poate fi acordata, la cerere, strainilor care solicita intrarea pe teritoriul Romaniei in calitate de student, stagiar, elev sau care participa la un program de schimb de elevi sau proiect educational.

Solicitarea trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente in cazul studentilor: (i) dovada de acceptare la studii eliberata de Ministerul Educatiei Nationale, din care sa rezulte ca va urma o forma de invatamant cu frecventa, la o institutie de invatamant superior de stat sau particulara, acreditata ori autorizata provizoriu potrivit legii; (ii) dovada achitarii taxei de studii pentru cel putin un an de studii; dovada mijloacelor de intretinere, in cuantum de cel putin salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, lunar, pentru intreaga perioada inscrisa in viza; dovada privind asigurarea cazarii la o familie selectata de catre organizatia care realizeaza schimbul de elevi sau proiectul educational si care detine un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie din Romania sau intr-o unitate speciala de cazare selectionata de catre organizatia care realizeaza schimbul de elevi sau proiectul educational, mai prevede legea.

Tot luni, seful statului a semnat decretele privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei Nationale de fundamentare a Planului national de adoptare a monedei euro.

Presedintele Klaus Iohnnis a semnat si decretul privind acordarea Drapelului de lupta Grupului 210 Sprijin "General de divizie Ioan Macri".
02-11-2018
Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, spune ca decizia privind majorarea salariului minim va fi luata de Guvern, fara a preciza data de la care acesta va creste, dar confirmand nivelul de 2.080 de lei si faptul ca acest salariu minim va fi diferentiat in functie de vechime si studii.

Intrebat vineri daca salariul minim va creste de la 1 decembrie, Eugen Teodorovici a evitat sa mentioneze o data.

"Aici se va lua o decizie la nivel de Guvern vizavi de data", a spus Teodorovici. Acesta a confirmat insa ca valoarea salariului minim va creste la 2.080 de lei brut si se va face diferentiat in functie de vechimea in munca si de studii, in acest caz salariul minim va fi de 2.350.

Teodorovici a evitat sa spuna daca o decizie in acest sens va fi luata vineri in coalitia de guvernare.

"Daca se va lua o decizie va veni si un act normativ in baza caruia acest salariu minim de va majora", a precizat Teodorovici.

In ceea ce priveste cea de-a doua rectificare bugetara din acest an, ministrul Finantelor a spus ca nu a discutat cu preseditele ALDE, Calin Popescu Tariceanu, despre acest subiect si ca saptamana viitoare se definitiveaza discutiile cu toate ministerele vizate de rectificare.

"Ideea este sa ne mentinem sub 3 la suta ca si deficit, 2,97, asa cum am promis", a spusTeodorovici. Acesta a precizat ca deficitul bugetar estimat pentru anul 2019 este de 2,53 la suta.

Painea se va scumpi cu cateva procente incepand chiar din aceasta luna, din cauza majorarii tarifelor la electricitate si gaze naturale, dar si al costurilor cu materia prima si forta de munca.

"Pretul materiei prime a crescut, pretul fortei de munca, la fel. Pe langa toate acestea, am primit notificari de la furnizorii de gaze si de energie electrica pentru a ne informa ca majoreaza tarifele cu 25%. Daca tigara s-a scumpit, nu trebuie sa scumpim si painea? Daca, inainte, o paine costa cat o tigara, trebuie sa coste si de aici incolo cat costa o tigara. (...) In momentul de fata, pretul franzelei variaza intre 0,60 lei si 1,30 lei. Daca fiecare adauga un minimum de 0,20 lei, atunci produsul va costa intre 0,80 si 1,5 lei. Vorbim de franzela de 300 de grame. Calculele noastre strict facute pe brutaria ROMPAN - Proiect Service - ne arata ca acesta este intervalul la care trebuie sa ne referim. Sigur, daca un produs costa 4 lei, nu mai vorbim de o majorare de 0,20 lei, ci de altceva", a explicat presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase - ROMPAN, Aurel Popescu, prezent la standul Asociatiei de la INDAGRA.

In schimb, daca luam in calcul pretul unui covrig, produs care a inregistrat cea mai mare crestere pe consum, seful ROMPAN sustine ca majorarea de la 1 leu la 1,5 lei pe bucata a fost un "pic mai mare decat trebuia".

"Legat de covrig, trebuie sa luam in calcul nu numai aceste cresteri. Este problema si restului la produs pe care il dai omului. Am facut un experiment: am aruncat 10 bani pe jos pentru a vedea cate persoane se apleaca sa ridice moneda. Nici la 25 de oameni nu s-a aplecat unul sa ia 10 bani sau 20 de bani. Insa, daca persoanele observa o moneda de 50 de bani, pe aceea o ridica. Este buna si la carucioarele din supermarket, si la cafeaua de la automat. Atunci, decat sa nu-i dai rest omului sau sa-i umpli buzunarul de maruntis, sunt convins ca majorarea de pret a fost un pic mai mare decat trebuia, astfel incat sa fie eliminata aceasta chestie cu restul dat clientului", a subliniat Popescu.

In ceea ce priveste pretul actual al materiei prime, reprezentantul brutarilor afirma ca anul acesta pretul s-a majorat semnificativ, pana la 850 lei/tona de grau, fata de 650 de lei/tona in 2017.

"Nici nu putem compara pretul fata de recolta anului trecut, pentru ca anul trecut am avut un pret aproape liniar pe tot parcursul anului. In schimb, anul acesta, am cumparat grau la recoltare cu 650 lei/tona, in timp ce acum cumparam cu 850 lei tona. A crescut foarte mult pretul, cu aproximativ 25 de procente. Indiferent ce-am face, daca am aduce grau din afara pentru a-l ameliora pe cel romanesc, ar insemna sa avem costuri mari, mult mai mari decat cu graul romanesc. De aceea, suntem sortiti sa mancam acest grau care a ramas in tara", a spus Popescu.

Pe de alta parte, seful ROMPAN considera ca recolta de grau a Romaniei obtinuta anul acesta se situeaza sub nivelul a 10 milioane de tone, desi ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anuntat o productie record care a depasit cu 200.000 de tone pragul de 10 milioane de tone.

"Conform datelor pe care le detinem, provenite de la asociatiile membre ale OIPA (Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si Produse Derivate din Romania), productia de grau a Romaniei, aferenta acestui an, se situeaza sub nivelul a 10 milioane de tone. Oricum ar fi, productia de grau a anului in curs este una cu mult mai mare decat ceea ce consumam noi in Romania si creeaza un disponibil pentru export de circa 5-6 milioane de tone. Nu ar fi problema din acest punct de vedere. Problema este insa calitatea materiei prime. Am avut necazuri mari generate de intemperii, de ploile din perioada recoltarii, astfel ca mai bine de 50 de procente din recolta de grau au avut afectati indicii de panificatie. Daca luam in calcul ca 50% este grau bun si 50% cu indici mai slabi calitativ, inseamna ca daca am exportat pana acum patru milioane de tone si mai urmeaza sa comercializam peste granita inca 1,5 milioane de tone, materia prima de buna calitate a plecat la export, iar graul cu indici mai slabi ramane in tara. De acum incolo, suntem sortiti sa facem paine din grau cu indici de panificatie mai slabi", subliniaza liderul patronatului ROMPAN.

Intrebat daca mai exista pe stoc grau din anul agricol anterior, el a raspuns: "Am avut, dar l-am mancat".

"Din acest punct de vedere, vom avea de dovedit ca brutarii nostri sunt maestri buni si ca vom reusi sa facem o paine buna dintr-un grau mai slab calitativ, cel din acest an. In primul rand, vorbim de greutatea hectolitrica a graului, parametru care a fost afectat puternic si care genereaza un randament mic in moara. Din acest motiv, din punctul de vedere al costurilor, suntem la pamant. In al doilea rand, discutam de probleme cu nivelul proteinei si, legat de proteina, este si glutenul graului. (...) S-a deteriorat foarte mult bobul de grau in perioada recoltarii si, din aceasta cauza, sigur, i-a scazut calitatea. A fost spalat bine de ploi, a ramas cu umiditate multa, a incoltit in spic s s-au intamplat foarte multe fenomene", a adaugat Popescu.

De asemenea, unul dintre subiectele cele mai dureroase pentru industria de morarit si panificatie, si nu numai, este cel legat de deficitul fortei de munca, despre care presedintele ROMPAN vorbeste de cativa ani buni, dar care devine tot mai acut in ultima perioada.

"Situatia este ceva mai buna decat va fi anul viitor. Adica, este mai proasta decat anul trecut si anul viitor cred ca va fi si mai proasta. Avem aceste probleme cu forta de munca nu numai noi in sector. Vorbim aici de toata industria alimentara si, cred, toata economia tarii are aceeasi problema. Solutia de redresare a situatiei ar fi aceea de a plati salarii care sa ii determine pe romani sa ramana in tara. Concret, un salariu ar trebui sa fie undeva la 1.000 de euro sau cat ii raman unui conational in Spania, Italia sau unde munceste, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea si celelalte. Fara salarii mari, nu putem sta de vorba despre stabilitatea fortei de munca si despre asigurarea fortei de munca. In al doilea rand, este necesar, din punct de vedere educational, sa lucram foarte mult cu Ministerul Invatamantului, cu Ministerul Agriculturii, cu liceele agricole, astfel incat sa putem gasi tineri care sa intre in aceste scoli si sa-i atragem", a precizat Popescu.

Potrivit sursei citate, deficitul la nivel de ramura este de cateva mii de oameni.

"Daca noi avem in prezent 40.000 de angajati, deficitul este de cel putin 10 procente", afirma seful ROMPAN.

In prezent, in industria de morarit si panificatie lucreaza in jur de 60.000 de oameni, mai putin cu 10.000 fata de anii trecuti, iar consumul de paine a scazut si el din cauza numarului mare de romani plecati peste hotare, de la peste 90 de kilograme/locuitor/an la putin peste 80 de kilograme. In comparatie cu tari din UE, Germania, Franta sau Italia, pretul painii in Romania este de aproape trei ori mai mic.

ROMPAN este prima asociatie constituita in Romania in 1990 si cuprinde peste 300 de societati din toate domeniile din industrie. Cota de piata este de 65% pe morarit, 40% la panificatie, 70% la paste fainoase si 55% la biscuiti. Sectorul inregistreaza anual o cifra de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.
De la numirea lui Bogdan Trif la conducerea Ministerului Turismului, aproape toate proiectele legislative lucrate in 2017 au stagnat sau au fost modificate, desi fusesera dezbatute deja cu reprezentantii mediului de afaceri si aveau o forma finala. Doar voucherele de vacanta au ramas in vigoare, din timpul mandatului lui Mircea Dobre, iar efectele au fost benefice pentru intreaga industrie a turismului. In rest, Legea Turismului s-a modificat ca forma si recent s-a reafisat pe site-ul ministerului pentru dezbatere publica, Master Planul pentru Turism a stagnat, iar garantarea pachetelor turistice a fost aruncata in haos. Patronatele cer demiterea ministrului sau chiar desfiintarea ministerului.

Senatul a adoptat, miercuri, in unanimitate, in calitate de prima Camera sesizata, Ordonanta Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de calatorie si serviciile de calatorie asociate, prin care se transpun in legislatia nationala prevederi europene si se asigura protectia calatorilor in caz de insolventa a agentiei de turism. "Prin actul normativ se transpun in legislatia nationala prevederile Directivei nr. 2302/2015, se creeaza cadrul legal cu privire la contractele ce au ca obiect pachetele de servicii de calatorie si serviciile de calatorie asociate incheiate intre calatori si comercianti si se asigura protectia calatorilor in caz de insolventa a agentiei de turism organizatoare sau a comerciantului care faciliteaza achizitionarea serviciilor de calatorie asociate", explica Bogdan Tomoiaga, secretar de stat in Ministerul Turismului. Reprezentantii mediului de afaceri spun, insa, ca directiva europeana a fost transpusa gresit in lege, cu copy/paste, fara sa se tina cont de situatia reala din Romania, astfel incat legea nu se va putea aplica sau va avea efecte negative si mai ales nu va garanta produsele turistice. "In primul rand, nu se da formula de calcul, in declaratia privind activitatea desfasurata de agentiile de turism, iar din modul in care sunt formulate campurile ce trebuie sa fie completate se pot intelege lucruri diferite, astel incat fiecare contabil va putea interpreta aceste formulari si se va crea haos. Este o formulare ambigua: valoarea totala incasata in avans. Ce sa intelegem din asta? Ca trebuie sa fie declarate doar sumele care sunt achitate ca avans? Ce facem cu cei care achita integral?", spune reprezentantul unei agentii de turism.

Legea lasa loc de interpretari si creeaza haos

In plus, trebuia sa fie garantate 100% produsele turistice, dar formularea legii spune altceva. Statisticile arata ca circa 40% dintre clientii agentiilor de turism sunt persoane fizice, iar restul sunt persoane juridice. Directiva europeana ar fi trebuit sa fie transpusa in legislatia romaneasca astfel incat sa se garanteze 100% produsele turistice pentru persoanele fizice, dar acest lucru nu se va putea intampla, conform legii care tocmai a fost adoptata de Senat, respectiv Ordonanta 2/2018, pentru ca textul de lege nu face referire la toate produsele turistice, spun reprezentantii industriei ospitalitatii. Din calculele lor, se vor garanta circa 20% dintre produsele vandute de agentii catre persoanele fizice, unde nu intra serviciile all inclusive, cazarile cu pensiune completa sau demipensiune si multe altele, iar aceste aspecte nu sunt cunoscute de cumparatori. Pracatic, romanii care vor cumpara in continuare excursii si vacante de la agentiile de turism se pot trezi in situatia in care nu li se garanteaza, de fapt, nimic. "Produsele turistice cumparate de la agentii de persoanele fizice, din pacate, nu vor fi garantate 100%, pentru ca cei care au facut legislatia subsevcenta nu au tinut cont de situatia din tara noastra, adica de faptul ca sunt mai multe tipuri de cazare. Daca doua persoane cumpara un produs de la o agentie, acelasi serviciu turistic poate sa difere si sa aiba sau nu asigurare, in functie de modul de ofertare al hotelierului. Daca hotelul oferteaza cazare plus trei mese, adica pensiune completa, nu trebuie sa o asigure. Daca hotelul da la alta agentie cazare cu mic dejun si masa separata, iar agentia le combina, devine pachet turistic si trebuie sa fie asigurat. Clientul, cand se duce la agentie, doreste sa afle ce i se ofera. Agentia poate sa denumeasca produsul pachet turistic sau altfel, dar numai pachetul este asigurat. Croaziera, de exemplu, nu este asigurata, desi costa mii de euro. Alt exemplu: daca cineva inchiriaza o vila, de Craciun, produsul nu este asigurat, pentru ca nu s-a prevazut in lege. Exista posibilitatea sa te eschivezi de la garantare, prin legislatia actuala", explica Nicolae Istrate, vicepresedinte FPTR. Reprezentantii patronatului au cerut demiterea ministrului Bogdan Trif, saptammana aceasta, pentru greselile pe care le-a facut, de cand a preluat mandatul.

Agentiile mici si mijlocii nu pot suporta nici garantarea prin cerarea fondului fiduciar, neavand putere financiara pentru a sustine platile, in lipsa posibilitatii de a rula banii primiti de la clienti in avans.

Si agentiile sunt afectate de formularile legii

Desi pare ca forma legii avantajeaza agentiile, care ar putea da "tepe", in mod legal, aceeasi lege le afecteaza si pe acestea, pentru ca nu mai au garantia ca banii incasati de la clienti pot fi folositi pentru plata in avans a serviciilor hoteliere. Conform expunerii de motive a proiectului, calatorii au posibilitatea sa inceteze contractul privind pachetul de servicii de calatorie in orice moment inainte de inceperea executarii pachetului, in schimbul platii unui comision de incetare adecvat si justificabil. Este posibila si incetarea contractului privind pachetul de servicii de calatorie fara plata unui comision, in cazul in care circumstante inevitabile si extraordinare afecteaza in mod semnificativ executarea pachetului. In cazuri specifice, agentia de turism organizatoare are, de asemenea, dreptul de a inceta contractul cu rambursarea tuturor platilor achitate in legatura cu pachetul. "S-a motivat prin faptul ca aceasta lege vizeaza protectia clientilor si in cazul insolventei agentiei de turism, doar ca noi facem plata in avans la hotel, iar clientului i se da posibilitatea sa anuleze totul, in ultima clipa. Inseamna ca eu, ca agentie, raman cu banii dati si ma obliga legea sa dau si banii inapoi clientului, chiar daca nu am gresit cu nimic. In cazul asta, inchidem toti agentiile si ne apucam de altceva", spune reprezentantul unei agentii de turism.
01-11-2018
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a anuntat azi noile tarife de referinta pentru politele auto obligatorii (RCA) calculate de firma de consul­tanta EY. Noile tarife sunt in medie cu 4% mai mari pen­tru clientii persoane fizice decat tarifele actuale, in timp ce pentru companii tariful mediu a scazut cu 5%. Prima medie pentru personae fizice este la 790 de lei pe an, in timp ce pentru companii se situeaza la 1.660 lei.

Persoanele fizice pot achizitiona polita RCA pe un an la un tarif cuprins intre 572 lei si 2.476, pretul variind in functie de varsta clientului si capacitatea cilindrica a autoturismului. De exemplu, pentru un sofer cu varsta cuprinsa intre 31 si 40 de ani care detine un autoturism cu capacitatea cilindrica cuprinsa intre 1.201 si 1.400 centimetri cubi tariful de referinta pentru polita RCA va fi de 601 lei, cu 6% mai mult decat tariful de referinta actual.

Pe de alta parte, in cazul transportatorilor tariful de referinta pentru un camion cu masa de peste 16 tone este de 7.273, cu circa 7% mai putin decat tariful de referinta actual.

Modificarile tarifelor de referinta estimate pentru fiecare segment de risc sunt generate, in principal, de evolutia daunalitatii in perioadele de referinta luate in considerare in cadrul celor doua exercitii de calcul, potrivit ASF.
Codul Muncii va fi modificat prin Ordonanta de Urgenta, masura impunandu-se pentru a fi consemnate modificarile in privinta salariului minim pe economie.

Guvernul Dancila pregateste o Ordonanta de Urgenta care schimba radical viata salariatilor din Romania, sustin surse citate de bugetul.ro. Potrivit acestora, schimbarile privind salariul minim pe economie si salariul minim diferentiat nu vor fi introduse de la 1 noiembrie 2018, deoarece trebuie facuta, in prima instanta, o modificare radicala.

"Pentru a nu omori companiile, in cazul in care veneam cu aceasta majorare peste noapte, vom adopta aceasta modificare de la 1 Decembrie 2018, nu de la 1 noiembrie, asa cum a prevazut Comisia Nationala de Prognoza. Atat cresterea salariului minim pe economie, cat si salariul minim diferentiat vor veni la pachet", au declarat sursele citate.

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a anuntat recent, pe pagina sa de Facebook, ca, dupa analiza datelor transmise de Comisia de Prognoza, MMJS lucreaza la cresterea salariului minim pe economie inca de la finalul acestui an si la diferentierea salariului minim in functie de studii sau vechimea de peste 15 ani.

Consiliului de Programare Economica, entitate din cadrul Comisiei Nationale de Prognoza, a anuntat ca salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va creste la nivelul de 2.080 lei/luna, incepand cu 1 noiembrie 2018. Va fi introdus un salariu minim diferentiat, de 2.350 lei/luna, pentru angajatii cu studii superioare si pentru angajatii cu 15 ani vechime. De asemenea, de la 1 octombrie 2019, salariul minim pentru persoanele fara studii superioare va creste la 2.250 lei si cel pentru persoanele cu studii superioare la 2.520 lei. De la 1 octombrie 2020, el va creste la 2.430 lei pentru cei fara studii superioare si la 2.700 lei pentru cei cu studii superioare.

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) incepe de joi plata in avans pentru fermierii care au solicitat sprijin cuplat in sectorul zootehnic pentru speciile ovine si caprine, in "Campania 2018", plafonul fiind de 56,1 milioane de lei.

"In conformitate cu prevederile art. 5 din Hotararea de Guvern nr. 783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al platii unice pe suprafata, al platii redistributive si a intervalelor de suprafata pentru care se acorda aceasta, al platii pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, al platii pentru tinerii fermieri si a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, plafonul aferent schemei de sprijin cuplat in sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine este de 56.100 mii euro", se scrie intr-un comunicat de presa al APIA.

Cuantumul pentru plata avansului este de 11.1815 euro/cap, la cursul de schimb valutar de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana la data de 28 septembrie 2018.
Programul Rabla se modifica. Ministerul de Finante a publicat un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Programului de stimulare a cumpararii de autoturisme noi, Rabla Clasic si Rabla Plus.

Programul Rabla. Finantele intentioneaza sa dea posibilitatea ca beneficiarii Programului Rabla sa poata achizitiona un autoturism chiar daca au mai detinut anterior in proprietate un astfel de autoturism.

In prezent, legea prevede obligativitatea prezentarii unei declaratii pe propria raspundere data de catre beneficiar, care sa ateste faptul ca nu a mai detinut niciodata in proprietate un alt autoturism nou.

O alta modificare propusa prin Ordonanta de urgenta pregatita la Ministerul Finantelor da posibilitatea achizitionarii unui autovehicul nou, pe langa cel clasic cu sistem de propulsie termic (cu motor de ardere interna) si a urmatoarelor tipuri de autovehicule, dupa cum urmeaza:

- autovehicul hibrid, cu cel putin doua convertoare de energie diferite si doua sisteme de stocare de energie montate pe vehicul pentru a-i asigura propulsia, avand un pret de achizitie de maxim 100.000 lei, la care se adauga TVA, pentru care beneficiarul programului trebuie sa asigure un avans de minim 25% din pretul de achizitie al autoturismului;

- autovehicul electric hibrid, autovehicul hibrid care, pentru a-si asigura propulsia mecanica, preia energie din doua surse de energie stocata, montate pe vehicul: un combustibil consumabil, respectiv un dispozitiv de stocare a energiei electrice (de exemplu: baterie, condensator, volant/generator etc.) care are o sursa de alimentare externa - Plug-in si care genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 50g/km, in regim de functionare mixt. In cazul in care in COC (certificatul de conformitate al autovehiculului) este inscrisa cantitatea de emisii de CO2 conform standardului WLTP (World Harmonised Light Vehicles Test Procedure, stabilita in Regulamentul (UE) 2017/1.151 al Comisiei), cantitatea de emisii generata de autovehiculul nou trebuie sa fie de maximum 70 g CO2/km NEDC (New European Drive Cycle, utilizat in temeiul Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei), in regim de functionare mixt, avand un pret de achizitie de maxim 150.000 lei, la care se adauga TVA, pentru care beneficiarul programului trebuie sa asigure un avans de minim 30% din pretul de achizitie al autoturismului;

- autovehicul pur electric - orice autoturism, autoutilitara usoara, autospeciala/autospecializata usoara sau cvadriciclu, propulsat/propulsata de un motor electric cu energie furnizata de baterii reincarcabile, alimentate de o sursa externa de energie electrica, clasificat ca vehicul cu emisii poluante zero NEDC, avand un pret de achizitie de maxim 150.000 lei, la care se adauga TVA, pentru care beneficiarul programului trebuie sa asigure un avans de minim 30% din pretul de achizitie al autoturismului.
31-10-2018
Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege de aprobare a OUG 32/2015 privind infiintarea Garzilor forestiere, astfel incat ocuparea posturilor se face numai cu promovarea unei "evaluari de integritate".

"Ocuparea posturilor din cadrul Garzilor si a Directiei se face numai cu promovarea evaluarii de integritate", prevede proiectul adoptat.

De asemenea, personalul din cadrul Directiei este supus unei evaluari de integritate, care constituie cerinta specifica ocuparii posturilor din cadrul Garzilor si a Directiei, sub sanctiunea eliberarii din functia publica sau incetarii raportului de munca, dupa caz. Personalul din cadrul Garzilor si al Directiei este supus anual evaluarii de integritate, cu aprobarea conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

Dobandirea calitatii de personal al Garzilor si al Directiei presupune acordul implicit al acestuia pentru evaluarea de integritate.

"Activitatea Garzilor este subordonata autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, prin Garda Forestiera Nationala, organizata ca directie generala cu atributii de reglementare, implementare si control al regimului silvic si cinegetic, denumita in continuare Directie", mai prevede legea.

Camera Deputatilor este for decizional in acest caz.
Plenul Camerei Deputatilor a modificat, miercuri, legea educatiei nationale, in sensul acceptarii inscrierii, de catre unitatile de invatamant, a persoanelor care nu detin cod numeric personal (CNP).

La dezbaterile pe marginea proiectului, deputatul Oana Bizgan a spus miercuri ca in Romania exista aproximativ 160.000 de persoane fara CNP.

Potrivit actului normativ adoptat, "in vederea asigurarii accesului la invatamantul general obligatoriu, unitatile de invatamant preuniversitar au obligatia de a inscrie persoanele care nu detin un cod numeric personal".

Invatamantul general obligatoriu este de 11 clase si cuprinde invatamantul primar, invatamantul gimnazial si primii 2 ani ai invatamantului secundar superior. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020.

Potrivit deputatilor din comisia de invatamant. prin ordine ale ministerelor urmeaza sa fie stabilite conditiile in care se va realiza inscrierea la scoala a persoanelor fara CNP.

Proiectul merge la Senat in calitate de for decizional.
"Taxa pe stalp" va fi reintrodusa, dupa ce Parlamentul a decis ca vor fi incluse in categoria cladirilor a turnurilor de sustinere a turbinelor eoliene. Acest lucru va face posibil ca autoritatile locale sa impuna impozite si taxe locale pentru astfel de constructii.

Initiatorii proiectului de lege sunt senatorul PSD de Constanta Tit-Liviu Brailoiu, actualul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Stefan-Radu Oprea, dar si Emanoil Savin, senator PSD si fost primar al Busteniului. Ei au inaintat Parlamentului propunerea legislativa, in procedura de urgenta.

Initiativa are si sustinerea Ministerului Finantelor, care l-a aprobat "tacit", sustinand ca o astfel de taxa este justificata in urma eliminarii taxei pentru constructiile speciale, cunoscuta "taxa pe stalp".

Proiectul de lege va fi transmis acum presedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Ce modificari au fost aduse

Prin proiectul de lege, parlamentarii propun modificarea Codului Fiscal pentru a include in categoria cladirilor, pentru ratiuni de fiscalizare, turnurile de sustinere a turbinelor eoliene.

Initiatorii sustin ca vechiului Cod Fiscal i-au fost aduse modificari care clarificau faptul ca turnul de sustinere al turbinelor eoliene se incadra "in categoria cladirilor", ceea ce permitea autoritatilor adminsitratiei publice locale sa impuna impozite si taxe locale. Insa odata cu noul Cod Fiscal au fost pierdute din vedere asemenea clarificari, spun ei, transmitand ca acest lucru genereaza neclaritati in stabilirea impozitelor si taxelor locale.

Astfel, in prezent, Codul fiscal include definitia "cladirii", care este clasificata drept "orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele structural de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite".

Insa ce sustin initiatorii legii este ca aceasta definitie nu contine si clarificari privind turnurile de sustinere a turbinelor eoliene. Astfel, prin initiativa legislativa, acestia au introdus la finalul definitiei si propozitia: "In categoria cladirilor se include si turnurile de sustinere a turbinelor eoliene".

Initiatorii fac precizarea ca incadrarea turnurilor de sustinere ale turbinelor eoliene in categoria "cladiri" este conform cu dreptul comunitar in materie fiscala. Mai mult decat atat, initiatorii considera adecvata formularea acestei clarificari in corpul legii privind Codul Fiscal.

Decizie nefavorabila a instantei

La finalul lunii septembrie a anului trecut, o hotarare a Comisiei Fiscale din cadrul Ministerului Finantelor care prevedea ca stalpii turbinelor eoliene sunt calificati drept "cladiri" si supusi, in consecinta, impozitarii, a fost anulata in premiera de Curtea de Apel.

Aceasta decidea ca stalpii turbinelor eoliene nu vor mai fi considerati cladiri, ci "echipamente tehnologice complexe, cu regim tehnic si fiscal unitar, ale caror elemente componente nu se pot afla intr-o situatie juridica si, implicit, fiscala diferita de cea a turbinei, in integralitatea ei". Prin consecinta, ei nu pot fi nici impozitati precum cladirile.

Conflict mai vechi

Anul trecut, Ministerul Finantelor a fost dat in judecata de trei subsidiare locale ale grupului CEZ si Enel Green Power Romania, din cauza deciziei Comisiei fiscale care decreta ca turnurile de sustinere ale turbinelor eoliene "se incadreaza in categoria cladirilor asa cum sunt acestea definite la art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal" si, deci, pentru ele se datoreaza impozit local pe cladiri.

Asta pentru ca dezvoltatorii de parcuri eoliene mai plateau un impozit, cel pe constructii speciale, asa-numita "taxa de stalp". Ei s-au plans, astfel, ca erau taxati de doua ori pe acelasi activ.
30-10-2018
Romania si-a propus pentru 2030 sa atinga o tinta de energie regenerabila de 32% din consum, fata de 24% in prezent, a spus marti Niculae Havrilet, consilier al ministrului Energiei. Acesta a precizat ca pretul echipamentelor necesare producerii de energie regenerabila este in scadere, ceea ce va face ca si factura consumatorilor sa fie mai mica.

"Tinta Romaniei va fi de 32% pentru 2030. Avand in vedere ca deja am depasit cu 4% tinta pentru anul 2020, inca 8% in urmatorii 12 ani este foarte posibil sa fie instalati si fara un suport financiar deosebit", a declarat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres

Potrivit acestuia, costurile in acest sector au scazut foarte mult, de la 1,5 milioane de euro pe MW eolian instalat in 2007, la 600.000-700.000 de euro in prezent, ceea ce inseamna ca deja exista competitie intre sistemele de productie de energie electrica, surse clasice si energie regenerabila, fara sa mai fie nevoie de un ajutor de genul certificatelor verzi.

In prezent, productia de energie regenerabila este subventionata de toti consumatorii in factura, prin intermediul certificatelor verzi, astfel ca toate aceste scaderi de costuri se vor reflecta si in factura consumatorilor, a sustinut Havrilet, care a fost si presedinte al Autoritatii de Reglementare in Energie (ANRE) in perioada 2012-2017.

"In acest moment, efectul este acela ca nu mai creste partea din factura care este ajutorul dat productiei de energie regenerabila, daca nu se mai dau ajutoare. Adica nu mai creste factura. Dar, pe viitor, odata cu tranzitia spre energie curata si eliminarea penalizarilor pe care le are energia electrica din surse poluante, ma refer la certificatele de dioxid de carbon, care sunt foarte scumpe, factura finala trebuie sa fie in scadere", a subliniat Havrilet.

Totusi, exista si reversul medaliei, respectiv costurile cu dezechilibrele in momentul in care productia si consumul nu mai sunt corelate. Aceste costuri de dezechilibru vor scadea si ele foarte mult in momentul in care se va dezvolta tehnologia de stocare, a explicat el.

"Romania sta foarte bine la capitolul energie regenerabila si de aici problemele pe care le avem cu gestionarea ei. Uneori, cand bate vantul foarte tare, o parte din energie se pierde, nu poate fi integrata in sistemul national. Tocmai de aceea se impun investitii in stocarea de energie electrica, in baterii sau in alte forme de stocare", a continuat oficialul ministerial.

Havrilet a amintit ca, in septembrie, in Romania a fost pusa in functiune prima baterie, prin care se poate stoca 1 MW de energie electrica din productia eoliana.

"Cred ca este momentul sa gasim cele mai bune reglementari pentru ca aceasta energie care este stocata sa poata fi integrata in sistemul de transport al energiei electrice, in piata de echilibrare, care stim ca este foarte scumpa", a adaugat fostul presedinte al ANRE.

In prezent, in Romania exista turbine eoliene cu o capacitate de 3.105 MW, panouri fotovoltaice de 1.361 MW, microhidrocentrale de 342 MW si centrale pe biomasa de 143 de MW.

Adoptata de Guvern, legea va fi dezbatuta de comisiile de specialitate si poate suferi modificari. Astazi se afla pe ordinea de zi a Comisiei juridice si de buget din cadrul Senatului. Legea prevede recalcularea tuturor pensiilor.

Legea pensiilor aduce mai multe noutati. Una dintre ele este luarea in calcul a masteratului si doctoratului ca vechime in munca. De asemenea, mamele care au mai mult de trei copii si au stagiul minim de cotizare de 15 ani vor beneficia de sase ani reducere la varsta de pensionare.

In proiectul de lege se arata ca nicio pensie in plata nu va scadea, iar daca in urma recalcularii, reiese o pensie mai mica decat cea aflata in plata, va ramane pensia dinaintea recalcularii.

Ministrul muncii, Lia Olguta Vasilescu, sustine ca este o lege a egalitatii, astfel incat sa nu mai existe situatii in care doua persoane care au aceeasi vechime in munca si care au lucrat in aceleasi conditii sa primeasca pensii diferite.

Proiectul prevede si cresteri etapizate ale punctului de pensie. De la 1 septembrie, punctul de pensie va ajunge la 1.265 de lei, urmand ca in 2021 sa ajunga la 1875 de lei.

Impactul bugetar calculat pentru 2019 este 8,4 miliarde de lei, iar in 2020 se va tripla.

Proiectul a fost votat de Guvernul Dancila, dar pentru a ajunge sa devina lege trebuie votat si de catre Parlament.

CUM CRESTE PUNCTUL DE PENSIE

- 1.265 de lei in 2019;

- 1.775 de lei in 2020;

- 1.875 de lei in 2021.
Ministerul Finantelor Publice sustine ca nu va sanctiona, de la 1 noiembrie, nici macar cu avertisment firmele care au realizat demersurile pentru a se dota cu case de marcat cu jurnal electronic, dar care nu au reusit acest lucru, din motive independente.

MFP transmite ca a adoptat masuri legislative pentru a asigura aplicarea unui tratament preventiv stimulativ si de indrumare a contribuabililor, inclusiv dupa 1 noiembrie 2018. "Scopul este ca procesul de dotare cu noile case de marcat cu jurnal electronic sa se deruleze fara afectarea activitatii operatorilor economici si fara aplicarea de sanctiuni, daca nu exista elemente de vinovatie ale contribuabililor", transmite Ministerul.

MFP mai estimeaza ca pana la sfarsitul anului ca majoritatea operatorilor economici vor fi dotati cu noile aparate cu jurnal electronic.

Pentru asigurarea, pe parcursul periodei de implementare, a unei coordonari unitare a actiunilor desfasurate de institutiile implicate, ministrul finantelor publice a dispus ca eventualele actiuni de control tematic privind respectarea termenelor de dotare cu aparate de marcat cu jurnal electronic, sa se realizeze cu informarea prealabila a MFP, in baza unei proceduri care trebuie sa respecte urmatoarele repere metodologice:

* in situatia in care organele de control deruleaza aceste actiuni de tip preventiv si constata situatii in care contribuabilul a realizat toate demersurile pe care le-a avut la dispozitie, iar achizitia aparatului de marcat nu a putut fi realizata din motive independente de vointa acestuia, potrivit legii, contribuabilul aflat in aceasta situatie, nu poate fi sanctionat nici macar cu avertisment (exemplu de astfel de situatii: prototipul (modelul) de aparat de marcat specific unei anumite activitati economice, nu este disponibil pe piata; termenul stabilit de distribuitor (furnizor) prin contractul incheiat cu utilizatorul, este ulterior datei controlului realizat; alte situatii asemanatoare). Organele de control practica aceasta abordare deoarece aplicarea unei sanctiuni contraventionale presupune existenta unei vinovatii a contribuabilului ori daca aceasta nu exista, nu poate fi aplicata nicio sanctiune, nici macar avertismentul, aplicarea in acest mod a prevederilor legale referitoare la sanctiunile contraventionale in situatia lipsei vinovatiei, pe de o parte, si aplicarea pe de alta parte a avertismentului, in situatia in care exista vinovatie, dar este vorba de prima abatere, nu se raporteaza ca perioada de aplicare la data de 1 noiembrie 2018, aceeasi abordare fiind aplicabila si ulterior acestei date, intotdeauna cand situatia de fapt este cea descrisa anterior, respectiv nu exista vinovatie, sau exista vinovatie, dar este prima abatere a contribuabilului.

* in situatia in care organele de control constata ca un contribuabil este in culpa, acestea vor analiza situatia de fapt a comerciantului, pot constata, de la caz la caz, cel putin urmatoarele situatii si pot proceda in consecinta astfel:

- este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar acesta nu este fiscalizat si instalat, situatie in care organul de control aplica avertismentul si stabileste un termen de instalare foarte scurt;

- nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar exista pe piata aparate corespunzatoare activitatii acestuia, situatie in care organul de control aplica avertismentul si stabileste un termen scurt de dotare.

Potrivit Legii prevenirii, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data expirarii termenului de dotare stabilit prin planul de remediere, autoritatea/institutia publica cu atributii de control are obligatia sa reia controlul, iar in situatia in care se constata neindeplinirea obligatiilor legale in termenul acordat, se aplica sanctiunile prevazute de OUG nr.28/1999.

Conectarea aparatelor de marcat la un sistem informatic si transmiterea zilnica a informatiilor, se vor realiza dupa finalizarea procesului de implementare la nivelul tuturor utilizatorilor.

Pana la acel moment, datele extrase din aparatele de marcat instalate se transmit lunar, electronic, prin declaratie inteligenta pusa deja la dispozitia operatorilor economici (A 4200).

29-10-2018
Inscrierile in programul privind obtinerea de eco-vouchere pentru masini mai putin poluante, initiat de Primaria Capitalei, s-au incheiat. Pe lista sunt 6000 de bucuresteni.

Inscrierile in programul prin care Primaria Capitalei ofera 5.000 de eco-vouchere in valoare de 9.000 de lei pentru achizitionarea de masini mai putin poluante in schimbul celor vechi, duse la casare, ori chiar electrocasnice si electronice noi, cu clasa energetica superioara, s-au incheiat, iar 6.000 de bucuresteni s-au inscris.

Potrivit municipalitatii, pragul de 6.000 de inscrieri in aplicatie a fost atins.

"Ma bucur ca bucurestenii au raspuns in numar atat de mare initiativei Primariei Municipiului Bucuresti si ca mii de persoane au dorit sa renunte la autovehiculele uzate, care prezinta un grad ridicat de poluare. (...) Vom continua sa dezvoltam noi programe benefice pentru Bucuresti si pentru bucuresteni, astfel incat Capitala Romaniei sa devina cat mai curand o metropola europeana moderna, cu cat mai multe facilitati pentru cetateni", a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, citata de news.ro.

Lista celor 6.000 de persoane inregistrate in aplicatia PEVAUTO va fi publicata pe site-ul Primariei Capitalei si va cuprinde codul primit la inregistrare, initialele numelui si prenumelui persoanei fizice / denumirea persoanei juridice, precum si ora inregistrarii. Vor fi acceptati in program primii 5.000 de proprietari eligibili, in ordinea inscrierii, dupa verificarea conditiilor de eligibilitate.

De la momentul publicarii listei beneficiarilor, acestia au la dispozitie 90 de zile ca sa-si radieze si caseze masina, urmand sa incarce pe aplicatie documentele care sa dovedeasca acest lucru, precum si faptul ca nu are datorii la stat.

Lista magazinelor participante la program va fi publicata in curand.

Programul se adreseaza atat persoanelor fizice, cu domiciliul stabil in Municipiul Bucuresti, cu varsta minima de 18 ani, proprietari unici ai autovehiculelor uzate si care nu au obligatii de plata la bugetul local si bugetul de stat, cat si persoanelor juridice, cu sediul social in Capitala, proprietari unici ai autovehiculelor uzate, care nu au obligatii de plata la bugetul local si bugetul de stat si nu au fost condamnate pentru infractiuni impotriva mediului.

Proiectul prevede ca Primaria Capitalei sa ofere 5.000 de eco-vouchere ca prima de casare, in valoare de 9.000 de lei fiecare. Tichetul se ofera in schimbul predarii spre casare a unui autovehicul uzat care este inmatriculat in Bucuresti, pentru achizitionarea unui autovehicul nou Euro 6, non-diesel sau electrice. Beneficiarii pot fi persoane fizice sau juridice de drept privat, cu domiciliul sau resedinta in Capitala. Voucherul de 9.000 de lei oferit de Primaria Capitalei nu se cumuleaza cu tichetul Rabla.

Un amendament adus de primarul Capitalei, Gabriela Firea, in sedinta din luna iulie, cand a fost adoptat acest proiect, prevede ca voucherul se ofera si pentru achizitionarea de electrocasnice.
Incepand cu 1 noiembrie 2018, un numar de 13.261 de angajati de la Compania Nationala Posta Romana, 89% dintre ei fiind personal operational, va primi in plus, la salarii, o suma medie de 337 de lei, o crestere de 15%, a anuntat Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale.

"Cea mai mare corectie salariala din ultimii zece ani a fost posibila, la Posta Romana, dupa rectificarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli pe anul 2018, aprobata in sedinta de Guvern din 24 octombrie", a scrie Bogdan Cojocaru, luni, intr-o postare publicata pe pagina de Facebook.

Salariatii care primesc majorarea salariala reprezinta 55% dintre cei peste 24.000 de angajati ai Postei Romane.

"In plin proces de redresare a celui mai mare operator de servicii postale din Romania, ne-am indreptat atentia asupra personalului, deoarece ne dorim ca angajatii nostri sa realizeze ca munca lor este importanta, fiind interfata dintre noi si cetatenii care beneficiaza de serviciile Postei. Concret, aceasta crestere salariala are doua obiective: primul vizeaza fidelizarea angajatilor care lucreaza in zona operativa, iar al doilea crearea de conditii atractive pentru cetatenii care isi doresc sa se angajeze aici. Este o realitate faptul ca Posta Romana are un deficit de personal, iar concursurile pentru angajari sunt reluate de foarte multe ori, dat fiind ca nu se prezinta nimeni. Odata cu noile cresteri salariale si cu realizarea treptata de investitii la Posta, consider ca interesul cetatenilor de a lucra aici va creste, iar actualii angajati vor fi stimulati sa isi imbunatateasca rezultatele muncii", a mai mentionat Cojocaru, pe Facebook.

De asemenea, ministrul Comunicatiilor a afirmat ca reconsolidarea increderii in Posta Romana este o prioritate pentru el si intregul Executiv, acest lucru realizandu-se treptat prin investitii si angajati responsabili.

"La baza rectificarii cheltuielilor de natura salariala pentru anul 2018 au stat nevoia de personal resimtita de Compania Nationala Posta Romana S. A, combatuta prin crearea unui cadru atractiv de lucru in cadrul societatii, si respectarea prevederilor asumate in Contractul Colectiv de Munca 2018-2020, privind efectuarea, in perioada octombrie - decembrie 2018, de corectii salariale, prin reasezarea salariilor pe transe de vechime in sistemul postal, in vederea eliminarii diferentelor de salarii pe functii/ vechime", a precizat Cojocaru.

Totodata, ministrul Comunicatiilor sustine ca, la aceasta rectificare, s-a tinut cont de respectarea prevederilor Legii nr. 2/2018 a bugetului de stat privind majorarea cheltuielilor de natura salariala fata de anul precedent, precum si de executia cheltuielilor de natura salariala din perioada ianuarie - august 2018.
Comisia Europeana (CE) pregateste o directiva menita sa stopeze practicile incorecte ale retailerilor, care lovesc in fermieri si care disturba intregul lant producatori-vanzatori-consumatori.

Perioada in care supermarketurile "au facut legea" in fata agricultorilor si a consumatorilor din intreaga Europa, inclusiv din Romania, se apropie de sfarsit. In pofida lobby-ului agresiv pe care retailerii il fac la Bruxelles, oficialii europeni sunt decisi sa puna capat abuzurilor comise de acestia asupra fermierilor, in primul rand, dar si asupra pietei de desfacere cu amanuntul, in general.

Joi, 25 octombrie, printr-un vot istoric, Parlamentul European l-a mandatat pe italianul Paolo De Castro, europarlamentar socialist si raportor pentru practici comerciale neloiale, sa inceapa imediat negocieri trilaterale cu Consiliul European si Comisia Europeana (CE) pentru adoptarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, noteaza Euractiv. com.

Astfel, in ciuda presiunii uriase facute de comerciantii cu amanuntul, plenul PE a aprobat raportul lui De Castro cu 428 voturi pentru si 170 impotriva. "Sunt fericit ca, in ciuda tuturor presiunilor din ultimele saptamani facute de lobby-ul supermarketurilor pentru "uciderea" noii legislatii, Parlamentul ne-a dat unda verde in vederea adoptarii noilor reguli de care fermierii nostri au nevoie disperata si care vor reduce practicile comerciale neloiale din lantul de aprovizionare cu alimente", a declarat Paolo De Castro, dupa votul de joi. El a adaugat ca discutiile trilaterale trebuie sa inceapa de urgenta, astfel incat sa fie finalizate pana la Craciun. De Castro a declarat si in urma cu mai multe saptamani ca lucrurile trebuie transate pana cand Romania va prelua presedintia rotativa a UE.

"O asemenea majoritate ofera o legitimitate puternica negociatorilor din Parlamentul European pentru a imbunatati propunerea initiala a Comisiei. Trebuie sa reechilibram puterea in lantul de aprovizionare cu alimente", au afirmat reprezentantii grupului Farm Europe.

Marile retele de retail din UE au incercat fara succes sa blocheze votul de joi cu ajutorul unui numar de parlamentari pe care i-a contactat, dar si al unor ONG-uri.

Propunerea de directiva, aparuta in aprilie 2017

Comisia Europeana a prezentat propunerile directivei privind eliminarea practicilor comerciale neloiale din lantul de aprovizionare cu alimente in luna aprilie a anului trecut. Prin aceste propuneri, CE urmareste sa remedieze dezechilibrele din lantul de aprovizionare cu alimente, create de marii operatori impotriva partenerilor comerciali cu putere de negociere slaba, cum ar fi agricultorii individuali.

Potrivit unui studiu realizat anul trecut la nivel european printre fermieri, consumatori, oameni de afaceri sau membri ai unor organizatii din domeniu, dar si din guverne, peste 90% dintre participanti au fost total sau partial total de acord cu existenta practicilor comerciale neloiale. Printre acestea se numara plata dupa mai mult de 30 de zile sau schimbari unilaterale sau retroactive ale contractelor. Totodata, retailerii abuzeaza de pozitia lor anuland comenzi de produse perisabile in ultimul moment sau solicitand plati suplimentare sau in avans pentru a afisa produse la raft in mod preferential. Concluzia studiului a fost aceea ca fermierii sunt cei mai afectati de aceste practici comerciale incorecte.

Revoltator: Fermierii primesc mai putin de un sfert din valoarea produselor

Fermierii europeni primesc, in medie, 21% din valoarea produselor agricole pe care le vand, in timp ce 28% revine prelucratorilor si circa 51% comerciantilor cu amanuntul.
Ministerul Muncii a elaborat un proiect de ordin privind valoarea nominala a unui tichet de masa, care se va aplica incepand cu 1 noiembrie.

"Pentru semestrul II al anului 2018, incepand cu luna noiembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa, stabilita potrivit prevederilor art. 31 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 23/2015, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2006, cu completarile ulterioare, si ale Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate depasi cuantumul de 15,18 lei", se arata in proiectul de ordin postat spre dezbatere publica pe site-ul Mnisterului Muncii.

Astfel, valoarea tichetului de masa ramane neschimbata fata de cea stabilita in luna mai, cand a fost majorata de la 15,09 lei, la 15,18 lei.
26-10-2018
Confederatia Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (COTAR) a anuntat vineri ca a ajuns la un consens cu Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) in privinta asigurarilor auto obligatorii RCA.

Membrii COTAR au avut, zilele acestea, o intrevedere cu presedintele ASF, Leonardo Badea, la sediul ASF, pentru a discuta propunerile de modificare a legii RCA si situatia pietei asigurarilor auto obligatorii.

Reprezentantii confederatiei au analizat, alaturi de presedintele ASF, oportunitatea armonizarii legislatiei romanesti, cu cea europeana, in privinta asigurarii obligatorii de raspundere civila.

"Salutam acest dialog avut cu presedintele ASF, Leonardo Badea, si dorim solutionarea cat mai eficienta a acestei probleme semnalate de transportatori. Avem toata convingerea ca impreuna cu Leonardo Badea, in care am avut mereu un partener de dialog, vom putea asigura stabilitate pe piata RCA", a declarat presedintele COTAR, Vasile Stefanescu, in cadrul comunicatului.

Transportatorii rutieri saluta modificarile survenite in ultimul an, in relatia cu asiguratori, dupa un neintelegerile aparute inca din 2015.

"Constatam ca am ajuns la o normalitate in care tarifele au intrat intr-o zona de stabilitate, societatile au devenit mai responsabile si chiar exista noi jucatori pe aceasta piata. Pachetul legislativ privind piata RCA, intrat in vigoare de mai bine de un an, a adus stabilitate si a influentat, de asemenea, in mod pozitiv, evolutia acestui segment al pietei asigurarilor", a mai precizat Vasile Stefanescu.

In 2016, mai multe patronate ale transportatorilor au organizat proteste la nivel national, nemultumiti de cresterea accelerata a tarifelor RCA. Tot atunci, Guvernul a decis inghetarea tarifelor RCA pentru o perioada de sase luni.

In anumite conditii, contribuabilii care au datorii la Fisc isi pot plati in rate obligatiile fiscale, atat cele principale, cat si cele accesorii, precum dobanzi sau penalitati. Procedura de esalonare la plata a obligatiilor fiscale este prevazuta in Codul de procedura fiscala.

Cand spunem obligatii fiscale ne putem referi la amenzile de orice fel administrate de organul fiscal. De asemenea, la categoria obligatii fiscale intra si creantele bugetare stabilite de alte organe fata de ANAF (impozite, taxe, contributii), inclusiv creantele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotarari judecatoresti sau alte inscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Cei care vor sa faca o esalonare a datoriilor trebuie sa respecte un grafic de rambursare si sa nu intarzie cu plata ratelor. In sens contrar, vor plati penalitati. De asemenea, esalonarea poate fi modificata, astfel incat sa fie incluse alte obligatii fiscale, atata timp cat se ofera garantii corespunzatoare.

Esalonarea la plata se acorda pe o perioada de cel mult 5 ani, iar amanarea la plata se acorda pe o perioada de cel mult 6 luni, dar care nu poate depasi data de 20 decembrie a anului fiscal in care se acorda. Pentru debitorii care nu constituie niciun fel de garantie, esalonarea se acorda pe cel mult 6 luni.

Ce conditii trebuie indeplinite

Pentru acordarea unei esalonari la plata, datornicul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii. In primul rand, sa se afle in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti si sa aiba capacitate financiara de plata pe perioada de esalonare la plata. Fiscul va aprecia cine se afla in aceasta situatie. In al doilea rand, sa aiba constituita o garantie.

Garantiile trebuie sa acopere sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, plus un procent de pana la 16% din sumele esalonate la plata, in functie de perioada de esalonare la plata, astfel:

a) pentru esalonari de la 13 la 24 de luni, procentul este de 4%;

b) pentru esalonari de la 25 la 36 de luni, procentul este de 8%;

c) pentru esalonari de la 37 la 48 de luni, procentul este de 12%;

d) pentru esalonari de peste 49 de luni, procentul este de 16%.

Mai mult, datornicul trebuie sa nu se afle in procedura insolventei sau in dizolvare si trebuie sa aiba depuse toate declaratiile fiscale sau Fiscul trebuie sa ii fi stabilit, prin decizie, obligatiile fiscale.

Datornicul care doreste o esalonare la plata trebuie sa depuna o cerere de acordare a esalonarii la registratura organului fiscal competent sau sa o transmita prin posta cu confirmare de primire. Aceasta cere se solutioneaza de organul fiscal, in termen de 60 de zile de la data inregistrarii cererii. Gasiti AICI care este continutul cererii.

El poate si sa renunte la esalonarea la plata pe perioada de valabilitate a acesteia, prin depunerea unei cereri de renuntare.

In cazul in care datornicul intarzie cu plata ratelor, i se vor aplica dobanzi si penalitati. Nivelul dobanzii este de 0,015% din rata pentru fiecare zi de intarziere. Nivelul penalitatii este de 5% din suma ramasa neplatita din rata de esalonare, inclusiv dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, dupa caz.
Interventia statului pe piata carburantilor pentru a plafona preturile va avea efecte negative pe termen lung, intrucat companiile isi vor reduce semnificativ planurile de investitii, a declarat, vineri, Alexey Golovin, vicepresedinte al KMGI (noua denumire a Rompetrol Group).

"Poate romanii vor crede ca este o veste foarte buna, imi pot imagina, dar pentru oricine care are cunostinte minime de economie este clar ca orice interventie a statului pe piata are efecte negative pe termen lung. Poate, pe termen scurt, consumatorii se vor bucura de preturi mai mici la carburanti, dar pe termen lung efectele vor fi doar negative. Acest lucru inseamna ca acele companii care activeaza pe aceasta piata fie nu vor mai avea profit si atunci vor opri activitatea, pentru ca nimeni nu activeaza in conditiile in care genereaza pierderi, fie vor avea profit, dar nu suficient pentru a sustine activitatea si vor reduce semnificativ planurile de investitii. Astfel ca aceste efecte pe termen lung vor fi mai importante decat ceea ce castigam pe termen scurt prin preturi mici", a apreciat Golovin.

El a sustinut totusi ca este prea devreme pentru o dezbatere substantiala pe aceasta tema, intrucat este doar idee aflata in analiza la nivelul autoritatilor.

"Insa opinia noastra este ca, in mod normal, o interventie a statului nu este neaparat buna pentru economie. Speram ca pietele dereglementate si liberalizate din Uniunea Europeana, asa cum este cea din Romania, vor continua sa ramana in acest fel", a adaugat oficialul KMGI.

Pe de alta parte, el a precizat ca, desi unele declaratii si initiative din zona autoritatilor romane sunt ingrijoratoare, acest lucru nu afecteaza planurile companiei in Romania.

"Nu am fi aici daca nu am crede in climatul investitional din Romania. Ca dovada este faptul ca am creat un fond de investitii de un miliard de dolari. Suntem intr-o tara parte a Uniunii Europene, iar legile si reglementarile ne permit sa investim. Poate unele declaratii sau initiative ne ingrijoreaza din cand in cand, dar nu intr-un fel in care sa ne reconsideram semnificativ planurile noastre de viitor", a subliniat oficialul companiei petroliere.

Ca orice investitor, KMGI isi doreste ca reglementarile si regimul de taxare sa fie predictibile si sa asigure stabilitatea companiei pe termen lung, a mai spus Golovin.

Reprezentantii KMG International si cei ai Societatii de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE) au semnat vineri constituirea fondului comun de investitii romano-kazah, in cadrul unui eveniment public.

Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a vorbit, luni seara, la Antena 1, despre posibilitatea plafonarii preturilor la carburanti, odata cu eliminarea supraaccizei."Discutam cu cei de la Consiliul Concurentei pentru a gasi o formula legala ca aceasta scadere sa se regaseasca in economie si la nivelul fiecarui consumator", a sustinut Teodorovici, potrivit observator.tv.

A doua zi, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, pentru AGERPRES, ca analizeaza aceasta propunere.

"Este o idee recenta si ne vom consulta cu Ministerul Finantelor pe aceasta tema. Mi se pare absolut legitima intentia Guvernului de a se asigura ca reducerea de taxe se reflecta si la pompa", a spus Chiritoiu.

Potrivit acestuia, Consiliul Concurentei a analizat pana acum mai multe situatii in care taxele aplicate unor produse au scazut sau au crescut, precum reducerea TVA la paine, iar analizele au aratat ca aceste scaderi sau cresteri se reflecta si in preturile finale.

"Vom analiza daca de aceasta data este cazul sa luam masura plafonarii. Legislatia nationala prevede situatii in care preturile pot fi plafonate sau inghetate, iar o astfel de masura este compatibila cu legislatia europeana", a aratat oficialul Concurentei.

El a adaugat ca masura plafonarii preturilor s-a mai aplicat de doua ori pana acum in Romania, cel mai recent in cazul politelor RCA, iar Comisia Europeana nu a considerat ca aceasta masura ar fi fost ilegala.

Ministerul Finantelor a intentionat, in luna iulie, sa plafoneze si pretul gazelor si a initiat chiar un proiect de hotarare de Guvern in acest sens. Doua zile mai tarziu, insa, proiectul a fost retras de pe site-ul ministerului, iar Teodorovici a afirmat ca subiectul va fi reluat "cand vom fi cu totii pregatiti"

Potrivit Legii concurentei, in sectoarele economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa sau substantial restransa prin efectul unei legi sau datorita existentei unei pozitii de monopol, Guvernul poate, prin hotarare, sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor pentru o perioada de cel mult trei ani, care poate fi prelungita succesiv pe durate de cate cel mult un an, daca imprejurarile care au justificat adoptarea respectivei hotarari continua sa existe.

Totodata, pentru sectoare economice determinate si in imprejurari exceptionale, precum: situatii de criza, dezechilibru major intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei, Guvernul poate dispune masuri cu caracter temporar pentru combaterea cresterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea masuri pot fi adoptate prin hotarare pentru o perioada de sase luni, care poate fi prelungita succesiv pentru durate de cate cel mult trei luni, cat timp persista imprejurarile care au determinat adoptarea respectivei hotarari.

Interventia Guvernului in aceste situatii se face cu avizul Consiliului Concurentei.
25-10-2018
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca incepand de joi, 25 octombrie, centrele judetene vor efectua plata ajutorului de stat in sectorul cresterii animalelor, pentru 26 de fermieri care au presat servicii in luna august.

APIA precizeaza ca suma totala autorizata la plata este de 1,051 milioane de lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru un numar de 26 solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor in conformitate cu Hotararea de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

"De asemenea, APIA a demarat platile si pentru renta viagera agricola in suma totala de 35,6 milioane de lei pentru un numar de 31.877 de fermieri care au optat ca plata sa le fie efectuata prin mandat postal", anunta Agentia de plati.
Carburantii, tigarile, electricitatea sau bere vor fi printre produsele care se vor scumpi, de la anul, cand vor creste accizele.

Accizele pentru anul viitor vor creste peste nivelul prevazut in actualul Cod Fiscal, deoarece vor fi actualizate cu inflatia, dupa doi ani in care acest lucru nu a avut loc. Actualizarea va duce la scumpiri la carburanti, tigari, electricitate sau bere. Noile niveluri au fost agreate acum, oficial, la nivel guvernamental, scrie profit.ro.

La benzina cu plumb, potrivit Codului Fiscal, acciza ar fi trebuit sa ramana de 1.976 lei/1000 litri, si anul viitor. Insa dupa actualizarea cu inflatia, acciza va creste la 2.038 lei/1000 de litri, din prima zi a anului viitor. O majorare de 3,15%. Similar, acciza la motorina va fi majorata de la 1.838 lei/1.000 de litri la 1.896 lei/1.000 de litri. Este de asteptat ca pretul carburantilor la pompa sa creasca, astfel, cu 1,5-1,6%, reprezentand aproximativ 10 bani pe litru.

Si accizele la bere vor creste de la 3,3 la 3,4 lei/ hectolitru, iar cele pentru vinurile spumoase se vor majora de la 47,35 la 48,89 lei/hectolitru. Acciza la vinurile linistite si la produsele intermediare creste de asemenea, de la 396,84 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei.

Un pachet de tigarete se va scumpi, in urma majorarii accizei de la 448 lei/1.000 de tigarete la 457 lei/1.000 de tigarete. Insa aceasta nu va fi singura masura care va duce la majorarea pretului tigarilor. Un pachet de tigari se va scumpi, cel tarziu de la 1 ianuarie 2019, si cu aproximativ 0,5 lei ca urmare a majorarii accizei pentru alinierea la reglementari europene din domeniu, au declarat pentru profit.ro surse familiarizate cu modul de functionare al pietei tigaretelor.

Accizele la produsele energetice cresc la randul lor. Acciza la electricitatea utilizata in scop comercial urca de la 2,37 lei la 2,44 lei/MWh, iar cea utilizata in scop necomercial - de la 4,74 lei la 4,89 lei/MWh.

Si gazul petrol lichefiat utilizat pentru incalzire va trebui accizat mai mult de la 1 ianuarie, de la 537 lei/tona la 555 lei/tona.

Specialisti: Creste un bir, pe motiv ca alt bir a crescut

Profesorul de economie Bogdan Glavan ca indexarea accizelor cu inflatia este o "ticalosie", deoarece inseamna cresterea unui bir pe motiv ca alt bir a crescut. "Una din politicile machiavelice, mincinoase este "actualizarea accizelor cu inflatia". De la 1 ianuarie vor creste accizele la carburanti si la bere din acest motiv. O ticalosie. Inflatia nu pica din cer, nu este opera unui extraterestru, ci e un impozit ascuns - consecinta tiparirii banilor de catre stat. Deci este un bir. Indexarea accizelor cu inflatia inseamna cresterea unui bir pe motiv ca alt bir a crescut! Este o masura intentionata, o ticalosie prin care se ascunde de fapt povara reala a impozitarii", spune specialistul.

El spune ca orice roman trebuie sa invete inca din scoala primara ca nimic nu e gratis. "Cineva trebuie sa plateasca pentru salariile baronilor, iar inflatia si acciza pe produse importante fac sigur ca cei care vor plati sunt oamenii simpli. Asa functioneaza machiavelismul. Ca in feudalism: vrei sa traiesti? Platesti", spune el.

Conform programului de guvernare 2018-2020 se prevede ca veniturile din dividende ar putea fi scutite de plata impozitului pe profit pana in 2020.

``Rezultatul aplicarii reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% a dus la cresterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% si de aceea vom continua in aceeasi directie si vom elimina impozitul pe dividende``, este mentionat in actualul program de guvernare.

Programul de guvernare prevede ca aceasta masura sa fie aplicata in 2019, dar aceasta se poate prelungi pana in 2020 conform actualului program de guvernare a Guvernului Dancila.

``Aceasta masura va determina, printre altele, si cresterea atractivitatii pietei de capital romanesti, dar va duce si la consolidarea Romaniei ca fiind tara din Uniunea Europeana cu cea mai mica povara fiscala, este mentionat in programul de guvernare``.

Conform articolului 43 din Codul Fiscal, impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut platit unei persoane juridice romane. Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
24-10-2018
ANAF a supus dezbaterii publice un proiect de ordin pentru aprobarea procedurii de inregistrare a contractelor de locatiune, precum si modelul si continutului formularului "Cerere de inregistrare a contractelor de locatiune".

Conform proiectului, contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura privata pot fi inregistrate la organele fiscale centrale, din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Organul fiscal central competent este:

a) organul fiscal central in a carui evidenta locatorul este inregistrat ca platitor de impozite, taxe si contributii;

b) organul fiscal central in a carui raza teritoriala locatorul, persoana fizica rezidenta, are domiciliul fiscal, potrivit legii;

c) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul care face obiectul contractului de locatiune - in cazul persoanelor fizice nerezidente.

Pentru inregistrarea contractului de locatiune, locatorul depune "Cererea de inregistrare a contractelor de locatiune", prevazuta in Anexa nr.2 la ordin, denumita, in continuare, cerere, insotita de o copie a contractului de locatiune. Conformitatea cu originalul a copiei se efectueaza de catre locator prin inscrierea mentiunii "conform cu originalul" si prin semnatura acestuia.

Cererea se completeaza in doua exemplare, din care originalul se depune la organul fiscal competent, iar copia se pastreaza de catre locator.

Cererea, insotita de copia contractulului de locatiune se depune direct la registratura organului fiscal central competent sau prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

Modificarea sau incetarea contractului de locatiune pot fi inregistrate, de locator, la organul fiscal central competent, prin depunerea cererii, avand bifata in formular casuta "Modificare" sau "Incetare", dupa caz, insotita de documentele justificative.

Data inregistrarii contractului de locatiune, a modificarilor ulterioare sau a incetarii acestuia, este data inregistrarii cererii la organul fiscal central competent, sau data inregistrarii acesteia pe portal, astfel cum rezulta din mesajul electronic de confirmare, dupa caz.

Dovada inregistrarii la organul fiscal central competent a contractului de locatiune, a modificarilor ulterioare sau a incetarii acestuia este:

a) copia cererii avand inscrise numarul si data inregistrarii la organul fiscal - pentru cererile depuse direct la registratura organului fiscal central competent;

b) copia cererii, insotita de mesajul electronic de confirmare - pentru cererile depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

Cererea si documentele depuse de locator in format hartie se arhiveaza la dosarul fiscal al contribuabilului, iar formatul electronic in arhiva de documente electronice.

Organul fiscal central competent organizeaza evidenta contractelor de locatiune, in Registrul contractelor de locatiune, care se conduce informatizat, potrivit modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta procedura.

Inregistrarea in Registrul contractelor de locatiune, se efectueaza in maximum 5 zile de la data depunerii cererii. Registrul contractelor de locatiune se gestioneaza la nivelul organelor fiscale centrale competente, cu ajutorul aplicatiei informatice puse la dispozitie de catre Centrul National pentru Informatii Financiare din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Obligativitatea proprietarilor de imobile de a inregistra la organul fiscal, in termen de 30 de zile, contractele de inchiriere, fusese eliminata incepand cu data de 23 martie 2018, cand a intrat in vigoare OUG 18/2018.
Premierul Viorica Dancila a anuntat miercuri ca nu se pune problema majorarii salariului minim de la 1 noiembrie, asa cum a propus Comisia de Prognoza, dar este posibil ca majorarea sa aiba loc de la 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019.

"In niciun caz de la 1 noiembrie. Am discutat cu sindicatele. Vom vedea daca e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie", a raspuns premierul Viorica Dancila la intrebarea legata de posibilitatea majorarii salariului minim de la 1 noiembrie, asa cum a propus Comisia de Prognoza.

Dancila se arata de acord insa cu salariu diferentiat, in functie de studii: "Nu, nu e discriminatorie se aplica si in alte state membre".

Cat priveste posibila inghetare a salariilor in 2019, asa cum reiesea dintr-un document transmis de ministrul Finantelor Eugen Teodorovici forurilor europene, premierul a declarat: "la inceputul sedintei de guvern voi anunta. Cu siguranta nu sunt de acord".

Potrivit documentului prezentat in urma cu cateva zile de ministrul Muncii, propunerea este de "Crestere a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata la nivelul de 2080 de lei/luna, incepand cu 1 noiembrie 2018".

Totodata, acesta prevede introducerea unui salariu de baza minim brut pe tara garantat la nivelul de 2350 lei/ luna pentru angajatii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Acelasi act nentioneaza si cresterea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata la nivelul de 2350 lei/luna, pentru angajatii cu 15 ani vechime.
Pretul painii va creste in perioada urmatoare cu 15-20%, dupa ce cotatiile mondiale ale graului au crescut cu 25%. Cresterea cotatiilor la bursa era previzibila dupa ce productia mondiala de grau s-a redus din cauza vremii capricioase. Pe de alta parte, in cazul particular al Romaniei, cresterea pretului este influentata de scumpirea tarifelor la utilitati si de cursul de schimb al monedei nationale. Acesta nu va fi insa singurul produs alimentar care se va scumpi in perioada imediat urmatoare.

Pretul la raft al painii va inregistra un salt de 15-20% in circa o luna de zile, iar cresterea va fi favorizata si de apropierea Sarbatorilor de iarna cand consumul de paine si, in general, al produselor de panificatie creste, ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Chiar daca in acest an tara noastra a inregistrat o productie buna la grau, acest lucru aproape ca nu influenteaza deloc pretul. Singurul avantaj este ca o productie mare in tara asigura un cost al transportului mult mai redus, fata de situatia in care graul ar fi importat.

Cotatiile internationale dicteaza pretul

In Romania, aproape toata productia de grau este achizitionata de 4-5 angrosisti mondiali de cereale, iar o mare parte din aceasta cantitate este cumparta direct din camp de la fermieri. Il stocheaza in depozite proprii sau inchiriate, iar ulterior il vand la pretul stabilit pe bursa oriunde in lume. In lipsa spatiilor de depozitare, fabricile de panificatie nu-si pot face stocuri prea mari, asa ca sunt nevoite sa achizitioneze des grau, iar jocul bursei dicteaza pretul.

Un produs ieftin si plin de evaziune

Potrivit lui Dragos Frumosu, la noi pretul actual al painii nu este unul corect, el fiind cu circa 50% mai mic decat cel real. "Aceasta problema nu poate fi rezolvata momentan pentru ca, pe de o parte, toata clasa clasa politica apreciaza ca painea este un aliment de baza, iar scumpirea excesiva ar avea un impact social negativ, iar pe de alta parte, nimeni din clasa politica nu a actionat ferm impotriva evaziunii fiscale", spune Dragos Frumosu. Astfel, multe firme din industria de panificatie iti permit sa aiba un profit foarte mic, iar salariile angajatilor sa fie la nivelul salariului minim.
Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat ca Executivul are in vedere plafonarea preturilor la carburanti. Initial, Teodorovici vorbise doar despre intentia de eliminare a supraaccizei, care ar fi ieftinit pretul la pompa.

"Discutam cu cei de la Consiliul Concurentei pentru a gasi o formula legala ca aceasta scadere sa se regaseasca in economie si la nivelul fiecarui consumator", a declarat Teodorovici. Intrebat daca o solutie in acest sens ar putea fi o plafonare a preturilor carburantilor, ministrul a raspuns: "Ceva de acest gen, dar trebuie sa gasim o formula legala cu cei de la Consiliul Concurentei".

Eugen Teodorovici a vorbit de mai multe ori despre intentia de a elimina supraacciza la carburanti. Eliminarea supraaccizei ar ieftini benzina si motorina cu circa 38 de bani la litru.

Reintroducerea supraaccizei, dar si scumpirea petrolului, care a depasit pragul de 85 de dolari pe baril, au determinat scumpirea puternica a carburantilor la pompele din Romania.
Camerei Deputatilor a votat, miercuri, in calitate de for decizional, legea offshore privind conditiile in care se vor realiza exploatarile de gaze din Marea Neagra. Investitorii sunt obligati sa tranzactioneze 50% din gaze pe bursa din Romania, iar 25% din angajati trebuie sa fie romani.

Legea offshore a fost aprobata in Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, cu 170 de voturi "pentru", trei "impotriva" si o abtinere.

Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, un amendament al PNL, la legea offshore, potrivit caruia titularilor acordurilor petroliere li se aplica regimul fiscal specific aplicabil activitatii de explorare, dezvoltare si abandonare desfasurate in baza acordurilor existente.

"Alin 1 art 18: Titularilor acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore , aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi li, se aplica pe toata perioada derularii acestora nivelul de redeventa, cotele procentuale de redeventa petroliera, pragurile de productie bruta aferenta acestor cote si regimul fiscal specific aplicabil activitatii de explorare, dezvoltare si abandonare, desfasurate in baza acordurilor existente la data intrarii in vigoare la prezentei legi", prevede amendamentul PNL votat de Camera Deputatilor.

Deputatul PNL, Virgil Popescu, a precizat ca este vorba de un principiu la care PNL tine foarte mult, motiv pentru care "este nenegociabil" , fiind vorba de principiul stabilitatii si predictibilitatii.

Comisiile reunite de industrii, administratie publica si buget din Camera Deputatilor au adoptat, marti, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul de lege privind unele masuri necesare pentru implementarea operatiunilor petroliere de catre titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

"Nu am abdicat si ma bucur ca au ramas niste principii in picioare, ma refer la procentul de 50% din productia de gaz tranzactionata pe bursa din Romania, a ramas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel incat atunci cand tragem linia statul roman si cu investitorii au un castig echilibrat. Statul roman si investitorii isi impart in mod echitabil profitul gazului din Marea Neagra. Am acceptat faptul ca noua, statului roman, ne apartin gazele, lor le apartie tehnologia si am acceptat si este foarte normal ca investitorii sa isi deduca investitiile", a declarat marti, la finalul sedintei, presedintele grupului PSD din Camera Deputatilor, Daniel Suciu.

Cu privire la profiturile pe care le vor obtine statul roman si investitorii in urma legii offshore, vicepresedintele ALDE Varujan Vosganian a spus, marti, ca potrivit evaluarilor raportul este "50 - 50 cu anumite oscilatii"

"Punctul in jurul caruia se invart toate evaluarile este 50-50, sigur cu anumite oscilatiile in functiile de scenariile si ipotezele pe care le are fiecare. Insa noi socotim ca fata de evaluarile privind acordul comercial in sine trebuie sa adaugam si alte elemente, precum TVA, alte taxe si impozite si contributii la buget, apoi taxele care vin din circulatia gazelor pe conducte, efectele pe industria orizontala, deci efectele acestei legi vor fi benefice pentru statul roman", a indicat Vosganian.

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligatia ca cel putin 25% din numarul mediu anual de angajati utilizati in vederea derularii acordurilor sa fie cetateni romani cu rezidenta fiscala in Romania, prevede proiectul de lege care intra la vot final in

Astfel, prin derogare de la Codul muncii, programul specific de lucru se organizeaza tinand cont de urmatoarele: "(a) durata medie normala a timpului de munca pentru salariatii care desfasoara activitate offshore este de 168 ore/luna, calculata raportat la o perioada de referinta de 12 luni; orele lucrate de salariatii care desfasoara activitate offshore in afara timpului de munca stabilit conform acestei litere, calculat la o perioada de referinta de 12 luni vor fi considerate ore suplimentare si vor fi compensate, in conformitate cu prevederile lit.b); durata maxima a timpului de munca pentru salariatii care desfasoara activitate offshore nu poate depasi media de 48 ore/saptamana, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioada de referinta de 12 luni; (b) orele de munca suplimentara se compenseaza cu un spor de minimum 75% din salariul de baza orar pentru fiecare ora suplimentara prestata si nerecuperata cu timp liber corespunzator in perioada de referinta de 12 luni prevazuta la lit.a)."

In ceea ce priveste taxarea companiilor de catre statul roman, proiectul prevede ca "Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi beneficiaza, pe toata perioada derularii acestora, de nivelul de redeventa, cotele procentuale de redeventa petroliera, pragurile de productie bruta aferente acestor cote existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi", potrivit textului de lege trimis plenului Camerei Deputatilor pentru vot final.

De asemenea, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora si/sau apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara efectiv atat activitati de extractie, cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligati la calcularea, declararea si plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

"Prin venit suplimentar se intelege diferenta dintre pretul mediu ponderat al gazelor naturale vandute din productia interna proprie din perimetrele offshore si pretul de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru clientii casnici si noncasnici in anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, inmultita cu volumele de gaze vandute din productia interna din perimetrele offshore", prevede legea.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculeaza prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, dupa caz, asupra veniturilor suplimentare obtinute din vanzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investitiilor in segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore tine seama de pretul de referinta stabilit de ANRM pentru calculul redeventelor. Tranzactiile desfasurate sub pretul de referinta se impoziteaza la pretul de referinta.

"Procentele de calcul a impozitului se calculeaza pe baza preturilor de vanzare a gazelor naturale practicate de catre titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preturi de mai jos, ajustate anual incepand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preturilor de consum, dupa cum urmeaza:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preturile de pana la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 85 lei/MWh si mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

c) 30% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 100 lei/MWh si mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

d) 35% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 115 lei/MWh si mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

e) 40% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 130 lei/MWh si mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

f) 50% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 145 lei/MWh si mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

g) 55% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 160 lei/MWh si mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

h) 60% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 175 lei/MWh si mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

i) 70% din veniturile suplimentare obtinute in urma practicarii unor preturi mai mari decat 190 lei/MWh", prevede proiectul.

Limita maxima a deducerii investitiilor in segmentul upstream nu poate depasi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, mai stipuleaza proiectul legislativ.

De asemenea, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colecteaza intr-un cont special utilizat pentru extinderea retelelor de distributie a gazelor naturale si a racordurilor la sistemului national de transport gaze naturale, precum si pentru finantarea altor investitii stabilite prin hotarare a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotarare a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administreaza de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Investitiile luate in calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri, mai prevede proiectul legii offshore. De asemenea, investitiile luate in calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate in calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plata a impozitului pe profit in sensul in care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

O alta prevedere se refera la fatpul ca titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, incepand cu data intrarii in vigoare a legii, "in masura in care contracteaza vanzarea de gaze naturale pe piata angro, intr-un an calendaristic, au obligatia sa incheie, in anul calendaristic in care livreaza gazele naturale, contracte pe pietele centralizate, transparent, public si nediscriminatoriu, in conformitate cu reglementarile emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, denumita in continuare ANRE, pentru vanzarea unei cantitati minime de gaze naturale care nu poate fi mai mica decat cea reprezentata de o cota procentuala de 50% din cantitatea de gaze naturale din productia proprie contractate cu livrare in anul calendaristic respectiv, in calitate de vanzator. Cantitatea de gaze naturale contractate pe pietele centralizate, transparent, public si nediscriminatoriu, se vinde in baza unei proceduri avizate de ANRE astfel incat cumparatorii de gaze naturale sa nu poata sa fie conditionati de cumpararea unei cantitati minime impuse de catre vanzator".

Durata initiala a concesiunii poate fi pana la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de pana la 15 ani prin hotarare a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu conditia indeplinirii in totalitate a programelor de lucrari stabilite de ANRM prin acordul petrolier, mai prevede actul normativ.

Comisiile reunite de industrii, administratie publica si buget din Camera Deputatilor au admis, marti, amendamente la proiectul legii offshore, astfel incat zona de protectie in cazul unor descoperiri arheologice s-a redus de la 200 de metri la 50 de metri.

Un alt amendament introdus marti in comisii spune ca firmele vor fi obligate sa depuna o declaratie prin care sa-si asume plata reparatiilor pentru eventuale daune aduse mediului. Potrivit proiectului de lege offshore, titularii acordurilor petroliere depun la Ministerul Energiei o "documentatie" care va fi anexata cererii privind emiterea actului de autorizare pentru lucrarile offshore. Fara aceasta documentatie, Ministerul Energiei nu poate emite actul de autorizare in privinta lucrarilor offshore. Comisiile de specialitate din Camera Deputatilor au adoptat, marti, un amendament in sensul in care documentatia obligatorie pe care trebuie sa o depuna investitorii va contine si "Declaratia titularului acordului petrolier privind suportarea costurilor repararii daunelor cauzate mediului". Grupurile parlamentare PSD-ALDE, initiatori ai amendamentului, sustin ca masura "se justifica in cazul unui litigiu".
23-10-2018
Senatul a aprobat, luni, procedura de urgenta pentru dezbaterea si adoptarea proiectului de lege privind sistemul public de pensii, initiat de Guvernul Romaniei.

Senatorii au aprobat procedura de urgenta pentru proiectul de lege privind sistemul public de pensii, cu 79 de voturi "pentru" si 21 de voturi "impotriva".

Proiectul legislativ a fost inregistrat la Senat pe 19 octombrie, fiind trimis pentru aviz la comisiile competente, respectiv Comisia juridica, Comisia pentru munca, Comisia de buget si Comisia pentru drepturile omului.

Guvernul a adoptat, pe 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor, documentul avand si avizul Consiliului Economic si Social.

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a anuntat, la finalul sedintei de Guvern in care a fost adoptat noul proiect al Legii Pensiilor, ca nicio pensie nu va scadea dupa recalculare, ca nu se modifica varsta standard de pensionare si nici stagiul de cotizare. Aceasta a precizat ca impactul financiar al legii va fi in 2019 de 8,4 miliarde de lei, urmand sa ajunga in 2020 la 24,8 miliarde de lei.

Proiectul de lege prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie, pana in anul 2021, pentru ca, din anul 2022, sa fie aplicata noua formula de calcul bazata pe Valoarea Punctului de Referinta (VPR):

- 1.265 de lei in 2019;

- 1.775 de lei in 2020;

- 1.875 de lei in 2021, adica suma aferenta VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adauga majorarea de 10% aferenta sporurilor, acordului global si altor drepturi de natura salariala pentru care s-au platit contributii.

Din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinta se va indexa, anual, cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua in calcul intoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtatoare de CAS si CASS, aceasta fiind una dintre primele masuri adoptate dupa schimbarea guvernarii din 2016, precizeaza Ministerul Muncii.

In proiectul de lege se precizeaza ca nicio pensie in plata nu va scadea. In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata. Nu se modifica varsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet.

Pentru a nu dezavantaja angajatii, noua prevedere va fi luata in calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci cand legea va produce efecte complete. Angajatii nu vor fi penalizati pentru perioade lucrate anterior anului 2021, in cazurile in care angajatorii nu le-au achitat taxele.

In paralel, proiectul de lege prevede si debirocratizarea si accesul online la informatiile despre propriile contributii. Astfel, ANAF va transmite catre Casa Nationala de Pensii Publice sumele datorate si platite pentru fiecare salariat. Cetatenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obtinut si sumele achitate drept contributii. In cazul in care vor constata ca angajatorii nu le achita contributiile vor putea sesiza organele abilitate.

In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a explicat, luni seara, care este stadiul subventiilor acordate pentru fermieri. Acordarea acestora a inceput la data de 16 octombrie, fiind programate sa ajunga la 866.000 de fermieri.

Intrebat, in cadrul unei emisiuni la TVR 1, despre subventiile pentru fermieri, ministrul Agriculturii a spus ca totul va fi in regula. "Am spus-o foarte clar ca in minutul 1 al zilei de 16 (n.red. - octombrie), la cumpana noptii, dam drumul la banii pentru fermieri", a mentionat Petre Daea.

"Astazi, la ora cand noi discutam, au plecat banii catre 384.880 de fermieri, in valoare de 109.199.497,46 milioane euro. Sunt sume care au pornit pe flux, ajung la fermieri. (...) Am dat drumul la sumele mai mici, la fermierii mai mici, pentru ca sunt situatii grele afara. Datorita lipsei de apa in sol terenul se lucreaza greu, trebuie executate mai multe treceri pe unitatea de suprafata, sunt cheltuieli suplimentare, intr-un cuvant, se cheltuie mai mult. Suntem in grafic", a afirmat Daea.

De joi incolo, autoritatile vor autoriza platile pentru fermierii mari. "Pana atunci vom plati subventiile la 450.000 de fermieri. (...) Cum spuneam, folosindu-ma de o metafora a mea: este ca la fermoar - dinte cu dinte, ca sa poti sa tragi fermoarul. Totul este organizat. Totul este pus la punct, in asa fel incat sa functioneze acest mecanism cum a functionat in Romania si cum este respectat de toti fermierii", a mai spus Daea.

Data la care banii ajung in contul fermierilor variaza in functie de institutia unde au acestia contul bancar. "Este un traseu pe care trebuie sa il urmeze, procedural vorbind, sumele acestea de bani, ca sa ajunga la fermieri, intre timpul cand noi am autorizat la plata si timpul in care intra in cont, dureaza cam doua zile. Daca ai cont la Trezorerie bani ajung mai repede, daca ai la banci ajung in doua zile", a detaliat Daea.
Guvernul vrea sa deschida automat la Trezorerie conturi de economii pentru toti copiii si tinerii sub 18 ani, iar daca parintii depun minim 1200 lei pe an statul va completa cu o prima anuala de inca 600 lei, la care se adauga o dobanda de 3%, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta trimis la avizare la Consiliul Economic si Social.

Denumita "gRowth - Contul individual de economii Junior", noua forma de economisire pe termen lung ar trebui sa fie lansata in decembrie 2018.

Prima de la stat ar urma sa intre in cont incepand cu 2019. In cazul in care la finele anului sumele depuse de parinti in cont sunt mai mici de 1200 lei, copilul nu primeste prima de la stat, dar pentru soldul contului se acorda dobanda.Dobanda se calculeaza si se plateste la scadenta depozitului, atunci cand titularul contului implineste 18 ani.

Sumele depuse anual nu pot depasi 10.000 euro, echialentul in lei.

In cazul copiilor instiututionalizati, autoritatea tulelara va depune suma minima de 1.200 de lei anual.

Suma depusa in acest cont poate fi retrasa doar dupa ce copilul a implinit 18 ani, data pana la care fondurile se afla la stat. Exceptie sunt retragerile pentru acoperirea unor cheltuieli de sanatate pentru tratarea minorului in cazul bolilor cu risc de deces si in cazul decesului.

Variante de economisire pentru copii existau pana acum doar in oferta bancilor, care propun diferite variante de investitii pe termen lung. In cazul bancilor insa, la sumele depuse de parinti se adauga doar dobanda, fara alte prime.
22-10-2018
Legea salarizarii unitare se va aplica asa cum a fost adoptata de Parlament, chiar daca lunile acestea a mai existat un scenariu, respectiv sa se aplice direct grila din 2022 in 2020, a scris, sambata, ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, pe pagina sa de Facebook.

"Iar `s-a blocat guvernul`, iar `nu mai sunt bani de pensii si salarii`, iar `nu se aplica legea salarizarii`. Asta aud de la opozitie din doua in doua luni. Si iar raspundem: asa cum nu ne-am blocat pana acum si cum am gasit fondurile necesare platii pensiilor si salariilor, asa se va intampla si anul viitor. Legea salarizarii se va aplica asa cum a fost ea adoptata de Parlament, chiar daca lunile acestea a mai existat un scenariu, si anume sa se aplice direct grila din 2022 in 2020, asa cum au solicitat, in mod repetat, mai multe federatii sindicale. Consideram insa ca legea trebuie aplicata asa cum a fost adoptata de Parlament si cum este in vigoare, cu aplicare etapizata pana in 2022 si crestere anuala cu 25 la suta din diferenta pana la grila din 2022. Mai mult, dupa analiza datelor transmise de Comisia de Prognoza, MMJS lucreaza la cresterea salariului minim pe economie inca de la finalul acestui an si la diferentierea salariului minim in functie de studii sau vechimea de peste 15 ani", a explicat Olguta Vasilescu.

Aceste precizari vin dupa ce senatorul PNL Florin Citu anunta, tot pe pagina de socializare, ca Executivul introduce masuri de austeritate din 2019, precum inghetarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene.

"Romania in criza economica - PSD introduce masuri de austeritate in 2019! Intr-un document trimis Comisiei Europene, in urma cu cateva zile, PSD +ALDE promit inghetarea salariilor in sectorul bugetar in 2019 la nivelul din decembrie 2018: PSD +ALDE nu mai aplica legea salarizarii unitare (...). Asta inseamna ca salariile sunt taiate cu echivalentul ratei inflatiei. In plus cresterea dobanzilor va taia si mai mult din puterea de cumparare.(...) Este clar ca legea pensiilor este doar o minciuna. Nu sunt bani pentru aplicarea legii salarizarii unitare si PSD +ALDE mint ca dubleaza pensiile", a scris Citu.

In replica, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat la Digi24, ca documentul privind o posibila inghetare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL Florin Citu, este unul public, trimis Comisiei Europene, si reprezinta un document de lucru, o posibila varianta. El a precizat, totodata, ca exista si o propunere de aplicare a legii salarizarii pana in 2020, in loc de 2022.

"Este un document trimis Comisiei Europene. Domnul senator n-a facut altceva decat sa preia un document public si sa-l puna pe pagina proprie de Facebook. Este un document de lucru, sa spunem asa, o posibila varianta trimisa Comisiei Europene, pentru ca acesta este modul in care Guvernul lucreaza de ani de zile si orice stat membru asta face: trimite Comisiei Europene discutii, scenarii, calcule, pentru ca intr-un final sa luam o decizie intr-un sens sau altul. (...)In cateva saptamani noi intram in Guvern cu proiectul de buget pe 2019, document in cadrul caruia vom regasi varianta finala. Este o discutie, un scenariu propus de Ministerul de Finante, pe baza unor calcule, si chiar o propunere de aplicare a legii salarizarii nu pana in 2022, ci chiar pana in 2020, tocmai pentru a arata foarte clar ca suntem foarte siguri de ceea ce facem, ca nu aplicam masuri dincolo de mandatul acestui Guvern, adica 2020. Si, mai mult, trebuie sa subliniez inca o data ca Guvernul PSD-ALDE a promis si a aplicat ceea ce a promis. Nu a taiat din veniturile romanilor", a explicat Teodorovici.

Referitor la o posibila inghetare a angajarilor in sectorul public, ministrul Finantelor a afirmat ca este un scenariu de lucru o inghetare a numarului de salariati in administratia publica centrala.

"Inghetarea angajarilor la stat este o masura propusa de noi. Este un scenariu de lucru la Ministerul Finantelor. O inghetare a numarului de angajati in zona administratiei publice centrale, de asemenea, o reasezare, o restructurare, o eficientizare a administratiei publice centrale, este de bun simt si ceea ce noi spunem de ani de zile, si toti politicienii spun, ca este nevoie de o administratie mult mai eficienta. Dadeam un exemplu in alte interventii de faptul ca in Ministerul de Finante functiile suport sunt undeva la 18% din intregul personal al ministerului, iar in alte ministere undeva la 30% sau peste 30%, ceea ce trebuie sa se schimbe, pentru ca administratia nu trebuie sa fie nici supradimensionata nici sa cheltuie nejustificat banul public. Asta daca un guvern are respect fata de contribuabili, fata de romani in general", a mai spus Teodorovici.

Intrebat daca are Executivul bani pentru promisiunile legate de punctul de pensii, de salarii, ministrul Finantelor a raspuns ca are, "categoric", si a subliniat ca in proiectul de Lege a pensiilor aprobat de Guvern si trimis in Parlament se prevede majorarea punctului de pensie cu 15% anul viitor, iar in ceea ce priveste cresterea salariului minim, aceasta ar putea fi aplicata inainte de 1 ianuarie 2019.

"Nu sunt probleme de bani la buget si respectam ca partid si Guvern responsabil ceea ce am promis. Nimic altceva. Ca principiu, noi ca si guvern asta suntem obligati sa facem, sa administram in mod eficient banul public. Anul 2019 trebuie sa fie pentru noi, intreaga tara, un an al investitiilor atat in zona privata, cat, mai ales, in zona publica. Proiectele mari de infrastructura si cele mici la nivel local trebuie sa continue si mai ales sa-si creasca viteza si volumul.(...) Daca crestem salariul minim inseamna ca sunt bani", a mai precizat seful de la Finante.

Conform documentului transmis Comisiei Europene, prezentat si de senatorul liberal Florin Citu pe pagina sa de Facebook, printre masurile ce ar putea fi luate in calcul la elaborarea proiectului de buget pe 2019 se numara inghetarea salariilor in sectorul public la nivelul din 2018 (legea privind salarizarea unitara nu va mai fi aplicata), si acordarea de vouchere de vacanta la acelasi nivel ca in 2018, respectiv 1.450 lei/angajat.De asemenea, se propune pastrarea numarului mediu de salariati in sectorul public la fel ca si in 2018 etc.
Pretul painii ar putea sa creasca intre 15-20% pana in decembrie, influentat de productia graului din acest an, care in unele zone ale tarii a fost afectata de vremea capricioasa, a declarat pentru MEDIAFAX Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara.

"Pretul painii din Romania este un pret ireal, mult sub valoarea reala, un kg de paine costa undeva la 3 lei - 3,5 lei, iar pe raft poate ajunge pana la 6-7 lei. La paine nu s-a modificat pretul fata de anul trecut, de acum incolo se poate modifica pentru ca vremea capricioasa a cam afectat productia. Pana la finalul anului s-ar putea inregistra o crestere cu 15-20%", a declarat pentru MEDIAFAX Dragos Frumosu, presedintele Sindicatelor Federatiei din Indutria Alimentara.

"Problema noastra insa nu este asta, faptul ca pentru o paine de 1 leu vom ajunge poate sa platim 1,2 de lei, nu ar reprezenta o diferenta foarte mare in buzunar. Problema noastra este ca veniturile nete sunt foarte mici. Daca la un neamt o crestere de 10 centi nu inseamna nimic la salariul sau de 2.000 de euro, insa la noi 10 centi sau 40 de bani inseamna foarte mult", adauga Dragos Frumosu.

Reprezentantul sindicatelor spune ca Romania importul de produse congelate reprezinta 3-4% din totalul produselor de panificatie, ceea ce creeaza o problema producatorilor din sector. "In supermarket-uri si hypermarket-uri exista aceste painici congelate, pe care le gasesti in majoritatea timpului majoritatea calde si tentante pentru cumparatori. Aceste 3-4 procente poate nu reprezinta la prima vedere mult foarte mult, insa annual acestea pot reprezenta cateva mii de tone", spune Frumosu.

De asemenea, liderul sindicatelor din industria alimentara spune ca in Romania se asteapta cresteri de pret si la lapte, carne sau legume.

"La lapte este o crestere de 8% care este partial nejustificata, dar daca discutam depre lapte si despre o astfel de crestere trebuie sa discutam ca in alte tari membre ale Uniunii Europene, unde pretul a scazut cu 12%, ori de ce in Romania exista aceasta crestere iarasi este un lucru pe care nu pot sa mi-l explic in mod direct", spune Frumosu.

De asemenea, spune Dragos Frumosu, Romania importa circ a 25% din laptele pentru procesare. "Pana nu demult justificarea importului de lapte, desi avem potential, era ca laptele importat este mai ieftin decat cel produs aici, in conditiile in care fermierii primeau un pret de nimic", mentioneaza sursa citata.

In privinta legumelor, cresterea de pret este justificata, spune liderul sindicatelor din industria alimentara, prin faptul ca volumul importurilor creste in perioada "moarta" din punct de vedere al productiei. "La legume lucrurile stau putin dierit. In perioada aprilie-mai pana in octombrie importurile scad, din octombrie-martie importam peste 80% din legume si fructe", spune Dragos Frumosu.

Institutul National de Statistica arata ca in primele noua luni din acest an, preturile cartofilor au crescut cu peste 20%, iar producatorii spun ca acesta reprezinta pentru ei "pretul corect", iar fluctuatia de pret este urmarea fenomenelor meteorologice schimbatoare din timpul vegetatiei.

"Pretul a crescut in mare parte din cauza primei parte a secetei din luna mai care a fost exact in timpul vegetatiei, iar cartofii care nu au fost irigati nu au avut posibilitatea sa se dezvolte, deci vegetatia a fost pur si simplu oprita, iar pe de alta parte in luna iunie-iulie au fost foarte multe ploi, iar din aceasta cauza cartoful a fost afectat de foarte multe boli daunatoare", a declarat pentru MEDIAFAX Kiss Bartha, proprietarul producatorului de cartofi Solfarm Covasna.

"Pretul de anul acesta este cu aproximativ 20% mai mare decat anul trecut, de la 1 leu. Noi producatorii spunem ca in comparatie cu costurile pe care le avem, care pot sa fie si de 25.000 de lei pe hectar, noi credem ca acesta este un pret corect si cam asa ar fi corect tot timpul", sune Kiss Bartha.

In privinta carnii de porc, presedintele sindicatelor din industria alimentara spune ca importurile vor creste la peste 80% din cauza pestei porcine africana. "Daca importam acum 2-3 ani cam 70% din necesarul de carne pentru consum si procesare, din dezvoltarea fermelor din Romania pana la aparitia pestei porcine africane scazuse importurile la 55% si era un lucru pozitiv, iar in perioada urmatoare preconizez ca vom importa peste 80%", a precizat pentru MEDIAFAX Dragos Frumosu.

Preturile de consum in luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017 au crescut 5%, a anuntat Institutul National de Statistica (INS). Potrivit aceluiasi comunicat, pretul cartofilor a crescut cu 22,41% in septembrie 2018 fata de decembrie 2017, conservele si legumele cu 11,89%, laptele cu 2,47%, produsele de morarit cu 2,74%, in timp ce ouale au scazut cu 26,19%.
Ministrul de Finante spune ca va face si o propunere de modificare a legii astfel incat termenele de prescriere sa scada de la 5 la 2 ani.

"ANAF avea multe alte lucruri de facut pana sa ajunga la acest tip de actiune. Ieri (vineri - n. red.) vorbeam cu vicepresedintele de la ANAF, care a pastorit aceasta situatie si care era convins de faptul ca este o masura foarte buna. Atunci mi-a venit si ideea de a propune o modificare legislativa, ca sunt 5 ani pentru prescriere si am spus <> ca asa e romanul la noi, mai ales ANAF.

Si atunci poate ar fi bine sa ducem aceasta perioada de prescriere de la 5 la 2 ani, pentru ca in primul an declari veniturile, ala nu se ia in calcul, dar dupa momentul obligatiei de plata trebuie sa inceapa sa curga momentul de prescriere. Asta pentru ca si ANAF sa poata actiona din timp, sa nu vaduveasca bugetul de stat cu sume pe care le-ar fi putut incasa, sa nu stea ani de zile si inainte de prescriere vine cu o astfel de masura", a mai afirmat Teodorovici, citat de Hotnews.ro.

Potrivit Codului de procedura fiscala (din 2016), termenul de prescriere curge diferentiat, in functie de dreptul autoritatii vizat de prescriere. In ce priveste dreptul statului de a stabili obligatiile fiscale, acesta curge de la 1 iulie a anului urmator celui in care a luat nastere creanta fiscala (a fost obtinut venitul la care se datoreaza).

Daca ANAF nu emite decizia de impunere in acest termen, Fiscul nu mai poate actiona pentru recuperarea datoriei. In cazul dreptului Fiscului de a executa silit pentru recuperarea creantelor fiscale, perioada de 5 ani curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care obligatia fiscala devine scadenta, termen indicat de decizia de impunere.

Primaria Municipiului Bucuresti anunta ca, incepand cu data 25.10.2018, ora 18.00, bucurestenii se pot inregistra in aplicatia PEVAUTO, de pe site-ul www.pmb.ro , pentru a se putea inscrie in programul care prevede acordarea unui voucher in schimbul unui autovehicul uzat.

Potrivit Municipalitatii, aplicatia va genera fiecarui proprietar inregistrat un cod unic, ce va fi comunicat pe adresa de e-mail valabila, impreuna cu un link unic pe baza caruia va putea ulterior accesa aplicatia pentru a incarca documentele referitoare la casarea si radierea autovehiculului uzat.

"Lista celor 6.000 de persoane inregistrate in aplicatia PEVAUTO va fi publicata pe site-ul PMB si va cuprinde codul primit la inregistrare, initialele numelui si prenumelui persoanei fizice/ denumirea persoanei juridice precum si ora inregistrarii.

Din lista celor 6.000 de persoane inregistrate in aplicatia PEVAUTO, in ordinea inscrierii, dupa finalizarea perioadei de verificare a indeplinirii conditiilor de eligibilitate din Regulament, vor fi acceptati in Program, in ordinea inscrierii, primii 5.000 de proprietari eligibili", se arata intr-un comunicat al Primariei Municipiului Bucuresti.

De la momentul publicarii pe site-ul PMB a listei celor 5.000 de proprietari eligibili, in termen de 90 de zile, acestia isi pot casa si radia din circulatie autovehiculul uzat, urmand a incarca in aplicatia PEVAUTO documentele doveditoare de casare si radiere a autovehiculul uzat, cat si a documentelor care fac dovada ca nu inregistreaza datorii la bugetul de stat si la cel local (documente in termen de valabilitate la data depunerii) accesand link-ul unic primit la inscriere, potrivit reprezentantilor PMB.

"Primaria Capitalei isi propune astfel eliminarea a 5.000 de autovehicule uzate, cu grad ridicat de poluare, de pe raza municipiului Bucuresti si acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare nominala de 9.000 lei/ eco-voucher in vederea achizitionarii exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel, mijloace de locomotie noi "prietenoase cu mediul", non-diesel, hibride sau electrice, obiecte electrocasnice si electronice noi cu clasa energetica superioara, in schimbul predarii spre casare a unui autovehicul uzat", se arata in comunuicatul PMB.

Programul se adreseaza atat persoanelor fizice, cu domiciliul stabil in Municipiul Bucuresti, cu varsta minima de 18 ani, proprietari unici ai autovehiculelor uzate si care nu au obligatii de plata la bugetul local si bugetul de stat, cat si persoanelor juridice, cu sediul social in Municipiul Bucuresti, proprietari unici ai autovehiculelor uzate, care nu au obligatii de plata la bugetul local si bugetul de stat si nu au fost condamnate pentru infractiuni impotriva mediului.
18-10-2018
Regimul fiscal al tichetelor de masa este inca neclarificat, iar daca normele metodologice nu lamuresc o prevedere atunci 2,5 milioane de salariati ar putea beneficia de tichete de masa exceptate de la plata impozitului pe venit, de la anul, spun specialistii in fiscalitate.

"In iulie, a aparut o asa-numita lege a biletelor de valoare (165/2018, n.r.) care nu mi s-a parut importanta la momentul respectiv, pentru ca parea sa comaseze niste prevederi normative deja existente din mai multe texte normative. Surpriza-surpriza, la o privire mai atenta aducea acolo un aspect care in continuare a ramas neclarificat, respectiv care este regimul fiscal aplicabil tichetelor de diverse tipuri, in primul rand, cel mai cunoscut noua, tichetul de masa. De ce? Pentru ca in momentul de fata tichetele de masa au un regim fiscal preferentiat, sunt subiect doar de impozit pe venit, nu si de contributii fiscale, conform codului fiscal. Pe de alta parte, aceasta lege intr-un articol are o prevedere destul de generoasa, neclara, nepunctata din care se poate trage concluzia ca incepand cu 1 ianuarie vor fi exceptate si de la plata impozitului pe venit", a declarat miercuri Claudia Sofianu, Partener Ernst&Young Romania in Departamentul de asistenta fiscala si juridica.

Ce ar insemna asta concret? Ca 2,5 milioane de salariati din Romania care beneficiaza de astfel de tichete ar putea fi avantajati de aceasta prevedere, spune Sofianu, care adauga ca acesta ar fi unul din putinele beneficii pe care salariatii le-ar primi in Romania si nu ar fi taxabile.

"Vom avea si noi ce sa le spunem colegilor din alte tari cand ne intreaba: "Voi in pachetul de remunerare aveti un beneficiu acordat salariatilor care sa aiba un regim fiscal favorabil?" Asta va fi printre putinele", a mai declarat specialistul.

Potrivit Claudiei Sofianu, normele metodologice erau asteptate dupa 12 septembrie, insa "nu dau niciun semn sa apara. "Probabil ca sunt in lucru, dar nu am vazut niciun proiect. Le asteptam, vom vedea daca se clarifica asta sau nu", a mai spus reprezentantul EY.

Cea mai recenta lege pentru soferi care intra in vigoare din ianuarie 2019 reglementeza masurile pentru facilitarea amenzilor contraventionale prin constituirea unui cont unic la Trezoreria Statului, destitnat incasarii amenzilor contraventionale.

Soferii vor putea plati in orice localitate din tara amenda in contul mai sus mentionat, fara a se mai tine cont de localitate in care contravenientul isi are domiciliul.

"Achitarea in numerar a amenzilor contraventionale se poate face la orice unitate a Trezoreriei Statului, la casieriile unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau la alte entitati care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, indiferent de domiciliul persoanei fizice", conform actului normative.

Documnetele de plata prin care se va face plata amenzii contaventionale vor contine:

Seria de evidenta unica a procesului - verbal de contraventie
Codul de identificare fiscala a contravenientului
Contul sau codul IBAN al contului unic
Suma platita
Alte informatii necesare, stabilie de normele de aplicare ale legii
Nu toate legile initiate in Parlamentul Romaniei sunt aiuristice. Din cand in cand apar si propuneri concrete care sa ne faca viata mai usoara.

Furnizorul de energie electrica va fi obligat sa citeasca lunar contorul pentru clientii casnici, prevede o initiativa legislativa depusa la Parlament.

Se doreste astfel eliminarea sistemului de emitere a unor facturi estimative de catre furnizori si a obligativitatii platii acestora de catre clienti.

Propunerea legislativa pentru modificarea art.57 alin.(2) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr.123/2012 a fost initiata de Ica Florica Calota - deputat ALDE si Neculai Iftimie - deputat PSD.

"Furnizorul trebuie sa asigure citirea lunara a contorului pentru consumatorii casnici, sa puna la dispozitia acestora mai multe modalitati de plata a energiei furnizate si sa permita sa opteze pentru oricare dintre acestea", se precizeaza in proiect.

"Facturile de electricitate emise de furnizorii din domeniu pentru consumatorii casnici au inceput sa fie impovaratoare comparativ cu bugetul acestora. Prin emiterea unor facturi estimative de catre furnizori si prin obligativitatea platii acestora, foarte multi consumatori casnici, din care majoritatea pensionari, au devenit creditorii furnizorilor. Mai clar spus, in cazul emiterii facturii estimative, in care indexul evaluat este mai mic decat cel de pe contor, clientul casnic este obligat prin lege sa plateasca factura, altfel acestuia i se rezilieaza contractul si este debransat de la electricitate", sustin initiatorii in expunerea de motive a proiectului.

Proiectul va intra mai intai in dezbaterea Senatului, iar apoi in Camera Deputatilor, care este for decizional, informeaza Agerpres.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei - BNR a adoptat, miercuri, Regulamentul pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 17/2012 privind unele conditii de creditare, cu modificarile si completarile ulterioare, a informat institutia.

"Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de indatorare va fi de 40% din venitul net la creditele in lei si 20% la cele in valuta. Gradul total de indatorare se determina ca pondere a obligatiilor totale lunare de plata raportate la venitul net lunar. Rata maxima de indatorare este majorata cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achizitionarii primei locuinte ce urmeaza a fi ocupata de debitor", se detaliaza intr-un comunicat de presa al BNR.

Regulamentul se aplica atat institutiilor bancare, cat si IFN. Masuri similare de ordin prudential au fost adoptate deja in alte tari cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

"Toate solicitarile de credit formulate inainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clientilor persoane fizice, precum programul Prima Casa, se solutioneaza pe baza reglementarii de la momentul depunerii cererii la banca, chiar daca acordarea creditului are loc dupa 1 ianuarie 2019", au subliniat reprezentantii Bancii Centrale.

Astfel, modificarile la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2019.

Noul regulament este valabil pentru creditele acordate exclusiv in scopul rambursarii datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrarii in vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinte privind gradul de indatorare.

"Acest lucru nu este valabil, insa, pentru refinantarile ce presupun si acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e)", au precizat reprezentantii BNR.

Reprezentantii Bancii Centrale sustin ca au luat aceasta decizie din urmatoarele doua motive: simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice si consolidarea cresterii sustenabile a activitatii de creditare; protejarea populatiei cu venituri medii si cu venituri sub valorile medii in sensul imbunatatirii capacitatii de plata, pentru creditare sanatoasa.

"Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului si al ratelor aferente va putea fi stabilit usor de orice solicitant", adauga reprezentantii BNR.

Mai exact, reprezentantii Bancii Centrale afirma ca oricine doreste un credit isi poate calcula ce suma poate plati lunar sub forma de rate la banci si IFN. Astfel, la calcularea gradului de indatorare nu vor mai fi scazute din venitul net: cheltuieli de subzistenta; alte ajustari privind veniturile; ajustari de socuri privind cursul de schimb, rata dobanzii, venitul disponibil.

Cu toate acestea, rata lunara maxima va fi, in continuare, variabila de la o banca la alta.

Reprezentantii BNR mai sustin ca, pentru cresterea sustenabila a activitatii de creditare a populatiei, de la inceputul anului viitor, vor fi reguli mai permisive pentru achizitionarea primei locuinte ce urmeaza a fi ocupata de debitor. In plus, in acelasi scop, va fi eliminata aplicarea limitei gradului de indatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecarui creditor, iar birocratia bancara pentru acordarea unei credit va fi redusa.

Limitarea gradului de indatorare: BNR arata ca rata maxima permisa scade doar in unele cazuri

Rata maxima pe care si-o vor permite persoanele fizice scade, de la inceputul anului viitor, odata cu aplicarea noilor reguli privind gradul de indatorare pentru credite, doar pentru unele venituri, iar alte vor fi neafectate, arata calculele prezentate miercuri de Banca Nationala a Romaniei - BNR.

Unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei ii poate fi acceptat un credit de consum sau ipotecar cu o rata de cel mult 1.413 lei, in prezent, arata calculele Bancii Centrale. In schimb, de la inceputul anului viitor, acesteia ii va fi acceptata o rata de cel mult 1.200 de lei.

O gospodarie formata din doi adulti si doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei net lunar (in jurul mediei nationale), poate accesa, in prezent, un credit cu o rata de 1.996 de lei, iar, de la 1 ianuarie 2019, aceasta va avea acces la unul de 2.000 de lei, conform Bancii Centrale.

De asemenea, reprezentantii BNR sustin ca noile reguli privind gradul de indatoare vor avea un "impact nesemnificativ asupra cresterii economice".

Reprezentantii Bancii Centrale mai arata ca, in prezent, gradul de indatorare la nivel individual, media pietei, este de 45% pentru creditele de consum si de 47% pentru cel ipotecar. Acest nivel va fi de 40% in ambele cazuri, de la 1 ianuarie 2019, iar, pentru prima locuinta, va fi de 45%.

Consiliul de Administratie al BNR a adoptat, miercuri, Regulamentul pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 17/2012 privind unele conditii de creditare, cu modificarile si completarile ulterioare. "Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de indatorare va fi de 40% din venitul net la creditele in lei si 20% la cele in valuta. Gradul total de indatorare se determina ca pondere a obligatiilor totale lunare de plata raportate la venitul net lunar. Rata maxima de indatorare este majorata cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achizitionarii primei locuinte ce urmeaza a fi ocupata de debitor", se detaliaza intr-un comunicat de presa al BNR.

Regulamentul se aplica atat institutiilor bancare, cat si IFN. Masuri similare de ordin prudential au fost adoptate deja in alte tari cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

"Toate solicitarile de credit formulate inainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clientilor persoane fizice, precum programul Prima Casa, se solutioneaza pe baza reglementarii de la momentul depunerii cererii la banca, chiar daca acordarea creditului are loc dupa 1 ianuarie 2019", au subliniat reprezentantii Bancii Centrale.

Astfel, modificarile la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2019.

Noul regulament este valabil pentru creditele acordate exclusiv in scopul rambursarii datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrarii in vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinte privind gradul de indatorare.

"Acest lucru nu este valabil, insa, pentru refinantarile ce presupun si acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e)", au precizat reprezentantii BNR.

Reprezentantii Bancii Centrale sustin ca au luat aceasta decizie din urmatoarele doua motive: simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice si consolidarea cresterii sustenabile a activitatii de creditare; protejarea populatiei cu venituri medii si cu venituri sub valorile medii in sensul imbunatatirii capacitatii de plata, pentru creditare sanatoasa.

"Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului si al ratelor aferente va putea fi stabilit usor de orice solicitant", adauga reprezentantii BNR.

Mai exact, reprezentantii Bancii Centrale afirma ca oricine doreste un credit isi poate calcula ce suma poate plati lunar sub forma de rate la banci si IFN. Astfel, la calcularea gradului de indatorare nu vor mai fi scazute din venitul net: cheltuieli de subzistenta; alte ajustari privind veniturile; ajustari de socuri privind cursul de schimb, rata dobanzii, venitul disponibil.

Cu toate acestea, rata lunara maxima va fi, in continuare, variabila de la o banca la alta.

Reprezentantii BNR mai sustin ca, pentru cresterea sustenabila a activitatii de creditare a populatiei, de la inceputul anului viitor, vor fi reguli mai permisive pentru achizitionarea primei locuinte ce urmeaza a fi ocupata de debitor. In plus, in acelasi scop, va fi eliminata aplicarea limitei gradului de indatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecarui creditor, iar birocratia bancara pentru acordarea unei credit va fi redusa.
17-10-2018
Legea privind vanzarea terenurilor agricole se modifica in Parlamentul Romaniei in asa fel incat accesul sa fie usor si direct pentru cumparatorii romani, a declarat, marti seara, la TVR 1, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

El a fost intrebat daca poate sa spuna cat teren agricol a fost vandut strainilor.

"Nu va pot spune. Lasati-ma sa aduc date exacte! Eu nu ma joc cu cifrele, eu nu ma joc cu vorbele. Le voi da exact si cat de curand", a dat asigurari Daea.

In ceea ce priveste modificarile pe Legea privind vanzarea terenurilor catre cetateni straini, ministrul Agriculturii a afirmat ca "sunt actiuni exceptionale facute in Parlamentul Romaniei", astfel incat fermierii romani sa poata avea acces usor la terenul respectiv.

"Nu modific eu aceasta lege. Parlamentul Romaniei modifica aceasta lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politica pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este in asa fel incat sa aiba acces usor fermierii romani la terenul respectiv. O sa vedeti exact, concret, cum se va derula aceasta lege. A trecut de Camera superioara. Accesul o sa fie usor, direct pentru cumparatorii romani. Aceasta lege trebuie sa raspunda si unor conditii externe, in conditiile in care piata este libera", a spus seful MADR.

Intrebat care mai este pretul unui hectar de teren agricol in Romania, Daea a raspuns: "Un hectar de teren costa de la 2.000 de euro la 60.000 de euro, depinde de zona. Va spune ministrul Daea".

"Duceti-va la Matca, in Galati, sa vedeti ca atat este! Este cel mai mare bazin legumicol. Daca intri in Matca vezi casele acoperite de luciul solariilor si al serelor. Acolo, in fiecare zi, cate 4-5 tiruri de legume pleaca in afara, in Lituania, Estonia, Polonia. Se produc legume pentru altii. La Peretu, aici, langa Rosiorii de Vede, se iau cartofii si se exporta in Polonia", a precizat oficialul de la Agricultura.

Acesta a subliniat ca anul agricol 2018 este mai bun ca anul trecut, iar despre insamantarile din toamna a mentionat ca dupa ce vor veni ploile se va vedea campul cum inverzeste.

"Vedeti, eu sunt agronom, cand insamantezi in uscatura si cu conditia sa vina si ploile o sa avem o rasarire uniforma si o sa vedeti campul dupa o saptamana cum inverzeste. Astept acest moment, cum de altminteri pe anumite zone nu astept. De ce nu astept? Pentru ca pe 70.000 de hectare am inceput sa dam drumul la sistemele de irigatii, acolo unde sunt culturile de grau sau de rapita in sistemele de irigatii am inceput sa dam o norma mica de rasarire pentru a scoate plantele la suprafata", a explicat Daea.

Intrebat daca si-a depus mapa cu toate realizarile si proiectele, in conditiile in care intreg aparatul guvernamental este intr-o procedura de evaluare, Daea a raspuns: "Eu o am tot timpul cu mine".

"Eu sunt foarte atent, o am cu mine in fiecare loc unde ma duc, chiar daca la biserica ma duc. Am o geanta in care am programul de guvernare. Eu pe ala il urmaresc. Programul meu de guvernare este la virgula (...)", a adaugat ministrul Agriculturii.
Anul trecut au fost depuse 19.000 de proiecte si au fost infiintate peste 8.000 de firme, care ofera locuri de munca pentru circa 21.000 de persoane in prezent, in sectoare precum economie, productie, industrii creative, servicii si IT.

Firmele care activeaza in domeniul industriilor creative vor fi punctate cu 30 de puncte, la fel ca serviciile si productia, potrivit modificarilor aduse programului Start-up Nation 2018, prin Ordonanta de Urgenta 10/2017, anuntate marti 16 octombrie, pe site-ul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

"In elaborarea programului Start-Up Nation, editia din 2018, am tinut cont toate sugestiile justificate si realiste primite. Dezbaterile au fost de un real folos procesului de modelare a Start-Up Nation 2018 si am preluat in mod transparent si cuprinzator sugestiile tuturor partilor interesate, cu precadere ale antreprenorilor, beneficiari ai acestui program", a declarat ministrul Stefan-Radu Oprea.

Anterior, Ministerul IMM-urilor a propus ca cel mai mare punctaj sa-i fie acordat productiei, de 30 de puncte, urmat de servicii, cu acelasi punctaj, dar era exclus IT-ul. Industriilor creative le erau alocate 20 de puncte, fiind clasate sub productie si servicii. Comertul si alte activitati au ramas cu 10 puncte, conform propunerilor initiale. Ordonanta de Urgenta 10/2017 se afla in dezbatere publica din data de 1 octombrie 2018.

Aceste schimbari au venit in contextul in care antreprenorii, politicienii si consultantii erau nemultumiti de grila de punctaj realizata de guvern, prin care erau depunctate IT-ul si industriile creative.

Densitatea populatiei, unul dintre criteriile de evaluare a planului de afaceri, care depuncteaza cu 15 puncte firmele ce se vor dezvolta in Bucuresti, Cluj si Ilfov, a ramas in continuare in grila de evaluare. Prin aceasta, ministerul a propus ca numarul IMM-urilor la nivel judetean pe suta de locuitori sa fie mai mic de patru, pentru a primi 20 de puncte. "Este corect sa oferim o sansa si intreprinzatorilor din zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic, iar Start-Up Nation inseamna retrezirea spiritului antrepre­norial si sustinerea financiara a debutului in afaceri", a mai spus ministrul Oprea.

De asemenea, in a doua editie a programului Start-Up Nation, antreprenorii pot solicita acordarea unui avans de pana la 30% din suma totala aprobata, potrivit modificarilor din noul proiect.

In grila de evaluare se arata ca antreprenorii vor primi suplimentar 10 puncte pentru crearea unui loc de munca pe durata nedeterminata, cu norma intreaga.

In plus, beneficiarilor li se mai acorda 10 puncte daca investitia in echipamentele tehnologice si software-uri necesare desfasurarii activitatii este mai mare sau egala cu 60% din valoarea planului de afaceri, iar daca ponderea acesteia este mai mare sau egala cu 50%, vor primi 5 puncte.

Ultimul criteriu de evaluarea a planului de afaceri este calitatea asociatilor/ actionarilor. In cazul in care niciunul dintre acestia nu a avut calitatea de administrator sau asociat unic intr-o societate comerciala care a fost declarata in insolventa sau faliment, solicitantul mai primeste 25 de puncte.

Punctajul maxim care poate fi obtinut este de 100 de puncte, iar punctajul minim pentru accesarea programului este de 50 de puncte.

Selectarea planului de afaceri se va face in functie de punctajul obtinut, in ordine descrescatoare.

Pentru Start-Up Nation 2018, guvernul a alocat 2 mld. lei si va oferi pana la 200.000 de lei pe proiect (44.000 de euro). Bugetul este directionat in proportie de minim 50% pentru achizitionarea echipamentelor necesare noii afaceri, iar cealalta parte pentru salariile angajatilor, pentru chiria unui spatiu, pentru cheltuielile cu consultanta si scrierea proiectului, pentru realizarea site-ului afacerii sau orice cheltuieli particulare necesita afacerea in cauza.

Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comert si antreprenoriat, a declarat anterior ca se asteapta sa fie depuse 30.000 - 40.000 de proiecte, desi doar 10.000 de proiecte vor beneficia de fonduri. Acestea vor crea 100.000 de locuri de munca noi, a mai spus reprezentantul ministerului.

Anul trecut au fost depuse 19.000 de proiecte si au fost infiintate peste 8.000 de firme, care ofera locuri de munca pentru circa 21.000 de persoane in prezent, in sectoare precum economie, productie, industrii creative, servici si IT.

Prin programul Start-Up Nation Romania, ministerul IMM-urilor vrea sa stimuleze infiintarea de noi intreprinderi mici si mijlocii.

Astfel, persoanele fizice pot infiinta intreprinderi cu fonduri alocate de guvern, pe baza prevederilor Legii societatilor nr. 31/1990, ale Ordonantei de Urgenta a guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii micro­intre­prinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri, aprobata cu modificari prin Legea nr. 301/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.
Comisarul european pentru politica regionala Corina Cretu a aprobat miercuri, 17 octombrie, modificarea Programului Operational Regional (POR) pentru Romania. Modificarile vizeaza adaptarea la contextul socio-economic actual si raspund necesitatii de simplificare a programului.

"Schimbarile pe care le-am aprobat vin tocmai ca raspuns la nevoia de a ne adapta la realitatile curente si vor ajuta Romania sa utilizeze intr-o mai mare masura fondurile pe care le are alocate. Acestea vor avea un efect benefic in special pentru mediul de afaceri, dar vor sprijini si proiecte ce vizeaza imbunatatirea infrastructurii medicale din intreaga tara", a declarat comisarul pentru politica regionala Corina Cretu.

Conform deciziei, vechiul Program Operational "Initiativa pentru IMM-uri" devine parte a Programului Operational Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. Noua axa prioritara 15 din cadrul POR, "Initiativa pentru IMM-uri", va raspunde cererii tot mai crescute de instrumente financiare garantate de pe piata si va contribui la cresterea competitivitatii IMM-urilor din Romania.

Totodata, 72,5 milioane de euro sunt realocate acum catre axa prioritara 8 "Dezvoltarea infrastructurii de sanatate si sociale", pentru a finanta achizitia de ambulante si echipamente medicale. Aceste investitii vor asigura pe viitor o mai buna gestionare a urgentelor medicale, permitand in acelasi timp accesul egal al populatiei la servicii de asistenta medicala si prim-ajutor.

In perioada 2014 - 2020, Romania beneficiaza de un sprijin financiar din partea UE de peste 22 miliarde de euro prin politica de coeziune, din care 6,86 miliarde de euro sunt alocate pentru Programul Operational Regional.

In timp ce sistemul centralizat de incalzire devine de la un an la altul tot mai mic, pretul gicacaloriei devine tot mai mare. Daca la sfarsitul anului trecut mai erau bransate la acest sistem 1,183 de milioane de apartamente la nivel national, noua iarna care bate la usa mai gaseste conectate doar 1,171 milioane de apartamente. Vremea rece ne da tarcoale, iar foarte multi dintre romani se gandesc deja cu groaza la facturile pentru incalzire pe care le vor avea de platit in lunile urmatoare.

Cel mai mare sistem centralizat de incalzire este in Bucuresti, numarul abonatilor fiind de 562.027. Capitala este urmata de Timisoara cu 69.317 de apartamente bransate, Oradea cu 65.351 si Constanta cu 52.639 de apartamente conectate. In total, cele patru orase asigura aproape 59% din numarul total de abonati. Comparativ cu sfarsitul anului trecut, doar in Timisoara nu a fost inregistrata nicio debransare anul acesta, in timp ce in Oradea 790 de apartamente au iesit din sistem, in Bucuresti 220, iar in Constanta 10, potrivit datelor comunicate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei.

Scumpire de 250% la polul frigului

Cea mai spectaculoasa scumpire, de 250%, o vor avea de suportat locuitorii de la Intorsura Buzaului, judetul Covasna, o zona recunoscuta ca fiind polul frigului in Romania. De la 133,46 lei/Gcal, cat au platit in iarna trecuta, proprietarii celor 590 de apartamente care mai sunt bransate la sistemul centralizat vor trebui sa achite 332,79 lei/Gcal, in conditiile in care si primaria va acoperi o parte din pretul de productie care a sarit la circa 400 lei/Gcal. Aproape la fel de oropsiti sunt si locuitorii Constantei, care vor avea de suportat o crestere a tarifelor de 170%. Daca iarna trecuta au platit 230 lei/Gcal, acum cei 52.639 de abonati vor plati 427,47 lei/Gcal

La Lehliu a ramas ca in gara. Cel mai scump din tara

In schimb, pentru locuitorii orasului Lehliu Gara, judetul Calarasi, lucrurile stau la fel ca iarna trecuta. Adica foarte prost. In lipsa subventiei de la primarie, cei 174 de abonati ai sistemului centralizat vor plati si in aceasta iarna cel mai mare tarif din tara, 471,89 lei/Gcal.

Topul celor mai mici tarife

Cei mai fericiti sunt locuitorii Beiusiului, care platesc doar 95 de lei/Gcal, la fel ca anul trecut, dar ei au avantajul ca incalzirea se face cu ajutorul apei geotermale. Gigacaloria furnizata aici a reusit anul acesta sa devina cea mai ieftina din tara, dupa ce la Cernavoda tariful agentului termic a fost majorat de la 87,44 lei/Gcal la 102 lei. In topul celor care beneficiaza de cele mai mici tarife se mai afla orasele Sfantu Gheorghe - 145,98 lei/Gcal, Bucuresti - 163 lei/Gcal si Vaslui - 180 lei/Gcal, toate ramase nemodificate de anul trecut.

Cele mai mici sisteme de termoficare din tara

Oras Nr. abonati Tarif lei/Gcal

Olanesti 167 265,72

Lehliu Gara 174 471,89

Huedin 180 225,29

Sighisoara 204 379,11

Vlahuta 247 265

Sursa ANRE

-in niciunul din aceste orase primariile nu acorda subventii

Interzis la debransari si TVA de 5%

Renuntarea la sistemul centralizat si montarea centralelor de apartament ar putea sa devina extrem de restrictiva in viitorul apropiat, dupa ce Parlamentul a votat un proiect de lege ce prevede ca debransarile de blocuri si deconectarile de apartamente de la sistemele centralizate nu vor mai fi permise decat in afara arealelor din localitati decretate de primarii ca fiind zone unitare de incalzire prin astfel de sisteme centralizate. Ulterior, presedintele Romaniei a retrimis in Parlament proiectul, considerand ca impunerea unei astfel de restrictii poate prejudicia atat beneficiarii, cat si companiile ce activeaza in domeniul solutiilor de energie termica alternative celor centralizate. La inceputul acestei saptamani insa, Senatul a decis sa pastreze forma initiala a proiectului, urmand ca acum el sa fie votat si de Camera Deputatilor, care este for decizional. Proiectul mai prevede ca apei calde si caldurii livrate populatiei sa li se aplice o cota redusa de TVA de 5%, de la 1 ianuarie 2019.

Primaria Capitalei a facut primul pas

La solicitarea Primariei Capitalei, a fost realizat recent un studiu care recomanda ca, in cele mai multe zone compacte de blocuri din Bucuresti, debransarea de la sistemul centralizat de incalzire operat de RADET si instalarea de centrale termice individuale sa fie interzise, prin declararea respectivelor areale ca fiind zone unitare de incalzire.

Zona de dezvoltare Sud-Vest are cele mai multe apartamente conectate la sistemul centralizat de incalzire: 122.308. Cele mai putin sunt in zona de dezvoltare Sud: 82.044 apartamente.
16-10-2018
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la Radio Romania Actualitati ca Legea vanzarii terenurilor catre straini va fi modificata, astfel incat statul sa aiba posibilitatea sa cumpere terenuri agricole de la proprietari sau sa le ia in arenda.

Ministrul a spus ca legea se afla in procedura parlamentara, la Camera Deputatilor, care este camera decizionala. "Se fac reglajele necesare, cu respect pentru normele europene, dar si pentru fermieri", a spus Daea, care spune ca simte actuala situatie ca o amenintare.

Un studiu realizat in 2015 pentru Comisia de Agricultura din cadrul Comisiei Europene atrage atentia asupra fenomenului de "acaparare" a terenurilor agricole din Europa de Est de catre cetateni straini din afara UE.

Potrivit acestuia, Romania este unul dintre statele care au vandut cele mai mari suprafete strainilor. "Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este in mod particular alarmanta avand in vedere faptul ca in tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obtinut perioade de tranzitie pentru liberalizarea pietei de fond funciar (...) Informatiile sugereaza ca Romania, Bulgaria, Ungaria si Polonia sunt in mod particular puncte fierbinti ale acestei probleme", se arata in raport. Mentionam ca in Romania, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pietei funciare a avut loc incepand cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetatenii straini au putut cumpara teren in tara noastra si pe persoana fizica.

Ferme atipice, detinute de cetateni straini

Mai mult, din datele Institutului, in Romania se gasesc si cele mai numeroase ferme atipice detinute de cetateni straini. "Cea mai mare ferma din Romania (detinuta de straini n. red.) apartine companiei libaneze Maria Group si se intinde pe 65.000 de hectare. Avand propriul port si depozit de cereale, grupul exporta carne si cereale in special in Orientul Mijlociu si Africa de Est", se arata in raport.

Analistii dau si exemplul Bardeau Holding, un business legat de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controleaza 21.000 de hectare in Arad, Timis, Caras Severin si Arges. Compania are propria infrastructura de transport, doua centre de depozitare cu o capacitate totala de 32.000 de tone, capacitati de procesare si activitati de marketing.

Fondurile de investitii cumpara teren in Romania

Motivand ca isi diversifica portofoliul si grupurile bancare, fondurile de pensii si marii jucatori europeni de pe piata asigurarilor au devenit in ultimii ani interesati de pamanturile arabile din Estul Europei, inclusiv din Romania. Dupa criza financiara din 2008, acestia au creat fonduri de investitii specializate care opereaza prin filiale locale si care cumpara teren pentru a-l arenda mai departe pe perioade limitate de timp.

Este cazul Rabo Farm Europe Fund, un vehicul investitional de 315 milioane de euro detinut de grupul olandez Rabobank si care opereaza in Polonia si Romania prin intermediul a 14, respectiv trei companii inregistrate national. Rabo Farm Europe Fund cumpara teren cu ajutorul unor intermediari locali, pentru a-l arenda ulterior unor fermieri sau antreprenori din tara respectiva. "Investitorilor in aceste fonduri li se promite un profit de 8-9% pe an, urmare a cresterii preturilor la terenuri", se arata in raport.

Totodata, italienii de la Generali, actori importanti pe piata europeana a asigurarilor, detin 4.500 de hectare in Vestul Romaniei printr-o subsidiara locala.

Din cauza sistemului legislativ construit in functie de interesele de moment ale politicienilor, peste 1 milion de persoane care lucreaza pe cont propriu nu platesc nimic la sistemele publice de pensii si sanatate, in Romania.

Desi statul va avea nevoie, in anii care vin, de sume uriase pentru plata pensiilor marite, asa cum prevede noua lege aprobata recent de Executiv, o sursa uriasa de contributii la sistemul public este ignorata de catre guvernanti.

Gratie unor legi strambe aflate in vigoare de ani buni, in Romania, peste un milion de persoane care desfasoara activitati pe cont propriu (zilieri, liber profesionisti, intreprinzatori particulari, agricultori s.a.) nu platesc nici un fel de contributie la sistemul de pensii de stat. Alte peste 1 milion de persoane achita contributii la nivelul salariului minim pe economie, arata un nou raport al Confederatiei Europene a Sindicatelor (CES/ETUC).

Consecintele sunt grave atat pentru aceste persoane, care nu vor beneficia de o pensie cat de cat decenta atunci cand se vor retrage din activitate, cat si pentru bugetul public de pensii, care este vaduvit de sume considabile.

Totodata, lucratorii pe cont propriu nu beneficiaza de protectie in caz de accidente si nu au dreptul la concedii medicale sau la somaj, fiind categoria sociala cea mai putin protejata si cea mai expusa riscului de saracie, se arata in raportul CES/ETUC, transmis de CNS Cartel Alfa. Documentul precizeaza ca, potrivit datelor Eurostat, in Romania, 63% din persoanele ocupate pe cont propriu, cu varsta peste 18 ani, sunt expuse riscului de saracie sau de excluziune sociala.

Numarul lucratorilor independenti, in crestere

In contextul actual de pe piata muncii, marcat de digitalizare si de noile tipuri de relatii de munca (tot mai multe persoane lucreaza de acasa) se estimeaza ca numarul lucratorilor pe cont propriu va creste de la an la an. In plus, multi lucratori sunt conditionati de catre angajatori sa isi desfasoare activitatea prin intermediul unui PFA sau pe alte tipuri de contracte care ii exclud pe acestia de la beneficiile pe care le au ceilalti angajati, arata raportul citat. Toate acestea pentru ca nivelul contributiilor pe care angajatorii trebuie sa il plateasca la stat pentru angajati este foarte mare.

Documentul semnat de Confederatia Europeana a Sindicatelor subliniaza ca "lucratorii independenti nu au dreptul prin lege sa se alature sindicatelor in: Romania, Bulgaria, Ungaria si Polonia. Ei nu pot negocia tarife standard si conditii de munca prin negocieri colective, in multe state membre ale UE fiind invocata legislatia europeana a concurentei. Totodata, nu au acces la prestatii de protectie sociala, cum ar fi concediul medical, plata somajului, concediu pentru cresterea copilului sau pensie".

Cei mai loviti - zilierii din agricultura sau constructii

Raportul mai arata ca, exceptand artistii, jurnalistii si lucratorii din domeniul culturii si divertismentului, nici o alta categorie de lucratori independenti nu beneficiaza de negocierea colectiva a drepturilor lor, printr-un sindicat. Situatia este valabila si in multe alte tari din UE, in pofida numarului mare de lucratori care desfasoara activitati independente in sectoare precum agricultura, silvicultura si pescuitul, constructiile sau comertul. "Dar trebuie sa existe si o modificare a legii in mai multe tari, inclusiv clarificarea legislatiei UE privind concurenta, care este folosita pentru a impiedica lucratorii independenti sa beneficieze de plata si conditii de munca mai bune", a declarat Thiebaut Weber, Secretar Confederal al Confederatiei Europene a Sindicatelor.

Reprezentantii CNS Cartel ALFA subliniaza ca este de datoria Guvernului sa combata eficient munca fals-independenta si sa asigure accesul tuturor lucratorilor la protectia sociala.

Cele mai importante categorii de lucratori independenti

Cele aproximativ 2,1 milioane de persoane care desfasoara activitati pe cont propriu in Romania sunt: liber profesionisti (artisti, interpreti traducatori), intreprinzatori independenti (vanzatori ambulanti, carausi, taximetristi particulari), zilieri ocazionali sau agricultori.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert si Antreprenoriat a anuntat marti ca a fost de acord sa renunte, in urma procesului de consultare publica, la prevederea din proiectul Start-Up Nation 2018 care presupunea contractarea proiectelor depuse pe baza principiului "primul venit - primul servit".

"Este corect sa oferim o sansa si intreprinzatorilor din zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic, iar Start-Up Nation inseamna retrezirea spiritului antreprenorial si sustinerea financiara a debutului in afaceri", spune ministrul de resort, Stefan Oprea.

Ministerul precizeaza ca, tinand cont de sugestiile primite, prin punctajul acordat in urma modificarii Ordonantei de Urgenta, se ofera o sansa egala de obtinere a finantarii pentru afacerile pornite in domeniile: productie, servicii si industrii creative. "De asemenea, procesul de selectie a proiectelor se va face pe baza de clasament (punctaj) si criterii de departajare transparente in conditii de punctaj egal, renuntandu-se la contractarea proiectelor pe baza principiului primul venit - primul servit", se arata in comunicat.

Reprezentantii ministerului spun ca in urma procesului de consultare publica, a fost unanim acceptata ideea de a modifica programul Start-Up Nation, astfel incat acesta sa fie in interesul intreprinzatorilor.

Astfel, ministerul de resort a dispus marti republicarea versiunii actualizate a proiectului Ordonantei de Urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta nr. 10/2017 pentru stimularea infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii, care se afla in dezbatere publica incepand cu data de 1 octombrie 2018.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anuntat ca in noaptea de luni spre marti a fost autorizata la plata o suma de 28,671 milioane de euro pentru 102.077 fermieri, bani care vor intra in doua-trei zile in conturile acestora.

"In noaptea aceasta am autorizat la plata 28,671 milioane de euro pentru 102.077 fermieri. Azi este prima zi, sistemul merge in continuare, ordinele de plata pleaca catre trezorerii si banii catre fermieri. De aici incolo, pana joi, practic in 2-3 zile, banii trebuie sa intra in conturile fermierilor. Am spus ca pentru 100.000 si iata ca sunt 102.077 fermieri. Cinste lor bravo noua", a declarat Petre Daea, citat de Agerpres.

Ministrul Agriculturii a precizat ca de la 1 noiembrie vor incepe platile si la ovine/caprine, iar de la 1 decembrie se va plati intreaga suma pentru animale.

"La 1 noiembrie incepem sa dam avansul si pentru oi, iar de la 1 decembrie dam plata intreaga pentru animale. Noi facem ce trebuie cat mai repede. (...) Cuantumurile pe cap de animal nu s-au stabilit, inca lucram la ele, le verificam pe toate ca sa nu gresim", a adaugat seful MADR.

Acesta a mai spus ca, din cele 1,801 miliarde de euro alocati pentru platile directe din FEGA, s-a platit pana la aceasta data o suma de 1,7 miliarde de euro, ceea ce inseamna o rata de absorbtie de 99,61%. "Sunt bani pe care ii luam de la Uniunea Europeana. In 2017, am accesat 99,9% pe plati directe, iar anul acesta procentul este de 99,61% pana acum si mai sunt cateva sume care vor corecta gradul de accesare", a adaugat Petre Daea.

Seful MADR a anuntat inca de saptamana trecuta ca fermierii vor primi 70% din platile directe pe suprafata, incepand cu primul minut din 16 octombrie.

"Si acum suntem in situatia de a acorda la timp subventiile, si o spun pedaland pe aceasta afirmatie: la cumpana noptii, in primul minut din 16 octombrie. Va spun cu exactitate. Avem prelucrate pana la aceasta data 247.000 de dosare pentru fermieri. Incepem sa dam aceste subventii in asa fel incat dumneavoastra, fermierii, sa le puteti valorifica in functie de interes, in functie de nevoi, intr-un cuvant ce decideti sa faceti cu ele, important este sa le aveti", a spus ministrul Agriculturii pe 9 octombrie.

Avansurile reprezinta 70% din plata nominala pe suprafata din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA).

APIA trebuie sa plateasca avansurile pe suprafata pana la 30 noiembrie 2018, iar de la 1 decembrie se va intra pe plata regulara.

Guvernul a aprobat pe 4 octombrie 2018 hotararea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului pe hectar al platii unice pe suprafata, al platii redistributive si a intervalelor de suprafata pentru care se acorda aceasta, dar si a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Astfel, plata directa in sectorul vegetal, respectiv schema de plata unica pe suprafata este de 102,5 euro/ha, plata redistributiva pentru intervalele intre 1 ha si 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha si peste 5 ha si pana la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru inverzire - 58,2 euro/ha si plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru incadrarea in plafonul financiar alocat, pe baza suprafetelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, platile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmand sa se stabileasca si cuantumul pe cap de animal.

Fermierii romani au depus in perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 866.000 de cereri unice de plata pentru o suprafata de 9,7 milioane de hectare, inregistrandu-se o depasire cu 250.000 de hectare fata de anul 2017, in timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafata de 9,545 milioane hectare.

Plafonul alocat Romaniei pentru platile directe, prevazut in regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Platile se fac in lei, utilizand cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrala Europeana anterior datei de 1 octombrie 2018 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,6638 lei/euro.
15-10-2018
Primaria Capitalei anunta ca a publicat regulamentul programului de stimulare a eliminarii din traficul bucurestean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare prin acordarea de eco-vouchere. Scopul e eliminarea a 5.000 de masini uzate, cu grad ridicat de poluare.

Primaria Capitalei a definitivat si a publicat Regulamentul Programului de stimulare a eliminarii din traficul bucurestean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare prin acordarea de eco-vouchere.

Regulamentul poate fi consultat pe site-ul www.pmb.ro, sectiunea "Eco-voucher in schimbul unui autovehicul uzat".

Primaria Capitalei isi propune eliminarea a 5.000 de autovehicule uzate, cu grad ridicat de poluare, de pe raza municipiului Bucuresti si acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare nominala de 9.000 lei/ eco-voucher in vederea achizitionarii exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel, mijloace de locomotie noi "prietenoase cu mediul", non-diesel, hibride sau electrice, obiecte electrocasnice si electronice noi cu clasa energetica superioara, in schimbul predarii spre casare a unui autovehicul uzat.

Programul se adreseaza atat persoanelor fizice, cu domiciliul stabil in Capitala, cu varsta minima de 18 ani, proprietari unici ai autovehiculelor uzate si care nu au obligatii de plata la bugetul local si bugetul de stat, cat si persoanelor juridice, cu sediul social in Bucuresti, proprietari unici ai autovehiculelor uzate, care nu au obligatii de plata la bugetul local si bugetul de stat si nu au fost condamnate pentru infractiuni impotriva mediului.

Aplicatia PEVAUTO va permite inregistrarea a 6.000 de participanti, persoane fizice si persoane juridice. La atingerea acestui numar, aplicatia va opri automat procesul de inregistrare a participantilor, prezentand in acest sens un mesaj de informare celor care sunt in proces de completare a datelor.

Dupa verificarea indeplinirii conditiilor de eligibilitate vor fi acceptati in program, in ordinea inscrierii, primii 5.000 de proprietari eligibili, lista acestora urmand a fi publicata pe site-ul www.pmb.ro, sectiunea "Eco-voucher in schimbul unui autovehicul uzat".

Procedura de inregistrare a proprietarului autovehiculului uzat in aplicatia PEVAUTO se va face prin completarea datelor personale din: CI/BI si certificatul de inmatriculare al autovehiculului uzat (talon), pentru persoanele fizice, certificatul de inmatriculare emis de ONRC si certificatul de inmatriculare al autovehiculului uzat (talon), pentru persoanele juridice si incarcarea acestor documente in aplicatie. Insituatia in care numarul de identificare al autovehicululi uzat mentionat (serie sasiu) nu este pe certificatul de inmatriculare, proprietarul va incarca si cartea de identitate a autovehiculului

In aplicatia PEVAUTO proprietarul isi va exprima acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal si va declara pe propria raspundere ca nu are datorii la bugetul de stat si la cel local.

Aplicatia va genera fiecarui proprietar inregistrat un cod unic, ce va fi comunicat pe adresa de e-mail valabila, impreuna cu un link unic pe baza caruia va putea ulterior accesa aplicatia pentru a incarca documentele referitoare la casarea si radierea autovehiculului uzat.

"Vrem ca atat proprietarii de autovehicule uzate, cat si unitatile comerciale participante sa se poata informa despre modul de desfasurare a programului. Consultand regulamentul, acestia vor afla care sunt conditiile de eligibilitate care permit inscrierea in program. Am initiat programul in luna iulie, iar scopul nostru este sa contribuim la imbunatatirea calitatii mediului si, implicit, la protejarea sanatatii populatiei Capitalei, prin scoaterea din circulatie a autovehiculelor uzate cu grad ridicat de poluare", a declarat Gabriela Firea

Perioada de inscriere in program a participantilor (proprietarilor de autovehicule uzate) va fi comunicata pe site-ul PMB cu minimum 3 zile inainte de data programata pentru deschiderea sesiunii de inregistrare.
Tinerii intre 16 si 26 de ani pot contractat, de luni, prin programul guvernamental "Investeste in tine", credite cu dobanda suportata din bugetul de stat de pana la 40.000 de lei, iar persoanele intre 25 si 55 de ani pot lua credite pana la 35.000 de lei.

Incepand cu luni, tinerii intre 16 si 26 de ani pot contracta credite cu dobanda suportata de la bugetul de stat de pana la 40.000 de lei, iar persoanele intre 26 si 55 de ani pot lua acelasi tip de credite de pana la 35.000 de lei, potrivit unui comunicat de presa al Guvernului remis MEDIAFAX.

Salariatii pot solicita suplimentar 20.000 de lei, pe langa creditul initial. De asemenea, anii de studiu vor reprezenta perioada de gratie pentru acest tip de finantare. Sumele pot fi folosite pentru imbunatatirea pregatirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sanatate si activitati sportive.

"Un alt proiect ajuns la maturitate este <>. Vor fi semnate astazi toate documentele necesare pentru inceperea efectiva a acestui program destinat romanilor care au nevoie de finantare pentru o mai buna pregatire profesionala. Este un proiect adresat, in primul rand, tinerilor cu varsta intre 16 si 26 de ani, care pot accesa un credit de pana la 40.000 de lei, dar si celor cu varste intre 26 si 55 de ani, care pot lua credite de pana la 35.000 de lei. Daca persoana care apeleaza la acest imprumut este salariat, poate contracta inca 20.000 de lei", a declarat premierul Viorica Dancila, joia trecuta, la Palatul Victoria.

Aceasta a adaugat ca aceste credite pot fi accesate prin CEC Bank.

"Banii imprumutati in aceste conditii avantajoase pot fi folositi pentru cheltuieli in educatie, sanatate, investitii imobiliare, cultura, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Asadar, incepand de luni, oamenii pot merge la banca partenera, respectiv CEC, pentru a accesa aceste credite", a completat seful Executivului.
Primii 100.000 de fermieri din cei 866.000 isi vor primi, in avans, subventiile agricole pentru lucrarile de toamna, in data de 16 octombrie, reiese dintr-o declaratie facuta de premierul Viorica Dancila, in deschiderea sedintei de guvern.

"Incepand de maine, fermierii care au depus cereri unice de plata vor primi, in avans, subventiile necesare pentru efectuarea lucrarilor agricole de toamna. Chiar in prima zi, 16 octombrie, 100.000 de fermieri isi vor primi bani, iar, in urmatoarele zile, alti 350.000 de fermieri vor beneficia de plata in avans a subventiilor. Guvernul va acorda 70% din platile directe si 85% din banii ce provin din Fondul european agricol pentru Dezvoltare Rurala. Astfel, in urmatoarele doua saptamani, vor intra in agricultura, doar din aceasta forma de sprijin, 200 de milioane de euro. Platind la timp subventiile, acordam fermierilor sprijinul de care au nevoie, pentru pregatirea urmatorului an agricol", a spus Viorica Dancila, premierul Romaniei, in deschiderea sedintei de Guvern, de luni.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a spus, vineri, ca Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a incheiat controlul la data de 1 octombrie, astfel ca institutia poate sa dea subventiile din data de 16, la minutul 1, de la cumpana noptii.

"Sunt pregatiti, acum, pentru primele operatiuni 455.000 de fermieri din 866.000. Sigur, nu poti sa dai toti banii intr-o zi, ca este imposibil acest lucru, avem aproape un milion fermieri, este cel mai mare numar de exploatatii in Romania si Romania este singura tara din UE care nu a solicitat prelungirea depunerii cererilor si este prima tara din UE la accesarea fondurilor europene", a declarat Daea, vineri, aflat la punerea in functiune a statiilor de pompare Pristol si Salcia din cadrul amenajarii Izvoarele - Cujmir (judetul Mehedinti).

Anterior, ministrul a mentionat, ca, pe data de 16 octombrie, la minutul 1, in prezenta conducerii Ministerului Agriculturii, in cadrul APIA, va fi dat drumul la subventii. "Descatuseaza zootehnia, pentru ca perioada de retentie de 100 de zile la ovine si de 6 luni la taurine se procesa in anul urmator, fundamental gresit si pagubos", a declarat ministrul Petre Daea, luni, 8 octombrie, la conferinta ogranizata de Ziarul Financiar - Agroagricultura Sol fertil pentru cresterea economica a Romaniei.

Prezent la eveniment, Paul Kmen, director general adjunct al APIA, a precizat ca cele mai mari subventii au fost primite pentru agicultorii in campania 2017 au fost pentru sere, solarii sau sfecla rosie, iar in zootehnie pentru vaci si taurine. "In ceea ce priveste campania 2017, cele mai mari subventii ca si cuantum, pe unitatea de productie au fost la sere, solarii, cartofi si sfecla in sectorul vegetal, iar in ceea ce priveste sectorul zootehnic pe cap de vaci de lapte si taurine de carne", a precizat Paul Kmen, director general APIA.
12-10-2018
Mare atentie! O schimbare radicala s-a petrecut pe piata auto, vineri dimineata. Carburantii vor avea noi denumiri, iar etichetarea la pompa se schimba. Benzina si motorina vor primi aceleasi simboluri in toate statiile din Europa, astfel incat soferilor sa le fie mai usor sa le identifice.

Toate insemnele existente acum pe panourile benzinariilor sau la pompa vor disparea incepand cu 12 octombrie. Ele vor fi schimbate cu simboluri agreate in toate cele 28 de tari ale Uniunii Europene.

Noul simbol al benzinei va fi E5 pentru benzina 95 si 98, cu 5 la suta etanol, si E10 pentru acelasi tip de combiustibil dar cu 10 la suta etanol.

Litera E va fi incadrata intr-un cerc, simbolul benzinei. In cazul motorinei, simbolul va fi un patrat care incadreaza litera.

Motorina fi etichetata diferit. Cu litera B, urmata de cifra 7 pentru autoturismele cu 7 la suta biodiesel. Si B10 pentru cele cu 10 la suta biodiesel.

Modificarile vin in urma unei directive europene. Soferii vor afla astfel mai usor, indiferent de tara in care se afla, ce contine exact combustibilul, dar si calitatea acestuia.

Sorin Ene, specialist auto: Introducerea acestor simboluri este benefica pentru cei care calatoresc in Europa. Cand iesim pentru prima oara din tara, in primul rand ne este greu sa ne obisnuim cu simbolurile dinafara tarii. Simboluri total diferite cu cele de la noi din tara.

Rombul va fi simbolul carburantilor alternativi. Pompele GPL nu isi vor schimba etichetarea, doar ca cele trei litere vor fi incadrate intr-un romb. Acelasi lucru se intampla si in cazul gazului natural comprimat si cel lichefiat.

Noile denumiri ale carburantilor vor fi inscriptionate si in dreptul rezervoarelor, pe masinile care vor iesi din fabrici.
Prim-ministrul Viorica Dancila a anuntat ca, incepand de luni, pot fi accesate de la CEC credite in cadrul programului "Investeste in tine".

"Un alt proiect ajuns la maturitate este `Investeste in tine`. Vor fi semnate astazi toate documentele necesare pentru inceperea efectiva a acestui program destinat romanilor care au nevoie de finantare pentru o mai buna pregatire profesionala. Este un proiect adresat, in primul rand, tinerilor cu varsta intre 16 si 26 de ani, care pot accesa un credit de pana la 40.000 de lei, dar si celor cu varste intre 26 si 55 de ani, care pot lua credite de pana la 35.000 de lei. Daca persoana care apeleaza la acest imprumut este salariat, poate contracta inca 20.000 de lei", a declarat Dancila.

Potrivit sefei Guvernului, dobanda pentru aceste imprumuturi va fi suportata de la bugetul de stat, iar anii de cursuri sau de studii reprezinta perioada de gratie. "Banii imprumutati in aceste conditii avantajoase pot fi folositi pentru cheltuieli in educatie, sanatate, investitii imobiliare, cultura, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Asadar, incepand de luni, oamenii pot merge la banca partenera, respectiv CEC, pentru a accesa aceste credite", a spus premierul.
Ministerul Finantelor si cel al Muncii ar putea elabora un proiect de act normativ privind modificarea modului de plata a pensiilor, astfel incat acestea sa nu mai fie aduse de postas, ci sa fie virate direct in conturile pensionarilor.

Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a precizat ca astfel se vor economisi circa 600 milioane de lei pe an, bani cheltuiti pentru expedierea pensiilor prin Posta Romana.

Potrivit INS, in trimestrul al doilea peste 5,2 miliioane de pensionari erau inregistrati in sistem, pensia medie fiind de 1.122 lei.

Dintre acesti 5,2 milioane de pensionari, 1,7 milioane deja incaseaza pensiile pe card, ceea ce inseamna ca de la 1 ianuarie, de noile reguli vor putea beneficia si ceilalti 3,5 milioane de varstnici.

Plata pensiei pe cardul bancar ridica insa o serie de probleme, pe de o parte legate de faptul ca aproximativ o treime dintre varstnici locuiesc in mediul rural, fiindu-le aproape imposibil sa mearga la banca si sa-si deschida un cont, iar pe de alta referitoare la comisioanele pe care le percep bancile pentru administrarea conturilor.

Cardurile de debit pentru persoane fizice emise de unele banci mari, precum Raiffeisen, BRD, Unicredit sau BCR, au comisioane de utilizare chiar si de 10 ori mai mari decat cele mai ieftine carduri emise de alte banci, precum CEC Bank, Banca Transilvania (BT), ING sau Garanti, reise dintr-o analiza a celor mai importante comisioane ale celor 21 de banci romanesti care emit carduri, realizata de Bancherul.ro.

De exemplu, comisioanele pentru utilizarea cardurilor de debit emise de Raiffeisen Bank si BRD se ridica la 80 de lei, fata de doar 8 lei, cat costa un card de debit al CEC Bank, 20 de lei pentru un card Garanti, 31 lei la cardurile ING si 33 de lei in cazul cardurilor Bancii Transilvania (BT).

Costul unui card de debit emis de BCR este de 53 de lei, iar al unui card Unicredit de 70 de lei, substantial mai ridicat decat in cazul bancilor cu cele mai mici comisioane.

Cel mai ieftin card de debit este cel emis de CEC Bank, cu un cost de doar 8 lei, iar cel mai scump card este la Credit Agricole, ale carui comisioane se ridica la aproape 90 de lei, adica de peste 10 ori mai mari.

Ministrul Finantelor a declarat insa ca vor fi oferite bonusuri pensionarilor care aleg sa isi primeasca pensia pe card si ca retragerile de pe card nu vor fi insotite de comisioane.

Ramane de vazut daca si bancile vor fi de acord sa admnistreze gratuit conturile.
11-10-2018
Senatul ar putea lua in discutie o schimbare majora in ceea ce priveste programul "Prima casa". Este vorba de posibilitate ca si cei care si-au cumparat locuinte prin acest program sa poata renunta la contract, prin procedura darii in plata.

Presedintele Comisiei Economice a Senatului, Daniel Zamfir, anunta faptul ca in Comisia din Senat s-a avizat favorabil proiectul prin care cei care au luat credite prin programul Prima Casa pot beneficia de Legea darii in plata.

"Beneficiarii pot apela la Legea darii in plata in situatia in care ajung in imposibilitate de plata a ratelor la banca," a scris Zamfir pe pagina sa de fb.

Peste 220.000 de romani au accesat un credit "Prima Casa" de la lansarea programului, in mai 2009. In 2018, Guvernul a redus cu 500.000 lei suma acordata pentru garantarea imprumuturilor, fata de anul trecut. Potrivit estimarilor, suma a acoperit achizitionarea a circa 20.000 de locuinte, cu 5.000 sub nivelul din 2017.
Confederatia Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (COTAR) a anuntat ca a anulat protestul programat joi dimineata in toata tara si i-a solicitat o intrevedere premierului Viorica Dancila in care sa ii prezinte situatia.

"Niciun membru COTAR nu va iesi maine la protestul anuntat, considerand ca cetatenii Romaniei care beneficiaza de transportul rutier de persoane nu trebuie sa sufere din cauza incercarilor ministrului Transporturilor de a distruge firmele din acest domeniu care au capital romanesc. Decizia referitoare la stabilirea actiunilor ulterioare va fi luata dupa raspunsul pe care-l va da premierul Viorica Dancila", se scrie intr-un comunicat de presa transmis miercuri seara de COTAR.

De asemenea, membrii COTAR din toata tara sustin ca asteapta intalnirea cu premierul Viorica Dancila, pentru a lua o decizie in privinta viitoarelor proteste.

"Am trimis astazi o adresa catre premierul Viorica Dancila, pentru detensionarea situatiei. I-am propus doamnei Prim Ministru o intalnire cu transportatorii rutieri de persoane, pentru a-i explica ce se intampla cu noi si ce nemultumiri avem in legatura cu Ministrul Transporturilor. Trebuie sa avem respectul cuvenit fata de cetatenii care au platit abonamente si bilete, care nu pot intelege ce a facut domnul ministru, astfel incat tot pe noi ne vor blama, daca intrerupem transportul in toata tara. In urma discutiilor cu doamna Viorica Dancila, vom anunta din timp un eventual protest, astfel incat sa nu deranjam cetatenii si pe cei care platesc abonamente si bilete. Oamenii nu vor intelege, daca noi oprim transportul maine, ca exista un ministru care vrea sa distruga transportul de persoane cu capital romanesc", a declarat Vasile Stefanescu, presedinte COTAR.

Transportatorii sustin ca nemultumirile lor au pornit de la initiativa ministrului Transporturilor, Lucian Sova, care vrea, prin proiectul de Ordin de ministru pentru modificarea regulilor de atribuire a licentelor de transport rutier de persoane, sa schimbe regulile jocului in timpul jocului.

"Nu a facut niciun efort pentru a elimina pirateria din acest domeniu, dar face toate demersurile pentru a elimina transportatorii care functioneaza legal, in conditiile actuale ale pietei, desi toti au castigat licitatiile respectand conditiile impuse de lege. Nu inseamna decat a aduce pe altcineva in locul celor care au investit deja in parcurile auto actuale. Domnia sa este promotorul activitatii neautorizate, nelicentiate din Romania, este cel care a creat haos pe piata de transport persoane, prin introducerea sintagmelor "in mod repetat" si in "in mod permanent" in Legea 38/2003, in anul 2015", se sustine in comunicatul COTAR.

De asemenea, membrii COTAR sustin ca argumentele ministrului Transporturilor apar doar ca justificari de suprafata, fara a avea profunzime. Lucian Sova argumenteaza ca ar fi presat sa adopte unele modificari legislative, pe de o parte, de Consiliul Concurentei, iar, pe de alta parte, de Consiliul Europei.

"Este, intr-adevar, in atributul Ministerului sa asigure conditiile unui mediu concurential normal in activitatea de transport rutier, iar acest lucru era necesar a se fi realizat si pana acum, potrivit dispozitiilor OG 27/2011, insa aceasta necesitate a existat si exista in legislatia care reglemeteaza activitatea de transport, iar piata de transport este asezata in prezent si apare ca stabila, tocmai tinandu-se cont de aceasta legislatie si respectand-o", mai sustin reprezentantii COTAR.
Proiectul noii legi a pensiilor, pe care guvernantii il pritocesc de peste un an, a fost aprobat de Guvern.

Noua lege repara o serie de inechitati flagrante din vechile acte normative, dar nu aduce reparatii totale, pentru ca ar costa foarte mult, au declarat analisti consultati de Romania libera.

"Noua lege a pensiilor este atat de buna, incat nu este finantabila. Nu este finantabila pentru ca sumele necesare pentru majorarea pensiilor, asa cum prevede proiectul, ar trebui sa creasca de doua ori in urmatorii ani. Nu sunt bani", a declarat pentru Rl analistul economic Ilie Serbanescu.

El a subliniat ca legea in sine este buna, dar majorarile prevazute nu vor putea fi aplicate conform graficelor anuntate de ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu. Aceasta, intrucat pensiile sunt finantate in principal din contributiile platite la stat de angajati. "Nu exista o certitudine in privinta cresterii salariilor, astfel incat sa se poata finanta aceasta majorare a pensiilor. Sigur, salariile la stat se vor mai mari, dar cele din mediul privat, nu. Patronii nu vor mai creste salariile. Nu vor sa le mai creasca. La aceasta ora, avem cele mai mici salarii din Europa. Pana cand nu vom avea salarii mai mari, nu ne putem permite sa platim pensii mari. E simplu. Altfel, ar insemna o impotmolire financiara ", a spus Ilie Serbanescu.

Hossu: Raman multe aspecte nerezolvate

Liderul CNS Cartel Alfa Bogdan Hossu, considera ca unele prevederi ale legii - pe care in ansamblu o apreciaza ca fiind buna - trebuie corectate neaparat in Parlament.

"Proiectul de lege a fost imbunatatit fata de forma initiala. Astfel, punctul de referinta (n.r.: in functie de care se calculeaza pensiile) nu va mai depinde doar de inflatie, ci se raporteaza si la cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Dar mai raman multe aspect nerezolvate. Spre exemplu, daca ramane sintagma va fi devastator, pentru ca poate conduce la diminuari ale veniturilor din pensii din motive care nu sunt imputabile contribuabilului si care nu sunt sub controlul sau. Apoi, sustinem o masura de sprijin pentru cei care nu vor avea un venit suficient din pensii, dar pensia minima trebuie sa fie sub forma unui sprijin social, pentru a nu demotiva persoanele care se vor afla cu pensia foarte aproape de acest nivel", afirma Hossu. Totodata, spune liderul CNS Cartel Alfa, "reducerea varstei standard de pensionare pentru mamele cu mai multi copii este binevenita, dar este insotita de scaderea pensiei, de aceea suntem de parere ca trebuie gasit un alt sistem de recompensare". In opinia sa, trebuie sa dispara din lege anexa cu societatile care au locuri de munca incadrate in conditii speciale, pentru ca este restrictiva si in felul acesta sunt discriminate celelalte societati cu locuri de munca similare. "Speram sa putem corecta aceste lucruri in Parlament", a spus Bogdan Hossu pentru Rl.

Liderul CNS Cartel Alfa sustine, de asemenea, ca sustenabilitatea legii "este discutabila", deoarece pana in 2021 este nevoie de un plus de circa 120 miliarde fata de cele 60 miliarde pe an cheltuite in prezent pentru plata pensiilor , iar incepand cu 2022, sunt necesare 80 de miliarde de lei in plus, anual.

Modificari de ultima ora ale proiectului

Ultima forma de proiect a legii pensiilor prevede majorarea Valorii Punctului de Referinta (VPR), precum si reducerea varstei de pensionare pentru conditii grele. Aceste schimbari au fost decise in urma discutiilor cu sindicatele, purtate recent in cadrul Consiliului National Tripartit.

VPR este rezultatul raportului dintre valoarea punctului de pensie si nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevazute de legislatia anterioara, respectiv 25. Din 2022, VPR va creste anual cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se va adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut -realizat.

Proiectul prevede, totodata, reducerea varstei de pensionare pentru cei care muncesc in conditii deosebite. Astfel, pentru un an lucrat in conditii deosebite, varsta de pensionare se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale, se va reduce cu 6 luni.

O alta schimbare prevede majorarea cu 25% a punctajelor lunare pentru -persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevazator. Totodata, administratorii fondurilor de pensii administrate privat vor trebui sa achite un comision lunar de 0,5 % catre Casa Nationala de Pensii Publice.

Nu in ultimul rand, proiectul prevede ca ajutorul de deces se va acorda si in cazul mortii persoanei aflate in concediul pentru cresterea copilului (pana la doi ani, respectiv pana la implinirea varstei de trei ani - in cazul copilului cu handicap), daca, anterior intrarii in concediu, persoana in cauza a fost asigurata obligatoriu si daca raportul de munca a fost suspendat.

Cum se vor calcula pensiile

Cuantumul pensiilor se va calcula prin inmultirea numarului total de puncte realizat de persoana asigurata cu valoarea punctului de referinta. Valorile punctului de pensie sunt 1.265 lei la 1 septembrie 2019, 1.775 lei la 1 septembrie 2020 si 1.875 lei la 1 septembrie 2021.

In anul 2021, valoarea punctului de referinta va fi de 75 de lei.

Potrivit ministrului Finantelor, Eugen Teodorovici, legea pensiilor va avea un impact bugetar de 700 de milioane de lei, anul viitor, peste ceea ce a estimat Ministerul Finantelor, intrucat, din septembrie 2019, punctul de pensie va incepe sa creasca. Pentru anii urmatori, impactul va fi urmatorul: 9 miliarde de lei in 2020, 29 de miliarde lei in 2021 si peste 40 de miliarde lei in 2022, a spus Teodorovici.

Au inceput deja protestele pentru bani mai multi

Nu toate organizatiile sindicale sau de pensionari sunt de acord cu proiectul propus de Lia Olguta Vasilescu. Primul protest pentru pensii mai mari cu 45% a avut loc ieri, inainte ca Guvernul sa dezbata noul proiect.

Cateva sute de pensionari au participat la un miting organizat de Federatia "Unirea" in fata Guvernului, principala revendicare fiind cresterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut, din 2021. Mircea Dogaru, presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), a declarat, la protest, ca prin noul proiect, scopul guvernantilor este de a schimba statutul juridic al pensiei in asistenta sociala. El a mai spus ca numarul pensionarilor pe punctul de pensie este de 2,209 milioane, nu 6 milioane, asa cum sustin guvernantii.

"Punctul de pensie este un furt. Ati fost furati, pentru ca pensiile voastre sa fie mai mici, atunci cand s-a introdus (punctul de pensie, n.r.). A spus-o si Curtea de Casatie si Justitie, in 2011. Ce lege este aia cu aplicare din 2021t Cati vor mai trai dintre pensionarii de astazit In cati 35 de ani vor recalcula doua milioane de pensiit Ne lovim de o alta minciuna: ca sunt 6 milioane de pensionari. Nu este adevarat. Nu au fost niciodata 6 milioane de pensionari in Romania. Sunt fix 2,209 milioane de pensionari pe punctul de pensie. De ce aceasta minciunat Ca sa schimbe statutul juridic al pensiei la asistenta sociala. Ce e aia anvelopat Pensia este rezultatul unui calcul si trebuie sa fie data cat trebuie, nu cat vor ei. Statul are in plan sa-ti dea pensie cat vrea, cand vrea si cum vrea", a spus Dogaru, citat de Agerpres. In opinia sa, orice lege trebuie sa plece de la definitia pensiei, care reprezinta un drept de proprietate.

"Orice lege trebuie sa plece de la definitia pensiei. Pensia este un drept de proprietate castigat in baza unui contract de munca. Unde nu este contract de munca, nu exista pensie. Pensia minima de 640 de lei nu are legatura cu nimic, e o pomana data pentru nemunca, si este mai mare decat pensiile normale. Pana si noi avem conducatori de tanc, in grupa I de munca, cu pensii de 496 de lei", a spus Dogaru.
10-10-2018
Premierul Viorica Dancila a declarat, miercuri, in debutul sedintei de Guvern in care se va discuta despre noua lege a pensiilor si ca valoarea punctului de pensie va creste gradual la 1.265 de lei in anul 2019, la 1.775 de lei in anul 2020 si apoi la 1.875 de lei in anul 2021.

"Discutam azi in sedinta de Guvern noua lege a pensiilor, un proiect important pentru milioane de romani, prin care ne dorim cresterea veniturilor pentru pensionari si eliminarea inechitatilor in sistemul public de pensii. Astfel, asiguram pensii egale pentru munca egala si indreptam inechitatile din prezent, cand doua persoane care au avut aceeasi ocupatie si au aceeasi vechime in munca beneficiaza de pensii diferite", a declarat premierul Viorica Dancila, la inceputul sedintei de miercuri a Guvernului.

Seful Executivului a precizat ca legea se va aplica etapizat.

"Noua lege a pensiilor se va aplica etapizat, incepand cu anul 2019 pana in 2021, cand va intra integral in vigoare, ceea ce isneamna si noi cresteri a punctului de pensie la 1.265 de lei in 2019, 1.775 de lei in 2020 si 1.875 de lei in 2021. Aceasta lege este complexa, bazata pe principii solide, care poate fi sustinuta din punct de vedere bugetar si asupra careia ne-am consultat atat cu patronatele cat si sindicatele", a punctat Dancila.

Proiectul Legii Pensiilor, care a intrat in august in dezbatere, a suferit cateva modificari, in urma discutiilor cu sindicatele, care s-au purtat recent in cadrul Consiliului National Tripartit (CNT). Una dintre modificari se refera la majorarea Valorii Punctului de Referinta (VPR) care se va majora si in functie de "cresterea reala a castigului salarial brut realizat".

Potrivit surselor MEDIAFAX, propunerea a fost preluata astfel: "Incepand cu anul 2022, valoarea punctului de referinta se majoreaza anual cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat".

De asemenea, se prevede reducerea varstei de pensionare pentru cei care muncesc in conditii deosebite. Astfel, pentru un an realizat in conditii deosebite, varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni. O alta modificare prevede o majorare cu 25% a punctajelor lunare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevazator.
Premierul Viorica Dancila a anuntat, miercuri, in debutul sedintei de Guvern, ca ordinul privind numarul maxim de posturi finantate de la stat pentru unitatile de invatamant preuniversitar va fi modificat, urmand sa fie alocate 1.336 de posturi suplimentare in Bucuresti si 11 judete.

"In urma analizei realizate cu doamna Rovana Plumb, ministrul interimar al Educatiei, vreau sa va anunt ca ordinul privind numarul maxim de posturi finantate de la bugetul de stat pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat in anul scolar 2018 -2019 va fi modificat. Astfel, vor fi suplimentate posturi in 11 judete si in Bucuresti, vorbim de un numar total de 1.336 de posturi. Aceasta analiza a fost facuta in urma solicitarilor inspectoratelor scolare avand in vedere necesitatile punctuale la nivel local. Nu vor exista disponibilizari in invatamant si ne respectam angajamentele asumate in programul de guvernare", a declarat Viorica Dancila.

Premierul a anuntat ca Guvernul continua si sprijinirea elevilor din familii cu venituri reduse.

"Peste 360.000 de prescolari si elevi din invatamantul primar si gimnazial vor beneficia in acest an scolarde pachete de rechizite si ghiozdane. Obiectivul acestui program derulat de ministerul Educatiei e parasirea abandonului scolar prin facilitarea accesului egal la invatamant obligatoriu pentru copiii proveniti din famiile cele mai defavorizate", a completat seful Executivului.

La inceputul lunii octombrie, Federatia Sindicatelor din Educatie "Spiru Haret" i-a solicitat premierului Viorica Dancila sa blocheze aplicarea ordinului semnat de fostul ministru al Educatiei, Valentin Popa, care ar conduce la concedierea a peste 4.000 de angajati din invatamant.
Senatul a adoptat, in plenul de miercuri, initiativa legislativa privind reforma in domeniul sanatatii, in sensul stabilirii posibilitatii ca medicii sa se pensioneze la cerere, la varsta de 67 de ani.

De la 65 de ani, cat este stabilita in prezent, varsta de pensionare pentru medicii barbati si femei ar putea sa creasca la 67 de ani, prevede proiectul de lege adoptat, miercuri, de senatori. De altfel, nu este obligatoriu ca medicii sa se pensioneze la varsta de 67 de ani, ci doar la cerere.

Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii modifica art. 391 alin. (1) dupa cum urmeaza:

"Art. 391 . (1). Medicii se pensioneaza la cerere, la varsta de 67 de ani, indiferent de sex. Cererea privind mentinerea in activitate pana la implirea varstei de 67 de ani se depune, de catre medic, la unitatea angajatorilor in anul anterior implinirii varstei de pensionare si cu cel putin 3 luni inaintea datei de implinire a varstei de pensionare", se arata in proiectul de lege.

In expunerea de motive, se prevede ca "una dintre gravele probleme, considerata de spacialisti ca fiind o problema de interes national, este cea cu privire la deficitul de personal din sanatate."

Proiectul de lege privind reforma in domeniul sanatatii va fi trimisa spre dezbatere si votla Camera Deputatilor, for decizional pe initiativa legislativa.
Nu vor fi introduse noi taxe pentru aplicarea noii legi a pensiilor in conditiile in care produsul intern brut creste in fiecare an, iar noi am lucrat pe datele Comisiei Nationale de Prognoza care nu a gresit niciodata pana acum, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu.

"Nu se taie fonduri, nu trebuie sa introducem noi taxe pentru aceasta lege (proiectul de lege a pensiilor, n.r.). PIB-ul creste in fiecare an. Noi am lucrat pe datele Comisiei Nationale de Prognoza, care se refera la urmatorii 4 ani de zile. Ei nu au gresit niciodata pana acum, nici cresterea economica si nici valoarea PIB. Comisia Europeana a mai gresit, FMI a mai gresit, niciodata CNP. Noi am lucrat fix pe aceste date. Incepand de ieri (marti, n.r.), avem si avizul Ministerului de Finante. Si de la Justitie am primit avizul ieri la ora 22:00, a semnat Tudorel Toader (ministrul Justitiei, n.r.). A trebuit sa preluam observatiile sa le introducem in lege. In acest moment legea intra in dezbaterea CES (Consiliul Economic si Social, n.r.) care da un aviz consultativ apoi in merge in sedinta de Guvern", a afirmat Lia Olguta Vasilescu pentru Digi24.

Ministrul Muncii a precizat ca impactul bugetar al Legii pensiilor va fi, in 2019, de 8,4 miliarde de lei si va creste constant in urmatorii trei ani la 24,8 miliarde lei in 2020, 58 de miliarde de lei in 2021 si la 81 de miliarde de lei in 2022.

"Este o crestere mare din 2021 cand se intra pe noua formula de calcul. Pana in acel moment, specialistii de la Casa Nationala de Pensii vor trebui sa calculeze toate dosarele aflate in plata si cele ale persoanelor care ies de acum inainte", a mai spus Vasilescu.

Aceasta a explicat si faptul ca noua lege nu ar fi putut fi aplicata din 2019 din cauza volumului mare de munca in conditiile in care, una dintre prevederile proiectului mentioneaza ca acordul global va fi luat in considerare la calculul pensiilor, la fel ca si al 13-lea salariu.

"Un specialist de la Casa de Pensii poate calcula in medie 8 dosare pe zi. Vorbim de 5 milioane de pensionari. Este imposibil ca legea sa fie aplicata din 1 ianuarie 2019, in conditiile in care legea abia astazi (miercuri, n.r.) va pleca spre Parlamentul Romaniei. Indiferent de softul pe care il vom avea. Foarte multe dosare vor trebui luate la mana pentru ca in lege apare acordul global care se ia in calcul. Pana acum, pentru toate drepturile de natura salariala, precum acordul global, al 13-lea salariu, primele de Paste si de Craciun, nu se punea vreodata problema sa fie calculate la pensie desi oamenii platisera contributii pentru toate aceste drepturi salariale. De acum se vor lua in calcul. Am trecut un procent de 10% care se ia in calcul pentru absolut toata lumea care a lucrat inainte de 2011 si dupa 1975 cand a aparut prima lege a salarizarii si aceste drepturi. Este foarte posibil ca pensionarii sa poata justifica o suma mai mare de bani, respectiv un procent de 30% in loc de 10% si sa vina cu adeverinte", a explicat ministrul de resort.

Lia Olguta Vasilescu a precizat, totodata, ca nu crede ca presedintele Klaus Iohannis va refuza sa promulge legea in conditiile in care actul normativ dubleaza pensiile.

"Ca om politic, sa vii sa respingi o lege care dubleaza pensiile, mi se pare o greseala. In primul rand din punct de vedere politic. Nu cred ca o va face. Legea a stat un an de zile in analiza la Casa de Pensii. Am facut simulari si parasimulari pe ea. Putem spune ca ne apropiem de o lege foarte buna. Nu stiu daca apropiata de perfectiune, pentru ca ar mai fi niste lucruri pe care le-au sesizat si sindicatele, si niste lucruri pe care ni le-am fi dorit si noi in lege, dar asta insemna un impact de 40 de miliarde de lei in plus. Ceea ce cu siguranta nu ne-am fi permis. Am vrut sa cream o lege cu care sa ne asiguram in primul rand ca putem merge inainte si ca va putea fi aplicata. Poate fi o lege foarte frumoasa dar daca nu exista bani sa o aplici sigur vor fi probleme. Pentru aceasta lege, asa cum arata ea acum, exista fondurile necesare. Nu ne asteptam la foarte multe amendamente in Parlament. Niciun politician nu este inconstient sa isi doreasca o lege frumoasa dar inaplicabila", a subliniat ministrul Muncii.

Ministerul Muncii si Justitiei Sociale a lansat in dezbatere publica proiectul Legii pensiilor in luna august a acestui an. Potrivit institutiei, documentul urmareste eliminarea inechitatilor dintre cei care au cotizat egal si primesc pensii diferite, dar si dintre barbati si femei, asa cum se intampla in prezent.

"Proiectul de lege urmareste eliminarea inechitatilor din sistemul public de pensii, care au facut ca persoane care au lucrat acelasi numar de ani, in aceeasi profesie si au cotizat egal, sa aiba pensii diferite. De asemenea, se elimina inechitatile din sistem dintre femei si barbati care au lucrat acelasi numar de ani, in aceleasi conditii si care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile in discutie se egalizeaza", argumentau, in august, oficialii ministerului.

Potrivit acestora, proiectul de act normativ se bazeaza pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adica plata in functie de contributie; egalitate, adica pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie in momente diferite, primesc aceeasi suma de bani; solidaritate sociala, adica generatiile in activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, in viitor, vor fi sustinute la randul lor; imprescriptibilitate, adica dreptul la pensie nu se poate prescrie.

In proiectul de lege se precizeaza ca nicio pensie in plata nu va scadea. In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata. Nu se modifica varsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet.
Fermierii persoane juridice din mediul rural vor putea sa acceseze credite cu dobanzi de pana la 50% mai mici, in urma semnarii acordurilor intre Fondul European de Investitii (FEI) cu patru banci romanesti, a declarat, miercuri, subprefectul judetului Mures, Nagy Zsigmond, la cea de-a doua Expozitie de Produse Agroalimentare Romanesti de la Targu Mures.

"M-am bucurat sa aflu ca instrumentele de finantare in domeniu devin tot mai numeroase si ca fermierii nostri vor putea opta pentru mai multe programe de finantare. In luna septembrie, au fost semnate primele acorduri operationale intre Fondul European de Investitii (FEI) cu patru banci romanesti, pentru cresterea accesului la finantare al fermierilor si intreprinzatorilor din mediul rural. In baza acestui acord, imprumuturile vor putea fi accesate de catre fermierii si antreprenorii din zone rurale, persoane juridice, care vor beneficia de dobanzi si comisioane si cu 50% mai mici", a aratat Nagy Zsigmond.

El a spus ca Fondul European de Investitii (FEI) a selectat patru banci romanesti in cadrul acestui acord de finantare in domeniul agricol din Romania, care vor acorda finantari in valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri si intreprinzatori din mediul rural.

Subprefectul judetului Mures a mai aratat ca, pentru a avea acces la fonduri europene consistente, fermierii trebuie sa se asocieze in organizatii de producatori, in grupuri de producatori sau in cooperative.

"Stiu ca in spatele acestor standuri frumoase sta o munca asidua, facuta cu multe sacrificii si cu investitii mari in plan financiar. Desi multi dintre dvs. manifesta reticenta fata de cuvantul "cooperativa" sau "asociere" - si stim de ce - trebuie sa va spun ca viitorul producatorilor de legume si fructe, ca si cel al zootehniei, este asocierea in organizatii de producatori recunoscute, grupuri de producatori sau cooperative, fiindca numai astfel puteti accesa ajutoare financiare comunitare consistente", a afirmat Nagy Zsigmond.

Cea de-a doua Expozitie de Produse Agroalimentare de la Targu Mures este organizata de Directia pentru Agricultura Judeteana Mures, Institutia Prefectului - Judetul Mures, Consiliul Judetean Mures si Primaria Municipiului Targu Mures.

La expozitia de la Targu Mures, organizata de Ziua Nationala a Produselor Agroalimentare, participa peste 70 de producatori agricoli.
09-10-2018
Proiectul Legii Pensiilor, care a intrat in august in dezbatere, a suferit cateva modificari, in urma discutiilor cu sindicatele, care s-au purtat recent in cadrul Consiliului National Tripartit (CNT). Una dintre modificari se refera la majorarea Valorii Punctului de Referinta (VPR).

Surse din cadrul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale (MMJS) au precizat, pentru MEDIAFAX, care sunt principalele modificari care s-au facut la Legea Pensiilor - act normativ care a intrat in dezbatere publica in luna august.

Astfel, in urma sedintei care a avut loc recent in cadrul CNT, reprezentantii MMJS si cei ai sindicatelor au convenit sa faca mai multe modificari.

Una dintre acestea se refera la Valoarea Punctului de Referinta (VPR) care se va majora si in functie de "cresterea reala a castigului salarial brut realizat".

Potrivit surselor MEDIAFAX, propunerea a fost preluata astfel: "Incepand cu anul 2022, valoarea punctului de referinta se majoreaza anual cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat".

O alta modificare se refera la comisionul de 0,5 % pe care administratorii fondurilor de pensii trebuie sa-l achite catre Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Proiectul Legii Pensiilor prevedea, inca din forma pusa in dezbatere publica, ca din 2021, administratorii Pilonului II de pensii sa plateasca un comision de 0,5% catre Casa de Pensii.

"In conditiile in care Casa Nationala de Pensii face toata operatiunea de colectare a banilor, de transfer, absolut totul, este normal sa ia macar 0,5% din acest procent de transfer, care este de 2,5%. Atentie, nu vor fi afectate pensiile celor care sunt la Pilonul II, acesta se ia din comision", explica, in luna august, Olguta Vasilescu.

Dupa dezbaterea publica, s-a solicitat sa se specifice clar in lege ca acest comision nu va fi suportat de salariat.

"Comisionul de 0,5% aplicat lunar asupra sumei totale ce face obiectul operatiunii financiare efectuata pentru fiecare fond de pensii administrat privat se suporta din veniturile administratorilor", se arata in modificarea proiectului.

De asemenea, potrivit surselor MEDIAFAX, o alta modificare se refera la reducuerea varstei de pensionare pentru cei care muncesc in conditii deosbite. Astfel, pentru un an realizat in conditii deosebite, varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni.

O alta modificare prevede o majorare cu 25% a punctajelor lunare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevazator.
"Daca ar fi facut altfel, ar putea fi un lucru bun, pentru ca ai avea pe cineva puternic in tara, care sa poarte discutii cu parteneri straini puternici", spune Liviu Rogojinaru, secretarul general al CNIPMMR.

Ordonanta de Urgenta referitoare la infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii a ajuns, saptamana trecuta la Consiliul Economic si Social. Dupa odiseea prin care a trecut proiectul de lege, care in iunie a fost aprobat in Parlament, dar a primit avizul negativ al Curtii Constitutionale, fiind acum promovat printr-o ordonanta de urgenta, se contureaza noi obstacole. De aceasta data nemultumirile vin din mediul de afaceri, de la Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), care nu este de acord cu mai multe prevederi ale legii. Prezent la Galati, cu prilejul anuntarii "Topului IMM-urilor" pentru anul 2017 si lansarii "Cartei Albe a IMM-urilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est", presedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a explicat ca patronatul IMM-urilor considera ca aceasta forma a ordonantei prin care e infiintat Fondul Suveran de Investitii incalca mai multe prevederi ale Legii 31/1990 - Legea societatilor comerciale. "Marti a ajuns la Consiliul Economic si Social o lege careia noi ne opunem cu toata puterea. Este vorba de ordonanta de urgenta privind acel fond suveran. Curtea Constitutionala a spus ca legea nu e constitutionala si ca nivelul legiferarii trebuie sa fie o hotarare de guvern. Curtea Constitutionala a spus acest lucru pentru ca exista o lege a societatilor comerciale, Legea 31/1990. E neconstitutional sa dai o lege ca sa faci o companie, cata vreme exista o lege pentru toate companiile. Guvernul a venit cu o ordonanta careia noi ne opunem, pentru ca instituie o serie de abateri de la Legea societatilor comerciale. In primul rand, in Legea societatilor comerciale se spune, la societatile pe actiuni, ca in maximum un an de zile trebuie sa versi capitalul social. Aici se face o derogare si se spune ca in cinci ani de zile o sa vina cu capitalul social, care este de ordinul miliardelor de lei, bani pe care nu ii au in acest moment", ne-a declarat Florin Jianu. O alta nemultumire a presedintelui CNIPMMR vizeaza mandatele prea lungi, de 9 ani, ale administratorilor Fondului Suveran de Investitii: "Mandatele celor care fac parte din Adunarea Generala sunt de 9 ani de zile. Cum ar fi ca oricare dintre noi sa primeasca un astfel de mandat, sa iasa la pensie. Legea nu prevede, dar mandatele normale sunt de doi sau de patru ani. Nici presedintele tarii nu sta in functie atatia ani de zile".

Banii sa vina din excedentul bugetar, nu de la companiile statului

Patronatul IMM-urilor are unele reticente si in privinta modului in care este infiintat Fondul Suveran de Investitii, fara sa aiba ca resursa financiara de baza un excedent bugetar sau o alta resursa financiara stabila, avand ca resursa profiturile celor mai importante companii din economia nationala: "Pentru cei care nu sunt familiarizati cu aceste notiuni, un fond suveran inseamna, de fapt, un excedent bugetar sau o resursa pe care o exploatezi. Adica, Norvegia are resurse de petrol si acolo produc miliarde si miliarde de euro, pe care le baga intr-un astfel de fond suveran, care inseamna un fond de dezvoltare, infrastructura, diverse investitii pentru sustinerea economiei. Noi nu avem la acest moment nicio astfel de resursa si nici excedent bugetar ca sa cream un astfel de fond suveran. Si tare ne e teama ca ce a mai ramas bun din companiile statului roman o sa dispara fara urma in acest fond suveran", a mai precizat presedintele CNIPMMR.

Exemplu pentru efectele imprevizibile: "Cazul Hidroelectrica"

Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR si vicepresedinte al Consiliului Economic si Social, are si un exemplu pentru efectele imprevizibile pe care le-ar putea avea actuala forma a Legii Fondului Suveran de Investitii. Un efect ar putea consta in faptul ca unele companii nationale, cum ar fi Hidroelectrica, pentru a-si asigura fondurile de mentenanta a echipamentelor si alte cheltuieli de dezvoltare, ar putea sa-si schimbe politicile de piata pentru a recupera macar o parte din banii virati la fondul de investitii. "I se ofera capacitatea unui ministru sa fie stapanul a aproximativ 35% din economia Romaniei. De ce? Pentru ca este cel care are in mana voturile si cotele sociale din ce a mai ramas bun in aceasta economie. Voi da un exemplu. Hidroelectrica a avut anul trecut un beneficiu de 56% din cifra de afaceri. Asta inseamna ca, daca apare acest fond de investitii, acei 56% se vor lua, iar cei de la Hidroelectrica nu vor mai avea cu ce sa-si intretina hidrocentralele. Se baga in oala mare! Dar se va intampla un alt fenomen, mult mai nenorocit, si am capacitatea cuvintelor pe care le spun. Vor veni la mine, privat, si vor intreba cat ai platit curentul anul asta. Sa spunem X. Anul viitor vei plati X plus 25%, pentru ca am nevoie de bani la mine in fond. Am intrebat pe cei de la comitetul de lucru de la Finante: Stiti ce inseamna sa platesti energia electrica 10.000 de euro pe luna? Eu stiu. Stiti ce inseamna pentru mine daca ma duce la 12.000 de euro? Inseamna ca nu mai platesc TVA sau nu mai platesc niste salarii. Asta este partea otravita a marului", ne-a declarat Liviu Rogojinaru.

Altfel gandit, Fondul Suveran de Investitii ar fi un lucru bun

Secretarul general al CNIPMMR a adaugat ca o alta forma a acestei legi ar putea fi benefica, pentru ca in economia romaneasca ar fi nevoie de o entitate puternica in domeniul investitiilor, care sa poata incheia parteneriate cu investitori la fel de puternici din strainatate: "Astea sunt motivele pentru care suntem atat de porniti impotriva acestui fond suveran de investitii, care, daca ar fi gandit si facut altfel, ar putea fi un lucru bun, pentru ca ai avea pe cineva puternic in tara, care ar putea sa duca niste discutii cu parteneri straini puternici".
De la 1 noiembrie mai multe tipuri de afaceri vor putea aplica cota redusa de TVA de 5%, respectiv activitatea de restaurant si catering, cazarea in hoteluri, sali de fitness, accesul in parcuri de distractii si parcuri recreative. Oficialii EY Romania sustin ca un efect al acestei masuri ar consta in potentiala reducere a tarifelor brute practicate, insa ramane de vazut daca se va traduce si intr-o reala diminuare a preturilor serviciilor.

Ordonanta de urgenta care cuprinde si aceste noutati a fost adoptata in sedinta de Guvern din 4 octombrie. Una dintre cele mai importante masuri continute de acest act normativ consta in aplicarea, incepand cu 1 noiembrie 2018, a cotei reduse de TVA de 5% pentru mai multe categorii de servicii, dupa cum urmeaza:

- cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping (in prezent, subiect de 9% TVA)

- serviciile de restaurant si de catering (in prezent, subiect de 9% TVA)

- dreptul de utilizare a facilitatilor sportive, in scopul practicarii sportului si educatiei fizice (in prezent, subiect de 19% TVA)

- serviciile constand in permiterea accesului in balciuri, parcuri de distractii si parcuri recreative (in prezent, subiect de 19% TVA)

Adrian Teampau, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY Romania, sustine ca extinderea aplicarii cotei de TVA de 5% in zona anumitor servicii va genera un impact semnificativ, in principal, in turism, prin industria recreativa si industria ospitalitatii, reprezentata de sectorul HORECA (n.a. hoteluri, restaurante, cafenele).

In ceea ce priveste turismul local, ANAF se confrunta, in ultimii ani, cu un nivel crescut al evaziunii fiscale. Masura privind reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru serviciile din industria ospitalitatii ar trebui sa reprezinte un stimulent pentru aducerea la suprafata a veniturilor nedeclarate si, prin urmare, plata TVA de catre agentii economici.

Un efect direct al acestei masuri pentru afacerile din domeniu, mai spune Teampau, ar consta in potentiala reducere a tarifelor brute practicate, ceea ce ar creste gradul de ocupare a unitatilor de cazare.

"Ramane de vazut insa daca aceasta masura fiscala se va traduce intr-o reala diminuare a preturilor serviciilor incepand cu 1 noiembrie. Si chiar daca nu vom asista la o asemenea abordare din partea agentilor economici, iar nivelul tarifelor se va mentine, este interesant de urmarit cum vor utiliza firmele surplusul de venit realizat (rezultat din diferenta de cota de TVA). Acest surplus poate fi utilizat pentru realizarea unor investitii suplimentare in unitatile respective (n.a. hoteluri si restaurante) sau poate chiar in cresterea salariilor angajatilor", arata oficialul EY.

Cine nu beneficiaza de masura

Din nefericire, potrivit lui Adrian Teampau, nu toti castiga de pe urma acestor modificari legislative, deoarece unele afaceri nu vor putea beneficia de reducerea cotei de TVA.

Aici ne referim la definitia serviciilor de restaurant si catering din Codul Fiscal. Doar agentii care demonstreaza ca presteaza o gama mai larga de servicii, nu doar furnizeaza mancare si bautura, vor putea sa aplice cota redusa de TVA de 5%. Un exemplu in acest sens il constituie unitatile de alimentatie care livreaza mancare la domiciliu, dar nu pun la dispozitie un spatiu pentru consum si nu ofera servicii conexe (de exemplu, servire la masa ). Asadar, o pizza comandata si livrata la domiciliu va fi subiect de 9% spre deosebire de o pizza pe care o savuram la restaurant. De ce? Pentru ca, in primul caz, vorbim de o livrare de alimente care beneficiaza de 9% TVA, in timp ce pentru serviciile de restaurant se va aplica 5% TVA. Teoretic, va fi mai ieftin sa mananci la restaurant decat acasa.

Vor aparea discriminari

In aceeasi nota, vor aparea si discriminari intre tipurile de unitati de alimentatie publica. Spre exemplu, o patiserie sau o alta afacere mica care nu dispune de spatiu si nu presteaza servicii conexe (de exemplu, servire la masa) nu va putea aplica cota redusa de TVA de 5%. In timp ce o afacere mai mare, care dispune de spatiu cu mese si angajeaza ospatari, chelneri, barmani va putea sa aplice cota redusa.

"Devine evident ca, in contextul noilor modificari, pentru aplicarea unui tratament fiscal corect in domeniul alimentar, se impune definirea exacta a serviciilor conexe aferente operatiunilor de restaurant si catering", mai arata Adrian Teampau.

O alta modificare adusa de aceasta ordonanta consta in reducerea cotei de TVA de la 19% la 5% pentru serviciile aferente industriei recreative, respectiv permiterea accesului in balciuri, parcuri de distractii si in parcuri recreative, dar si utilizarea facilitatilor sportive pentru practicarea sportului. Masura este binevenita, spune Teampau, intrucat Romania dispune de un potential semnificativ in zona dezvoltarii parcurilor de distractii si parcurilor recreative, datorita reliefului si resurselor naturale de care dispune. In plus, aceste sectoare au beneficiat de realizarea unor investitii consistente in ultimii ani, concretizate in aparitia mai multor parcuri de distractie si aventura in diferite zone ale tarii.

Aplicarea cotei reduse de TVA de 5% este binevenita si pentru utilizarea facilitatilor sportive, in sensul promovarii sportului in randul populatiei care inregistreaza unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sedentarismului din UE, dar si cresterii competitivitatii serviciilor oferite de salile de sport.

Ramane de vazut daca aceste masuri fiscale bine intentionate vor avea efectul dorit, considera reprezentantul EY.

In concluzie, spune el, sunt de asteptat anumite clarificari, necesare in implementarea cu succes a acestor reduceri de cota. Este evident ca, cel putin din perspectiva cresterii gradului de colectare a TVA, masura ar trebui sa produca efecte pozitive, avand in vedere faptul ca, potrivit unui studiu recent al Comisiei Europene, Romania se clasa in anul 2016 pe primul loc in UE, in ceea ce priveste deficitul de colectare a TVA.
08-10-2018
Ministrul finantelor publice, Eugen Teodorovici, a spus, vineri, ca a propus ca Agentia Nationala de Adminstrare Fiscala (ANAF) sa vanda masinile confiscate in vami pe site-ul autoritatii, prin intermediul unor licitatii.

"Punctele vamale sunt pline de masini confiscate. Plin. De ani de zile sunt efectiv ca si in targurile de masini. Si am spus: Domnule, simplu, curatati lucrurile astea, vreau sa ma pun sa reabilitez vama. Pai ce facem cu ele, cum le vindem? Foarte simplu: le puneti frumos pe un site, cu un tabel: masina, kilometrajul, pozele din interior si fara evaluari. Le pui pe site, iar cei interesati sa poata sa liciteze pe ele", a afirmat Teodorovici, intr-o interventie la DCNews.ro.

Oficialul MFP a precizat ca licitatorii ar putea avea un termen in care pot participa la licitatii, iar, dupa inchiderea acestora, cumparatorul cu cel mai mare pret sa fie notificat pentru a-si ridica masina.

"Fara sa mai dai bani pe evaluari. Pentru ca oricum se vand dupa aceea la un pret sub cel pe care l-a evaluat cel pe care l-am platit sa faca evaluarea. Pana la final de an, toate acestea se vor curata cu totul. Tot", a mai spus Teodorovici.

Ministrul finantelor a mentionat ca, pentru a se stopa furtul de produse din depozitele vamii, a propus ANAF-ului sa faca parteneriate cu administratorii site-urilor de profil pentru a le putea vinde online.

"Se fura din depozite enorm. Atunci, am spus: Domnule, scoateti, faceti niste discutii si contacte cu site-uri care vand acelasi set de produse. Le-ai confiscat, i-ai dat proces verbal, le-a vandut, ii dai cat il costa, restul pastrezi tu si La revedere. Adica lucrurile sunt foarte simple, dar, din pacate, initiativa, daca exista, este stopata de acele persoane in functiile cheie care nu au acest interes sa schimbe lucrurile in vama", a aratat Eugen Teodorovici.

Ministrul Finantelor a mai spus ca, in ANAF, sunt "foarte multi oameni de buna-credinta" care vor sa lupte cu evaziunea fiscala, insa "marea parte in functiile care decid sunt acei oameni care nu au aceasta capacitate, pentru ca, daca o aveau, faceau aceste lucruri, puteau sa schimbe foarte multe lucruri".

Oficialul MFP spune ca, anual, bugetul statului pierde 1 miliard de euro, din cauza traficului de tutun. "Nu mai spun de bauturi si multe. Colegii mei de la vama imi trimit zilnic capturi si astazi mi-au trimis, de la tigari pana la obiecte de patrimoniu, obiecte foarte vechi de mii de ani si ascunse", a concluzionat ministrul.
Cresterea permanenta a preturilor pentru combustibili si energie afecteaza serios firmele din Romania, mai ales pe cele din domeniul productiv. O solutie pentru a reduce costurile vine de la Uniunea Europeana, dar, din pacate, nu pare sa intereseze prea multa lume.

Energia electrica si, mai ales, energia termica furnizata de CET-urile depasite de multa vreme au preturi in crestere. Doar in ultimele luni, de exemplu, pretul de tranzactionare al curentului electric pe bursa de energie a crescut cu circa 30%, ceea ce inseamna ca urmeaza scumpiri si pentru consumatori. Pentru firmele din Romania, mai ales atunci cand este vorba despre societati din domenii productive, cresterea preturilor la utilitati este o mare problema. Pe lant, costuri mai mari pentru ei inseamna costuri mai mari si pentru consumatorii finali.

O posibila solutie o reprezinta centralele de dimensiuni mici, pana la 8 MW, care sa asigure consumul de abur industrial sau curent electric pentru firme. Dezvoltate foarte putin in Romania, in principal in zona Moldovei, ele s-au dovedit a fi foarte eficiente, mai ales cand se utilizeaza combustibili bio cum ar fi gunoiul de grajd. Cu atat mai buna este aceasta solutie cu cat Uniunea Europeana sprijina constructia sau modernizarea acestor centrale.

Prin intermediul Axei prioritare 6, obiectivul specific 6.4 din cadrul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene acorda sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de inalta eficienta (maximum 8 MW).

Sunt finantate atat centralele de cogenerare care utilizeaza gazul natural si biomasa, cat si cele care utilizeaza gazele reziduale provenite din procesele industriale, fiind eligibile pentru finantare majoritatea domeniilor de activitate din sectorul industrial. In cadrul acestei masuri sunt finantate atat instalatiile si echipamentele necesare pentru constructia/modernizarea centralelor de cogenerare de inalta eficienta, cat si constructiile care au rolul de a adaposti toate componentele centralei de cogenerare.

O centrala de cogenerare inseamna, in esenta, o instalatie complexa care utilizeaza gazul natural/biomasa/gazele reziduale pentru a produce simultan energie electrica si energie termica (cel mai des sub forma de abur tehnologic).

Suma maxima pe care o poate primi drept ajutor financiar nerambursabil o companie, tinand cont de restrictiile de ordin tehnologic stipulate in cadrul ghidului solicitantului, este de aproximativ 5 milioane de euro, in conditiile in care bugetul total alocat pentru proiecte este de 63.529.412 euro. Asadar, ar putea fi finantate cel putin 12 proiecte, daca fiecare proiect ar solicita suma maxima pe care o poate primi drept finantare nerambursabila.

Nimeni nu se misca deocamdata

Ponderea ajutorului financiar nerambursabil (care ne arata cat din valoarea totala eligibila a proiectului este suportat din fondurile europene nerambursabile) creste de la 60%, pentru intreprinderile mari, la 80% pentru microintreprinderi si intreprinderi mici.

Acest apel pentru proiecte a fost lansat pe data de 17.07.2017 si se va inchide pe data de 31.12.2018.

In ciuda faptului ca a trecut mai mult de un an de la momentul lansarii apelului de proiecte si in mai putin de 3 luni nu se vor mai putea depune proiecte pentru partea de cogenerare, pana in prezent au fost depuse doar doua proiecte. Ambele au castigat finantarea necesara pentru achizitionarea si punerea in functiune a unei instalatii de cogenerare de inalta eficienta, valoarea totala cumulata a ajutorului nerambursabil pentru cele doua companii fiind de aproximativ 10% din valoarea totala a bugetului alocat acestui program.

In aceste conditii, se ridica o intrebare cu implicatii extrem de serioase: nu mai exista in Romania companii care sa utilizeze aburul tehnologic si energia electrica produse prin cogenerare de inalta eficienta?

Raspunsul la aceasta intrebare poate oferi informatii importante in legatura cu dorinta si capacitatea intreprinderilor din aceasta tara (indiferent de structura actionariatului lor) de a realiza investitii in crearea/cresterea capacitatilor de productie care sa le ofere o mai mare independenta si securitate energetica.
Consiliul pentru Afaceri Economice si Financiare al Consiliului Uniunii Europene (ECOFIN) a hotarat recent ca statele membre UE "cel mai grav afectate de frauda in materie de TVA" vor putea aplica, pana la 30 iunie 2022, in conditii tehnice foarte stricte, mecanismul de taxare inversa generalizata pentru operatiunile locale (transferarea raspunderii pentru plata TVA din sarcina furnizorului sau a prestatorului catre client)*.

Statele vor putea utiliza taxarea inversa doar pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii interne care depasesc pragul de 17.500 EURO pe tranzactie. In statele membre care vor dori sa aplice aceasta masura, 25% din deficitul de TVA trebuie sa se datoreze fraudei de tip carusel.

Pe langa alte cerinte, ECOFIN a stabilit ca statele membre vor trebui sa puna la punct obligatii adecvate si eficace in materie de raportare electronica pentru toate persoanele impozabile, in special pentru cele carora ar trebui sa li se aplice mecanismul. Ca sa poata folosi taxarea inversa, statele trebuie sa indeplineasca anumite criterii de eligibilitate, iar cererea sa fie autorizata de catre Consiliu.

Mecanismul urmeaza sa fie aplicat, cu titlul de proiect pilot, in Cehia, in contextul in care aceasta si-a exprimat de multi ani interesul de a utiliza aceasta masura simplificata. In functie de rezultatele proiectului pilot, statele membre, inclusiv Romania, vor putea sa solicite Consiliului aprobarea aplicarii mecanismului, in cazul in care indeplinesc criteriile de eligibilitate.

De asemenea, ECOFIN a convenit asupra unor solutii rapide in materie de TVA destinate sa modifice regulile UE, pentru a oferi solutii unor chestiuni punctuale, premergatoare tranzitiei la sistemul de TVA definitiv. Astfel, companiile, in anumite conditii, nu vor mai avea costuri cu inregistrarea in scopuri de TVA in cazul operatiunilor privind stocurile la dispozitia clientului, odata cu simplificarea masurilor agreate de ministrii de finante din ECOFIN. Totodata, ca sa isi poata scuti de TVA livrarile intracomunitare de bunuri, firmele vor trebui sa detina in mod obligatoriu codul de TVA al clientului, in vreme ce documentele necesare dovedirii transportului bunurilor in vederea scutirii de TVA au fost armonizate. ECOFIN a mai convenit si asupra unor masuri de simplificare armonizate in cazul livrarilor de bunuri succesive.

In cadrul aceleiasi reuniuni, Consiliul a adoptat masurile de intensificare a cooperarii administrative si de imbunatatire a preventiei fraudei TVA, ce au drept efect imbunatatirea schimbului de informatii intre autoritatile fiscale nationale si a calitatii si comparabilitatii informatiilor astfel schimbate.

In urma discutiilor, vesti bune au primit si publicatiile electronice, in sensul in care o alta masura agreata zilele trecute se refera la aplicarea unei cote reduse sau scutire de TVA cu drept de deducere si in cazul publicatiilor online, ce se aplica, in prezent, doar publicatiilor tiparite.

Cum acordul a fost obtinut in cadrul unei reuniuni ECOFIN, actele normative ce vor contine aceste modificari vor fi adoptate fara dezbateri suplimentare.

"In contextul deficitului de TVA la nivel comunitar, implementarea taxarii inverse generalizate este o masura potrivita pentru combaterea fraudei, fiind, din acest punct de vedere, poate cea mai importanta din acest set. Desigur, reprezentand o exceptie de la regula generala privind persoana obligata la plata TVA, acest concept ar putea genera costuri aditionale in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor declarative si actualizarea sistemelor IT, in randul contribuabililor ce desfasoara activitati economice in Statele Membre eligibile, care isi vor exercita acest drept temporar. Daca ne uitam la conditiile stricte de implementare ale acestui mecanism, este posibil, totusi, ca impactul sau general sa fie limitat, mai ales in contextul in care initial va fi testat doar la nivelul unui singur stat membru, ca program-pilot", spune Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC Romania.