Zilnic iti prezentam cele mai importante stiri din presa nationala
17-11-2017
Procedura de licitatie electronica pentru vaccinul antigripal s-a incheiat, iar in urma acestei proceduri, vaccinul va putea fi achizitionat la un pret mai mic decat cel obtinut in contractele anterioare, anunta, vineri, Ministerul Sanatatii, printr-un comunicat de presa.

Conform sursei citate, fata de anii anteriori, vor fi achizitionate cantitati duble de vaccin antigripal, fapt care va permite vaccinarea unui numar mai mare de persoane.

Dupa 10 zile de la incheierea procedurii de licitatie electronica, perioada prevazuta prin lege pentru formularea contestatiilor, se poate semna acordul -cadru si contractele subsecvente in baza carora vor fi livrate vaccinurile antigripale.

Este pentru prima data cand Ministerul Sanatatii va incheia un acord -cadru pentru achizitia vaccinului antigripal pentru o perioada de doi ani, precizeaza sursa citata.

"Incheiem acorduri - cadru pentru toate vaccinurile, in asa fel incat sa nu mai ajungem in situatia ca, la inceputul anului viitor, din cauza faptului ca nu a pornit procedura de achizitie, sa ne confruntam din nou cu lipsa de vaccinuri. Termenele de livrare vor fi stabilite astfel incat sa existe predictibilitate in ceea ce priveste necesarul de vaccinuri, iar livrarea sa fie facuta in functie de necesarul stabilit de Institutul National de Sanatate Publica", a declarat ministrul Sanatatii, Florian Bodog.

In campania de vaccinare gratuita a Ministerului Sanatatii vor fi vaccinate persoanele cu risc ridicat de imbolnavire, mai precis persoane cu varsta peste 65 de ani, una dintre categoriile cele mai expuse la viroze respiratorii, persoane cu boli cronice, in special boli respiratorii si cardiovasculare, boli metabolice, copii si batrani institutionalizati, personal medical, gravide, conform recomandarilor OMS si ECDC.

Conform ultimelor date furnizate de catre Institutul de Sanatate Publica, pe teritoriul Romaniei nu s-au inregistrat cazuri confirmate de gripa, morbiditatea prin infectii respiratorii acute incadrandu-se in intervalul asteptat pentru aceasta perioada.

Ministerul Sanatatii recomanda populatiei ca, in aceasta perioada cu fluctuatii frecvente de temperatura, sa asculte sfatul medicilor, sa respecte regulile de igiena pentru evitarea imbolnavirilor.

"Masurile de igiena personala, precum spalarea cu apa si sapun a mainilor, folosirea batistelor pentru stranut sau tuse sunt esentiale pentru prevenirea imbolnavirilor prin afectiuni respiratorii, si in special prin gripa. Respectarea unui regim de viata sanatos - alimentatie bogata in proteine, legume si fructe, odihna si miscare ( mers pe jos, cu bicicleta, patinaj, sporturi diverse) este esential pentru mentinerea unui corp sanatos", mai arata sursa mentionata.

De asemenea, persoanele varstnice, in special cele cu afectiuni cronice cardiace si respiratorii, este bine sa evite deplasarile si frecventarea locurilor aglomerate care creeaza premisele imbolnavirii sau a aparitiei complicatiilor afectiunilor existente.
Aprobarea ordonantei privind negocierile colective pentru transferul contributiilor la angajator arata disperarea Guvernului de a gasi solutii nerealiste la problemele generate de acest transfer, considera Florin Jianu, Presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

"Aprobarea in lipsa oricarui dialog social a OUG nr. 82/2017 prin care se introduc exceptii de la Legea nr. 62/2011, stabilindu-se noi obligatii pentru IMM-uri, in privinta negocierilor colective, incalcandu-se acordul de vointa al partilor acolo unde exista contracte colective de munca, prin obligarea partilor sa renegocieze, coroborat cu faptul ca OUG nu este semnata de ministrul pentru dialog social, dl. Gabriel Petrea, cu competente in implementarea Legii nr. 62/2011, arata disperarea guvernului de a gasi solutii nerealiste la problemele generate de transferul contributiilor de la angajator la angajat. Un motiv in plus pentru neadoptarea acestei masuri este dat de faptul ca, in aceasta perioada isi desfasoara activitatea grupul de lucru pentru modificarea Legii nr. 62/2011, format din reprezentantii guvernului, patronatelor si sindicatelor, iar reprezentantii guvernului nu au adus la cunostiinta partenerilor sociali intentia de a introduce derogari de la legea dialogului social. Prin noua Ordonanta se incalca dispozitiile Legii nr. 346/2004 a IMM-urilor, care prevede in mod expres obligativitatea efectuarii Testului IMM, pentru aflarea impactului asupra IMM-urilor al noilor prevederi", a declarat Jianu.

Guvernul a introdus, printr-o ordonanta publicata in Monitorul Oficial, obligatia negocierii colective pentru angajatori, in unitatile in care nu exista incheiat un contract/acord colectiv de munca, pentru a-i putea obliga pe acestia sa mute contributiile la angajator. Si contractele in vigoare vor trebui renegociate. Totul pana pe 20 decembrie.

Potrivit CNIPMMR, prin aceasta ordonanta s-a introdus o serie de derogari de la Legea nr. 62/2011 a dialogului social, fara consultarea partenerilor sociali.

OUG nr. 79/2017. introduce noi obligatii pentru IMM-uri, stabilind ca prin derogare de la dispozitiile art. 129 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, care prevad ca "Negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de angajati", se introduce obligatia pentru toate unitatile, indiferent de numarul de angajati, care nu au contract /acord colectiv de munca de a initia negocieri colective, pentru punerea in aplicare a prevederilor ordonantei.

Rezulta ca IMM-urile sub 21 de salariati, care nu au avut niciodata negocieri colective si care nu sunt familiarizate cu procedura acestora, sunt obligate sa inceapa negocierile pentru punerea in aplicare a ordonantei.

Totodata, in cazul unitatilor care au contracte colective de munca, acestea sunt obligate sa reia negocierile pentru punerea in aplicare a ordonantei.

In acest caz, potrivit CNIPMMR, se incalca acordul de vointa al partilor care au semnat deja un contract colectiv de munca, acesta fiind in vigoare si producand efecte. Practic se acorda salariatilor un motiv pentru a declansa greva, avand in vedere negocierile pentru includerea in contractele colective de munca a dispozitiilor ordonantei.

Mai mult, termenul acordat de o luna, pentru derularea negocierilor colective, in perioada 20 noiembrie 2017-20 decembrie 2017, este unul fortat, in conditiile in care Legea nr. 62/2011 prevede un termen de 60 de zile calendaristice, care poate fi prelungit prin acordul partilor.

De asemenea, se poate observa ca, din formularea lipsita de coerenta, utilizata in ordonanta, rezulta ca angajatorii si angajatii pot negocia orice aspect cuprins in OUG, si nu cele- sau doar cele - legate de transferul contributiilor de la angajator la angajat.

Romanii asigurati in sistemul public de sanatate nu pot beneficia de medicamentele compensate la care au dreptul prin lege, daca specialistul care-i consulta si le prescrie tratamentul nu are contract cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Practic, prin reglementarile si protocoale tot mai restrictive, medicilor de familie li s-a impus sa ignore actele medicale emise de specialistii care nu au aceste contracte. Astfel ca, pentru a putea beneficia de drepturile pe care le are in calitate de asigurat, inainte de a merge la consultatie, bolnavul ar trebui sa verifice relatiile contractuale ale medicului specialist cu Casa.

CNAS a fost infiintata cu un deceniu in urma, obiectivul sau principal fiind acela de a crea un sistem de asigurari de sanatate eficient si modern care sa serveasca interesului public si care sa contribuie la imbunatatirea sanatatii asiguratilor, printr-o eficienta gestionare a contributiilor acestora la Sanatate. Practic, insa, de la an la an, functionarii CNAS pare ca s-au specializat in inventarea unor noi protocoale si proceduri care sa ingreuneze sau chiar sa impiedice decontarea acestor servicii medicale din pachetul de baza, iar situatia pe care ne-a relatat-o o pacienta de 36 de ani, din Capitala, este relevanta.

"Am un adenom hipofizar, o tumora benigna care, in lipsa tratamentului adecvat, se mareste si poate avea consecinte grave, precum orbire, paralizii, deoarece glanda hipofizara este situata la baza creierului. Diagnosticul a fost pus de un medic endocrinolog din generatia tanara - dupa ce am umblat pe la mai multi specialisti renumiti care, desi ma simteam rau, imi spuneau ca nu prea au ce sa-mi faca - medic care m-a tratat timp de cinci ani. Desi am fost asigurata la Sanatate, iar endocrinologul lucra doar in privat, am preferat sa-mi platesc consultatiile la acest medic deoarece m-am simtit mult mai bine. La un moment dat, medicul de familie mi-a spus ca nu mai poate sa-mi dea reteta pentru medicamentele pe care le luam de 5 ani pentru aceasta tumora - care desi erau scumpe, se compensau - pe motiv ca nu-i permite Casa sa ia in calcul scrisoarea medicala, pentru ca medicul meu endocrinolog nu mai are contract cu CASMB. Am spus: "bine, dar e vorba de medicamentul meu, iar eu sunt asigurata!". Mi-a raspuns: "Astea-s noile reguli de la CNAS". M-a trimis la un alt endocrinolog, cu contract, dar acesta a considerat ca am nevoie de alte investigatii, m-a trimis la RMN, iar acolo m-au programat peste 7 luni. Intre timp am ramas si fara tratament, si fara loc de munca, si am renuntat. Dupa un an, am inceput sa ma simt din nou foarte rau. RMN-ul pe care l-am facut recent, pe banii mei, arata ca, in lipsa tratamentului, tumora a crescut si apasa pe unele zone ale creierului, si trebuie sa ma operez", ne-a povestit pacienta din Capitala, care nu a dorit sa-si devoaleze numele.

Atat medicii specialisti, cat si medicii de familie sunt profund nemultumiti de birocratia impusa de CNAS. Acestia spun ca este dreptul pacientului sa beneficieze de bilete de trimitere, concediu, analize etc. si, daca alege sa mearga la un doctor care nu are contract cu CAS, acesta va plati consultatia, insa restul recomandarilor trebuie sa-i fie decontate asiguratului.

"Nu suntem lasati sa profesam cum trebuie, avem foarte multe restrictii, pornind de la prescrierea de medicamente, unde am devenit mai nou secretari, in loc sa existe protocoalele terapeutice cum sunt in toata lumea. Avem indicatii la prescriere, putem scrie numai daca a recomandat un medic sau altul", a spus vicepresedintele Asociatiei Medicilor de Familie (AMF) Satu Mare, Vasile Blaga, unul dintre miile de medici de familie care au iesit, zilele trecute, in strada.

"Eu am contact cu CAS intr-o locatie, dar in alta nu. Trebuie sa pun pacientul pe drum de la un cabinet la altul ca sa primeasca medicatie? In final, suntem medici cu drept de libera practica in aceasta tara, ce scriem ne asumam cu parafa, iar daca pacientul a avut incredere in noi, acest lucru nu trebuie ignorat", spune dr. Vlad Gorgan, cardiolog din Brasov.

"Boala mi s-a agravat din cauza ca cei de la Casa de Asigurari de Sanatate mi-au conditionat dreptul de a primi medicamente compensate si de a face investigatii medicale decontate, desi am platit contributii la sanatate. Ce ar fi trebui sa fac? Sa verific eu contractul medicului? " pacienta de 36 de ani, din Capitala.

Medicii de familie spun ca se simt haituiti de schimbarile frecvente, absurde si tot mai restrictive ale protocoalelor impuse de CNAS. Reprezentantii acestora au explicat ca procedurile birocratice care le-au fost impuse afecteaza protocoalele medicale si ii determina pe foarte multi pacienti sa renunte pur si simplu la tratamente, iar pe altii, cei care isi permit, sa aleaga mediul privat pentru a se trata.

Obligatiile contractuale birocratice si lipsa finantarii i-au determinat pe medicii de familie din toata tara sa protesteze, miercuri, in Piata Victoriei din Capitala.
Programul `Prima Casa` va continua pana cel putin in anul 2021, iar bancile au inceput sa vina cu pachete de creditare similare, a declarat, vineri, directorul general al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM), Alexandru Petrescu.

"Anul trecut am avut alocata o suma de 2,94 miliarde de lei acestui program, anul acesta 2,5 miliarde de lei fiind deja aproape epuizati. Cred ca au mai ramas in jur de 113 milioane la cateva banci, dar urmeaza sa primim raportarile si putem foarte bine sa observam la finele acestei luni ca s-a epuizat tot fondul. Daca ar mai ramane putin, se realoca la bancile care au performat cel mai bine. Dar este foarte probabil ca raportarile sa ne arate ca fondul s-a epuizat", a spus Petrescu.

Potrivit afirmatiilor sale, pentru urmatorii trei ani, alocarile vor fi de cate doua miliarde de lei anual, urmand ca, in 2021, plafonul sa ajunga la 1,5 miliarde de lei. "Fara discutie, exista garantii ca macar pana in 2021 acest program va continua. Este o strategie aprobata pe 29 noiembrie 2016 de Guvernul Romaniei", a subliniat oficialul FNGCIMM.

Pe de alta parte, oficialul roman a mentionat ca, la nivelul Ministerului de Finante, exista "o preocupare de recalibrare si reparametrizare, astfel incat sa fie cel mai bine targetat din punct de vedere social, sa poata beneficia de el acei oameni care au nevoie mai mult decat altii de o locuinta si ca acestia sa poata sa-si plateasca ratele. Programul evolueaza, raspundem dinamicii pietei, programul se poate schimba in continuare astfel incat sa fie cat mai bine tintit social si sa aduca beneficiile maxime", a adaugat Petrescu.

Directorul FNGCIMM a adaugat, totodata, ca bancile au inceput sa vina cu pachete de creditare imobiliara similara, chiar si cu denumiri aproape similare: Primul Apartament, Prima Acasa, Prima Proprietate. "Acesta era si scopul nostru: ca bancile sa preia, prin politicile lor de prudentialitate si risc, sa ia in mainile lor programul si sa vina cu propriile lor pachete, astfel ca, intr-adevar, programul isi atinge scopul", a completat Petrescu.
16-11-2017
Practic, de anul viitor pentru orice bani pe care-i castigam pe langa salariu trebuie sa platim asigurari de sanatate. Veniturile vor fi estimate intr-o declaratie depusa la Fisc in ianuarie.

Asfel, contribuabilul care obtine venituri din dobanzi ar urma sa achite un impozit de 10% pentru sumele castigate intr-un an, procent ce va fi aplicat si veniturilor obtinute din salarii si/ sau din alte surse.

Banca ar fi obligata sa calculeze veniturile/ pierderile pentru fiecare persoana care obtine venituri din dobanzi si sa ii transmita, pana la finalul lunii februarie, informatii privind totalul acestora, informatii ce vor transmise, concomitent, si Fiscului.

Veniturile din dividende fac parte din categoria veniturilor din investitii, alaturi de veniturile din dobanzi, castigurile din transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care se calculeaza costul creditelor in lei cu dobanda variabila, a crescut din nou, joi, la 2,09%, de la 2,06%, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei.

De asemenea, indicele la sase luni, utilizat in calculul dobanzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,19%, de la 2,17%, cat a fost cotat pe 15 noiembrie.

Indicele ROBOR la noua luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase de catre bancile comerciale de la alte banci comerciale pentru o perioada de noua luni, a crescut la 2,22%, de la 2,21%.

La inceputul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%.

ROBOR reprezinta rata medie a dobanzii la care bancile romanesti se imprumuta intre ele in lei. Indicele se stabileste zilnic de BNR ca medie aritmetica a cotatiilor practicate de zece banci selectate de Banca Nationala.
Numarul cetatenilor UE care nu sunt britanici si care lucreaza in Regatul Unit a atins un nivel record de la referendumul privind Brexit din 2016, cei mai multi fiind romani si bulgari.

In perioada iulie-septembrie a acestui an, 2,38 milioane de cetateni ai UE lucrau in Regatul Unit, cu aproximativ 112.000 de persoane mai mult in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit raportului Biroului de Statistica Nationala. Cea mai mare crestere s-a inregistrat in randul romanilor si bulgarilor care lucrau in Regatul Unit, de la 257.000 de persoane in 2016 la 347.000 in acest an.

Este cel mai mare numar de muncitori straini din Marea Britanie din 1997 si pana in prezent. Contrar trendului, in timp ce populatia UE a inregistrat o usoara crestere pe piata fortei de munca din Marea Britanie in comparatie cu anul 2016, cifrele arata, insa, o scadere in randul persoanelor din unele tari care au aderat la UE in 2004 : Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia.

Presedintele Klaus Iohannis a semnat astazi doua decrete de promulgare a unor legi de modificare si completare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Primul decret are legatura cu completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alin. (7) - (9), cu urmatorul cuprins: "(7) Persoanele ale caror drepturi de pensie anticipata partiala s-au deschis in perioada 1 ianuarie 2011 - 16 iulie 2016, beneficiaza de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alin. (4). (8) Recalcularea prevazuta la alin. (7) se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin si se platesc incepand cu luna urmatoare inregistrarii acesteia la casa teritoriala de pensii in evidentele careia se afla dosarul de pensie al solicitantului. (9) Prevederile alin. (7) si (8) se aplica persoanelor care, pana in luna depunerii cererii, inclusiv, nu au indeplinit conditiile pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta."

Al doilea decret are legatura cu Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Astfel, la articolul 114 alineatul (1), literele b), c), e), f) si h) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: "b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, realizeaza venituri lunare aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I. lit. a) si b) sau pct. II.; c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) ori cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca sau a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca; e) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II de invaliditate, precum si pensionarii urmasi incadrati in gradul I sau II de invaliditate, realizeaza venituri lunare aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I. lit. a) si b) sau pct. II.; f) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III de invaliditate, precum si copilul pensionar de urmas, incadrat in gradul III de invaliditate, realizeaza venituri lunare aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I. lit. a) si b) sau pct. II., depasind jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv; h) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, prevazut la art. 86 - 88, realizeaza venituri lunare mai mari de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I. lit. a) si b) sau pct. II.;" 2. La articolul 114 alineatul (1), litera k) se abroga. 3. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 115. - (1) In sistemul public de pensii, reluarea platii pensiei/indemnizatiei pentru insotitor se face, la cerere, dupa cum urmeaza: a) incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inlaturata cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea platii pensiei, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendarii a fost inlaturata; b) incepand cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea, daca depunerea acesteia s-a facut dupa expirarea termenului prevazut la lit. a); c) de la data inceperii anului scolar, in situatia in care suspendarea platii pensiei s-a facut in temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) lit. g) si alin. (2); d) de la data suspendarii, in cazul pensiei si/sau a indemnizatiei pentru insotitor, suspendate in temeiul prevederilor art. 114 alin. (4). (2) Plata drepturilor prevazute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescriptie si numai daca intre data suspendarii si data reluarii platii nu a intervenit, conform legii, o alta cauza de suspendare sau de incetare a platii." 4. La articolul 118 alineatul (1), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 118. - (1) In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri realizate din activitati dependente, asa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, urmatoarele categorii de pensionari:" 5. La articolul 118 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins: "e) pensionarii care realizeaza venituri in calitate de consilieri locali sau judeteni." 6. La articolul 118, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (11) si (12), cu urmatorul cuprins: "(11) In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri realizate din activitati dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu exceptia celor realizate din situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I. lit. a) si b) sau pct. II., urmatoarele categorii de pensionari: a) pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I sau II de invaliditate, precum si pensionarii de urmas incadrati in gradul I sau II de invaliditate; b) pensionarii de invaliditate incadrati in gradul III de invaliditate, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate; c) pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate partiale; d) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas. (12) In sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activitati independente, astfel cum sunt reglementate de Codul Fiscal, indiferent de nivelul acestora." 7. La articolul 118, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati dependente, aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I. lit. a) si b) sau pct. II., daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat." Art. II. - In tot cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin. (5)" se inlocuieste cu sintagma "castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat".
15-11-2017
Romanii cu rate in lei au motive de ingrijorare, dupa ce indicele ROBOR, dupa care se calculeaza dobanzile, a crescut din nou. Cei cu imprumuturi in euro, insa, pot rasufla mai usurati, miercuri, dupa ce moneda europeana s-a oprit, pentru o zi, din crestere.

Cotatia oficiala de miercuri a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) este de 4.6306 lei/euro, indicand o scadere a monedei europene cu 0.0176 lei in raport cu ziua precedenta, conform datelor oferite de BNR. Aceasta scadere apare dupa ce raportul lei/euro a atins, luni, un maxim istoric de 4.6495 lei/euro.

Indicele ROBOR la trei luni, cel in functie de care se calculeaza costul creditelor in lei cu dobanda variabila, s-a majorat de la 1.92% la 2.06%.

Tot in crestere este si indicele la sase luni, cel in functie de care se calculeaza dobanzile la creditele ipotecare, de la 2.07% la 2.17%.

De asemenea, indicele ROBOR la noua luni, utilizat la calculare ratei dobanzii platite la creditele in lei atrase de catre bancile comerciale de la alte banci comerciale, a crescut de la 2.12% la 2.21%, dupa cu reiese din datele Bancii Nationale a Romaniei.
TAXA AUTO. Ministerul Mediului a lansat in dezbatere publica norme pentru rambursarea banilor. Normele vin dupa ce Executivul a adoptat in luna august o ordonanta de urgenta ce permite restituirea taxei speciale auto, taxei pe poluare pentru autovehicule, taxei pentru emisiile poluante si a timbrului de mediu.

TAXA AUTO. Primele trei taxe vor fi returnate in perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2018, iar timbrul de mediu in perioada 1 septembrie 2018 - 31 martie 2019.

TAXA AUTO. Taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule si taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule vor fi restituite in termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018, iar timbrul de mediu va fi rambursat in termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Vestea proasta: cei care au datorii la Fisc la momentul restituirii nu vor mai primi toata suma ceruta inapoi, pentru ca ea va fi folosita la acoperirea acelor datorii, in functie de marimea lor.

"Restituirea sumelor cuvenite contribuabililor se efectueaza prin decontare bancara in contul bancar indicat prin cererea de restituire", scrie in documentul in dezbatere. Tocmai de aceea, cei care uita sa treaca in cererea de restituire contul bancar se vor trezi cu cererile respinse.

Potrivit normelor puse luni in dezbatere, organul fiscal va respinge solicitantului restituirea banilor (printr-o decizie de respingere) in urmatoarele situatii:

- daca nu se depun copiile dupa cartea de identitate a vehiculului si certificatul de inmatriculare sau cand nu se transmit informatiile si documentele solicitate de organul fiscal, in termen de cel mult 60 de zile de la solicitare;

- daca nu se precizeaza in cererea de restituire contul bancar in care urmeaza sa fie restituita suma cuvenita;

- daca organul fiscal observa ca suma a fost deja restituita sau compensata cu alte datorii fiscale;

- daca nu se regaseste dovada platii nici in registrele organelor fiscale, nici la Trezorerie.
A doua rectificare bugetara din acest an a fost adoptata astazi de Guvern, cu incadrarea in deficitul bugetar de 2,96% din PIB, se arata intr-un comunicat al Executivului. Sumele cele mai consistente merg la plata salariilor marite, dar si pentru pensiile speciale.

Fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educatie si sanatate au fost alocate prin a doua rectificare bugetara. La bugetele locale au fost alocate 611,9 milioane de lei.

A doua rectificare bugetara din acest an a fost adoptata astazi de Guvern, cu incadrarea in deficitul bugetar de 2,96% din PIB si avand in vedere datele ce argumenteaza posibilitatea unei cresteri economice de 6,1% fata de 5,6% cat s-a estimat la elaborarea primei rectificari bugetare si de 5,2%, estimare avuta in vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017.

Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majoreaza, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majoreaza, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei.

Aceasta rectificare bugetara asigura fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea cadrelor didactice din preuniversitar, finantarea sistemului de protectie a copilului si plata drepturilor persoanelor cu dizabilitati, plata pensiilor militare si a unor drepturi salariale personalului medical, finantarea programelor de sanatate.

Mai exact, s-au asigurat fonduri suplimentare, dupa cum urmeaza:

- la bugetele locale s-au alocat 611,9 milioane lei pentru:

-- plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din unitatile de invatamant preuniversitar de stat, + 550 milioane lei

-- finantarea sistemului de protectie a copilului + 61 milioane lei

-- finantarea invatamantului particular sau confesional acreditat + 0,9 milioane lei

- la Ministerul Muncii si Justitiei Sociale:+630,9 milioane lei per sold; s-au asigurat suplimentar 537 milioane lei pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocatiilor de stat pentru copii, a indemnizatiilor pentru cresterea copilului si a contributiilor de asigurari sociale de sanatate aferente indemnizatiilorsi 115,9 milioane lei pentru majorarea transferurilor de echilibrare catre bugetul asigurarilor sociale de stat; au fost identificate si economii la unele naturi de cheltuieli si prin urmare s-au redus 22 milioane lei;

- la Ministerul Afacerilor Interne: +363,5 milioane lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 380 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute in rezerva si politistilor carora le-au incetat raporturile de serviciu in anul 2017, precum si pentru plata diferentelor rezultate in urma recalcularii drepturilor de pensii; s-a redus suma de 16,5 milioane lei aferenta economiilor inregistrate la unele naturi de cheltuieli;

- la Ministerul Transporturilor: +293,9 milioane lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 345,6 milioane lei pentru asigurarea cofinantarii nationale si a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2014-2020; s-a redus suma de 51,7 milioane lei aferenta economiilor inregistrate la unele naturi de cheltuieli;

- la Ministerul Sanatatii: +281,0 milioane lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 287,2 milioane lei, in principal, pentru actiunile si programele de sanatate, pentru plata salariilor medicilor rezidenti, personalului medical din structurile de primiri urgente, precum si pentru majorarea transferurilor catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; s-a redus suma de 6,2 milioane lei aferenta economiilor inregistrate la unele naturi de cheltuieli;

- la Ministerul Justitiei: +232,1 milioane lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 240,2 milioane lei pentru achitarea transelor aferente anului 2017 pentru hotararile judecatoresti care au ca obiect drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sistemul justitiei; s-a redus suma de 8,1 milioane lei aferenta economiilor inregistrate la unele naturi de cheltuieli;

- la Ministerul Educatiei Nationale: + 30,0 milioane lei per sold; s-au asigurat 50 milioane lei pentru plata hotararilor judecatoresti avand ca obiect drepturi salariale pentru personalul din institutiile de invatamant universitar de stat; s-a redus suma de 20 milioane lei aferenta economiilor inregistrate la unele naturi de cheltuieli;

- Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate : + 269,7 milioane lei, pentru servicii medicale si medicamente;

- Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat : +323 milioane lei pentru asigurarea necesarului pentru plata pensiilor de asigurari sociale.

Diminuari au fost operate la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat (-78,5 milioane lei), Ministerul Finantelor Publice (-52,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltarii Regionale Administratiei Publice si Fondurilor Europene (-43,7 milioane lei per sol, dar s-a alocat suplimentar 71,5 milioane lei pentru PNDL), Ministerul Culturii si Identitatii Nationale (-27,8 milioane lei), Ministerul Mediului (-27,4 milioane lei), avand in vedere, in principal, gradul de executie a cheltuielilor.
Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de lege care vizeaza punerea in acord cu decizii ale CCR, una dintre prevederi stipuland ca si martorii care au comis infractiuni grave pot beneficia de reducerea la jumatate a pedepsei, daca au denuntat alte persoane.

Proiectul prevede ca persoanele care au comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Articolul 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor excludea de la reducerea la jumatate a pedepsei pe autorii unor infractiuni socotite grave, dar Decizia CCR nr. 67/2015 a statuat ca excluderea este neconstitutionala.

In consecinta, din noua formulare a articolului 19 a legii a fost eliminata sintagma "infractinea grava", forma propusa Parlamentului spre aprobare fiind urmatoare: "Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care a comis o infractiune, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege".

De asemenea, in proiectul de lege sunt prevazute mai multe modificari aduse codurilor penale si altor acte normative, printre care incriminarea faptei de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier fara permis de conducere, potrivit deciziei CCR nr. 224/2017.

"Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere in Romania se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda", prevede actul normativ adoptat, miercuri, de catre Guvern.
Comertul cu cereale se va desfasura in viitor doar pe baza unui contract cu clauze unitare pentru toti producatorii agricoli, o masura despre care jucatorii din piata spun ca ii va obliga pe traderi sa detina silozuri si laboratoare care sa verifice calitatea pro­duselor agricole si ii va impiedica atat pe traderi, cat si pe pro­ducatorii agricoli straini sa scoata profitul din tara.

Aceasta masura a fost adoptata saptamana trecuta printr-o ordonanta de urgenta emisa de guvern, modelul de contract cadru urmand a fi aprobat si publicat de Ministerul Agriculturii in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta.
14-11-2017
Ordonanta de Urgenta 79, care aproba modificarile mult discutate ale Codului Fiscal, a fost publicata vineri in Monitorul Oficial. Surpriza este ca au aparut diferente intre proiectul de Cod Fiscal publicat spre dezbatere pe site-ul Ministerului Finantelor si varianta publicata in Monitorul Oficial.

Prevederile diferite lovesc in angajatii care mai realizeaza venituri si ca Persoanelor Fizice Autorizate (PFA) sau din activitati independente. Daca in proiectul de modificare a Codului fiscal acestia erau scutiti de plata CAS si CASS pe motiv ca platesc aceste dari la stat pe contractul de munca, la firma unde sunt angajati, in ordonanta care a fost publicata in Monitorul oficial scrie negru pe alb ca ei trebuie sa plateasca, si a doua oara, cel putin la nivelul salariului minim brut pe economie. Ei vor plati de la 1 ianuarie contributiile marite (25% si 10%), apoi impozitul pe venit de 10%, cu mentunea ca baza de calcul este tot salariul minim.

Iata textul legii asa cum a aparut in Monitorul Oficial. "Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente o reprezinta venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decat nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia", se arata in articolul 151 al Ordonantei de Urgenta 79.

Ministrul de Finante, Ionut Misa, ii descurajeaza pe romanii care muncesc. Ii pune sa platesca asigurari la sanatate si la pensii si la salarii si la sumele castigate in afara salariului.
Noua conducere a Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) estimeaza, in primul sau raport, obtinut de Profit.ro, scumpiri pentru consumatorii finali atat in ceea ce priveste energia electrica, cat si gazele naturale, in principal ca urmare a majorarii preturilor de tranzactionare engros pe bursele de profil.

Astfel, ANRE estimeaza o majorare cu circa 1,5% a pretului energiei electrice la clientii finali de la 1 ianuarie 2018. Motivul este cresterea costurilor energiei achizitionate de operatorul de transport si sistem Transelectrica cu energia suplimentara necesara asigurarii sigurantei in functionare a sistemului energetic national, in momentele in care productia de energie nu face fata consumului.

In ceea ce priveste gazele naturale, ANRE arata ca preturile engros de achizitie a acestora de catre furnizori de la producatori pe bursa de gaze, pentru perioada de livrare noiembrie 2017 - martie 2018, ajung pana la 78 lei/MWh, fiind astfel si cu peste 20% mai mari comparativ cu pretul engros de achizitie inclus in tarifele la gaze in vigoare la finalul lunii octombrie 2017, de 64,67 lei/MWh.
Contractul de finantare pentru formarea a 55.000 de cadre didactice din ciclul primar si cel gimnazial, a carui valoare se ridica la 42 de milioane de euro, a fost semnat, marti, de Ministerul Educatiei Nationale si cel al Fondurilor Europene.

"La tara exista o vorba: orice lucru inceput este jumatate facut. Daca astazi am inceput, inseamna ca jumatate am rezolvat. Este un proiect ambitios si absolut necesar sistemului de educatie. Am inceput acum sase ani de zile cu rescrierea programei scolare pentru invatamantul primar, suntem in curs de implementare a noilor programe scolare pentru invatamantul gimnazial si este absolut necesar ca pe segmentul clasa pregatitoare - clasa a opta sa avem acoperit tot ceea ce inseamna formarea cadrelor didactice. Este un element important, din punctul acesta de vedere proiectul atinge aproape toate elementele necesare intr-un act de predare de calitate din perspectiva profesorului", a declarat ministrul Educatiei, Liviu Pop.

Programul "Curriculum relevant, educatie deschisa pentru toti" (CRED) va fi implementat in urmatorii patru ani si vizeaza formarea a 15.000 de cadre didactice din ciclul primar si alte 40.000, din ciclul gimnazial pentru a lucra pe noile planuri cadru si programe scolare. In acest sens, vor fi organizate 2.750 de cursuri si 330.000 de ore de formare, fiind implicati 900 de formatori.

Toti cei 55.000 de participanti la cursurile de formare vor primi o subventie in cuantum de 600 de lei. Suplimentar, pentru cadrele didactice generatoare de bune practici vor fi acordate 150 de premii. De asemenea, vor fi elaborate 18 ghiduri metodologice care acopera toate disciplinele prevazute in noile planuri-cadru pentru invatamantul primar si gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educationale deschise (RED) pentru toate disciplinele. Acestea vor fi accesibile elevilor si cadrelor didactice atat in centrele de resurse educationale deschise, cat si pe o platforma on-line de e-learning.

"Proiectul lansat de Ministerul Educatiei este o picatura in oceanul de nevoi pe care le genereaza sistemul de educatie. Sper ca in continuarea acestui demers sa existe abordari si dezbateri care sa se concentreze pe continuturile din curriculumul national, intrucat acesta trebuie adaptat la specificul, profilul si asteptarile elevilor de astazi", a precizat presedintele Comisiei pentru invatamant, stiinta, tineret si sport din Senatul Romaniei, Ecaterina Andronescu.

Pe de alta parte, elevii, cei care intra in contact direct cu profesorii, spun ca la clasele I-IV se preda de ani buni dupa noile planuri cadru, fara profesori formati, lucru care se aplica si in cazul elevilor de clasa a V-a.

"Incepem un proiect de formarea profesorilor pe noile curricule, cand noi deja le implementam de doua luni. Practic, noi deja predam pe noile programe,dar fara ca profesorii sa fie formati. Generatia, care este acum in clasa a V-a , este in continuare o generatie de sacrificiu. Noi formam acum profesorii pe ciclul primar cand deja avem prima generatie care a terminat pe noul curriculum. (...)Un profesor de calitate este acel profesor care inspira elevii, dar, in Romania, inca ne aflam, din pacate, nu iesim din metehna comunista atunci cand vorbim despre evaluarea la clasa. Inca sunt cazuri in care daca un elev nu are manual, toata clasa trebuie sa dea un test. Acest lucru, fiind inca prezent, reprezinta pentru noi o piedica in calea dezvoltarii invatamantului romanesc", a explicat presedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, Alexandru Manda.

Proiectul "Curriculum relevant, educatie deschisa pentru toti" reprezinta o interventie sistemica destinata prevenirii fenomenului de parasire timpurie a scolii prin masuri care sa sustina aplicarea inovativa si sustenabila a noului curriculum national si cresterea accesului la experiente de invatare de calitate ale elevilor din invatamantul primar si gimnazial.
Intr-un interviu acordat Agerpres, Liviu Pop, ministrul Educatiei, a dezvaluit cum s-ar putea modifica, in urmatorii ani, sistemul Educatiei

Intrebat daca vor fi modificari in ceea ce priveste admiterea la liceu sau examenul de Bacalaureat, Liviu Pop a comentat: (...) O modificare a examenului la bacalaureat necesita cativa ani inainte. Elevii de clasa a V-a vor intra sub un nou tip de evaluare nationala la mai multe discipline peste patru ani de zile sau trei ani si jumatate, cand vor finaliza clasa a VIII-a. In ceea ce priveste examenul de bacalaureat, este o problema foarte serioasa. Avem in ultimii zece ani aproape 2.000.000 de romani care au finalizat clasa a XII-a. Dintre acestia, aproape jumatate nu si-au luat bacalaureatul, mai precis 800 si ceva de mii. Dintre cele 800 si ceva de mii de persoane care nu si-au luat examenul de bacalaureat, 700.000 sunt pe zona liceelor tehnologice. Sunt absolventi de licee tehnologice. De ce asa de multi nu si-au luat examenul de bacalaureat? Este o intrebare la care cu toti trebuie sa ne raspundem, fapt pentru care aici trebuie sa regandim pe de-o parte tipul examenului de bacalaureat. Pe de alta parte, invatamantul profesional coroborat cu liceul tehnologic, iar lucrul acesta trebuie sa il facem in noul proiect a legii educatiei nationale care anul viitor sa fie pregatit pentru a intra in septembrie - octombrie in Parlamentul Romaniei pentru dezbatere. Este o discutie a de introduce o noua sesiune de bacalaureat si eu cred ca este necesara. Cat de utila este sesiunea din august deja stim. Am vazut in ultimii zece ani de zile cati absolventi s-au prezentat in august si cati au luat examenul de bacalaureat. Si anul acesta am avut un numar mare de persoane care s-au inscris si totusi prezenta a fost foarte mica. Din punctul meu de vedere, cred ca un examen de bacalaureat, o alta sesiune ar trebui organizata undeva in decembrie, poate februarie fiind vacanta de iarna. Dar foarte repede, din iulie pana in august, in 30-35 de zile nu se produc foarte multe lucruri in cunostintele elevului sau absolventului si eu cred ca o sesiune de bacalaureat, daca o introducem, va trebui sa o gandim in luna decembrie. Dar nu se pune problema pentru decembrie anul acesta. Daca o gandim, sa o gandim pentru anul viitor. Plecand de la realitate, noi o sa dam publice toate datele vizavi de cati s-au inscris, cati au participat, care a fost procentul. Eu cred ca din iulie pana in decembrie este timp suficient sa se pregateasca acei care nu si-au luat examenul de bacalaureat".

Asadar, vor fi doua sau trei sesiuni de bacalaureat? Liviu Pop: "Deocamdata este o chestiune de discutii. Eu cred ca legea ne permite sa introducem a treia sesiune de bacalaureat. A fost vorba candva sa o introducem in martie. A fost o opozitie din sistem, putin, vizavi de organizare. Am discutat cu o parte din colegii mei din minister si inspectorate. Daca vom gandi o a treia sesiune de bacalaureat, aceasta trebuie gandita, evident, in termeni rezonabili si normali in asa fel incat sa dam sanse mai mari elevilor care au finalizat clasa a XII-a si de ce sa nu uitam ca mai sunt si alti romani prin alte colturi ale lumii si un bacalaureat al romanilor de pretutindeni ar trebuie sa il gandim ca tara, lucru pe care o sa il facem in baza unor dezbateri ample, nu asa, pe viteza. Pentru cei care anul viitor urmeaza sa dea examen de bacalaureat nu se modifica nimic".
Comisia de munca a Camerei Deputatilor a adoptat, marti, proiectul de lege privind reglementarea activitatii de telemunca, care prevede ca angajatii pot lucra de la distanta in mod regulat si voluntar, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.

Potrivit proiectului de lege, telemunca este forma de organizare a muncii in care "o activitate care ar putea fi efectuata in cadrul locului de munca organizat de angajator, se realizeaza de catre un salariat, de la distanta de aceasta locatie, in mod regulat si voluntar, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor".

Activitatea se realizeaza in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau al unui act aditional la acesta. La solicitarea angajatorului si cu acordul in scris al salariatului cu norma intreaga, acesta poate efectua munca suplimentara.

Nerespectarea dispozitiilor referitoare la obligatia de a prevedea in mod expres in contractul individual de munca sau in actul aditional prestarea unei activitati in regim de telemunca, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 10.000 de lei pentru fiecare persoana astfel identificata, potrivit sursei citate.

Camera Deputatilor este for decizional.
13-11-2017
Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptata de Guvern in data de 8 noiembrie, a fost publicata vineri seara in Monitorul Oficial.

"Promovarea acestui act normativ este determinata in principal de necesitatea implementarii masurilor din domeniul fiscal cuprinse in programul de guvernare, a elaborarii Legii bugetului asigurarilor sociale de stat si a Legii bugetului de stat pentru anul 2018, a asigurarii predictibilitatii cadrului fiscal aplicabil pentru anul 2018 pentru mediul de afaceri si a introducerii unor masuri de consolidare a incasarilor din domeniul impozitului pe veniturile microintreprinderilor si TVA", se arata in document.

De asemenea, promovarea acestor modificari au fost determinate si de a clarifica urgent situatiile in care organele fiscale pot refuza dreptul de deducere a TVA, pentru asigurarea aplicarii unui tratament unitar tuturor operatorilor economici, prevenirii si combaterii riscurilor de evaziune fiscala cu produse alcoolice si tutun prelucrat precum si de necesitatea reformarii sistemelor sociale publice din Romania in vederea cresterii gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat si de responsabilizare a angajatorilor in ceea ce priveste plata la timp a contributiilor sociale obligatorii datorate atat de catre acestia, cat si de catre angajati. In acest sens se reduce numarul contributiilor sociale obligatorii, angajatorul urmand ca, in continuare, sa stabileasca, sa retina, sa declare si sa plateasca obligatiile datorate.

Potrivit actului normativ, nepromovarea actului normativ ar avea consecinte negative prin neadaptarea cadrului fiscal la actualele tendinte de erodare a bazei impozabile aferente impozitului pe profit, prin neintroducerea de masuri pentru combaterea acestora, poate avea drept consecinta inregistrarea unei conformari necorespunzatoare si nu ar putea fi promovate modificarile corelative ale legislatiei din domeniul muncii, sanatatii, de catre institutiile de specialitate, incepand cu aceeasi data, respectiv data de 1 ianuarie 2018.

Prin Ordonanta adoptata in aceasta saptamana, autoritatile au decis trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat si diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

De la 1 ianuarie 2018, nivelul contributiilor platite pentru salariul brut urmeaza sa scada cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, insa din totalul de 22,75% contributii datorate de angajator, 20 de puncte se transfera catre salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contributii retinute de angajator in numele salariatului, iar contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (dupa transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical, creante salariale.

Actul normativ a majorat de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor necesare pentru ca o companie sa fie considerata microintreprindere, astfel incat toate aceste firme vor plati un impozit de 1% pe venituri, in loc de 16% pe profit.

Totodata, a fost eliminata conditia privind realizarea de venituri din consultanta si management in urma careia, in prezent, firmele care obtin astfel de venituri pot plati impozit pe veniturile microintreprinderilor, daca aceste venituri nu depasesc 20% din veniturile totale.

Totodata, in acest sistem au fost incluse si persoanele juridice care nu intrau sub incidenta acestui impozit, respectiv persoanele juridice din domeniul asigurarilor, pietei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc si din domeniul extractiei resurselor naturale scopul fiind transpunerea, in legislatia nationala, a prevederilor Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizarii profiturilor companiilor multinationale.

Premierul Mihai Tudose a sustinut ca masurile fiscale adoptate miercuri de Guvern sunt sustenabile si vor produce efecte pozitive pentru Romania, inclusiv pensii mai mari.

"Masurile fiscale adoptate ieri sunt sustenabile si vor produce efecte pozitive pentru Romania, inclusiv pensii mai mari. Va asigur ca vom avea suficienti bani pentru a ne indeplini atat programul social de crestere a veniturilor cetatenilor, cat si investitiile in infrastructura rutiera, sanatate si educatie. Nu ne lasam impresionati de cei care vor doar sa scoata banii din Romania. Fac profit pe contributia romanilor, au venit in Romania pentru mediul de afaceri favorabil, atunci sa ne respecte, pentru ca si noi ii respectam! Fac profit aici, atunci sa plateasca aici!", a scris Tudose, joi, pe Facebook.

Potrivit sefului Executivului, Comisia Europeana, FMI, BERD si Banca Mondiala au revizuit in crestere evolutia economiei romanesti pentru acest an.

In data de 9 noimebrie, Comisia Europeana (CE) a revizuit, in sus, estimarile referitoare la cresterea economiei si a deficitului Romaniei in 2017 si 2018, avertizand totodata, ca incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta cresterea economica.

Conform previziunilor economice de toamna publicate joi de Executivul comunitar, economia romaneasca ar urma sa inregistreze un avans de 5,7% in 2017, in crestere semnificativa fata de estimarile cuprinse in previziunile din primavara care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria a declarat vienri pentru AGERPRRS ca este foarte important ca toate masurile fiscale sa aiba in spate un studiu minutios de impact, iar scopul lor ar trebui sa fie reducerea graduala a deficitelor bugetare.

"Asa cum am relevat in raportul publicat pe marginea consultarilor in baza Articolului IV, publicat la inceputul acestui an, politica fiscala trebuie sa aiba ca scop reducerea graduala a deficitului bugetar. Este nevoie de masuri de consolidare pentru a reduce deficitul pana la tinta pe termen mediu de 1,5% din PIB. La fel de important, politica fiscala trebuie sa se bazeze pe masuri de mare calitate. Consideram ca este foarte important ca toate masurile sa fie subiectul unui studiu minutios de impact si sa evite volatilitatea inutila pentru gospodarii si firme", a precizat Hajdenberg, la solicitarea AGERPRES.
Intrarea in vigoare a Legii 190/2016 nu mai permite acordarea subventiei generalizate. Un articol al acestei legi arata ca subventia la incalzire, acordata de autoritatile locale, de care beneficiaza acum toata lumea, va trebui acordata individual, fiecarui beneficiar.

Ca atare, fiecare consumator trebuie sa aiba contract cu furnizorul de energie termica, lucru care acum nu se intampla in general, contractele fiind incheiate intre furnizorul de energie termica (RADET, in cazul Bucurestiului), si asociatiile de proprietari/locatari, scrie economica.net.

Pe de alta parte, existenta unui contract direct cu consumatorul presupune si contorizarea individuala a consumului de energie termica, chestiune greu de pus in practica, avand in vedere ca, in prezent, blocurile racordate la sistemul centralizat de incalzire au contor de caldura la nivel de scara de bloc.

In momentul de fata, in Bucuresti, gigacaloria costa 342 de lei, dar populatia plateste doar 164 de lei, diferenta fiind acoperita de Primarie, care acorda subventia catre RADET. Daca legea se va aplica in forma actuala, acordarea subventiei generalizate nu va mai fi posibila.

A doua rectificare bugetara din acest an va fi finalizata in noiembrie si va fi una pozitiva, potrivit Ministerului Finantelor Publice. Nu toata lumea va castiga, vor exista si ministere care vor pierde bani.

"Rezultatele economice de pana in prezent argumenteaza posibilitatea realizarii unei cresteri economice de 6,1%, fata de 5,6% cat s-a estimat la elaborarea primei rectificari bugetare si de 5,2%, estimare avuta in vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB-ul nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde de lei la 842,5 miliarde de lei", se mentioneaza intr-un comunicat de presa al Ministerului Finantelor.

Ministerul Muncii ia bani

In acest context, Ministerul Muncii va primi in plus 630,9 milioane de lei, Ministerul de Interne - 363,5 milioane de lei, Ministerul Transporturilor - 293,9 milioane de lei, iar Ministerul Sanatatii - 281 milioane de lei. Bani in plus vor mai lua si Ministerul Justitiei - 232,1 milioane de lei si Ministerul Educatiei - 30 milioane de lei.

Mediul de afaceri pierde bani

Rectificarea din noiembrie prevede diminuari la Ministerul pentru Mediul de Afaceri (-78,5 milioane lei), Ministerul Finantelor (-51,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltarii (-43,7 milioane lei), Ministerul Culturii (-27,8 milioane lei), Ministerul Mediului (-27,4 milioane lei).
Modificarile Codului Fiscal, care au fost publicate in Monitorul Oficial, nu mai contin prevederile din proiectul initial, care exceptau aceste persoane de la plata contributiilor sociale, in cazul in care obtin si venituri de natura salariala.

In forma publicata in Monitorul Oficial, persoanele fizice ce obtin venituri din activitati independente, profesii liberale, PFA, drepturi de proprietate intelectuala nu mai sunt scutite de plata contributiilor la CAS si CASS daca au si venituri din salarii, desi in proiectuil initial de modificare a Codului Fiscal aceste erau exceptate de la plata.

Prin urmare se va plati CAS de 25% la valoarea venitului net realizat si CASS de 10% la salariul minim pe economie.

Art. 150, din proiectul Ordonantei de Urgenta privind modificarea Codului Fiscal, postata pe site-ul Ministerului Finantelor, preciza ca "Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente nu datoreaza contributia de asigurari sociale daca se incadreaza intr-una dintre urmatoarele situatii: a) realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri din pensii, pentru care sunt asigurate in sistemul public de pensii sau intr-un sistem propriu de asigurari sociale, potrivit legii; b) realizeaza venituri din activitati independente pentru care sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, potrivit legii."

In Monitorul Oficial a disparut insa acest articol, astfel incat aceste persoane vor continua sa achite anul urmator contributia la CAS (care de la 1 ianuarie se va situa la 25%), la un venit ales care nu poate fi insa mai mic decat salariul de baza minim brut, iar pe cea la CASS (de 10% de la 1 ianuarie), la nivelul salariului minim, chiar daca sunt in paralel si salariati si achita contributii si pentru salariu.

10-11-2017
Stocul de gaze realizat pentru iarna urmatoare este cel mai mic din ultimii patru-cinci ani, in conditiile in care consumul a crescut cu 7-8% in ultimul an, astfel ca Romania va fi nevoita sa majoreze importurile cu 30% pentru a nu intrerupe consumatorii, a declarat, ieri, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, in cadrul audierilor din Comisia parlamentara de ancheta a activitatii ANRE.

Romania se va vedea pusa in situatia sa importe o cantitate mai mare de gaze decat anul trecut si la preturi mai ridicate. "Anul acesta estimam pentru aceste sase luni de iarna un import de peste 2,2 miliarde de metri cubi, dupa ce din octombrie 2016, pana in martie 2017, Romania a importat 1,7 miliarde de metri cubi", a afirmat Ion Sterian, directorul general al Transgaz. El a avertizat ca, in aceste conditii, daca furnizorii nu vor avea suficiente gaze ca sa acopere livrarile catre clienti, acestia vor fi deconectati de la sistemul national de gaze.

Alba-neagra la ANRE

In urma cu o saptamana, secretarul de stat din Ministerul Energiei sustinea ca volumul de gaze aflat in depozitele de gaze este mai mare decat necesarul estimat pentru aceasta iarna.

Conform unei Hotarari de Guvern, adoptata la propunerea ANRE, au fost inmagazinati 2,23 miliarde de metri cubi, in conditiile in care Romania dispune de o capacitate totala de stocare de 3,1 miliarde de metri cubi.

O iarna grea, asa cum se prognozeaza, va prinde autoritatile descoperite, obligandu-le sa faca importuri masive din Federatia Rusa, la preturi mult mai mari decat in vara.

Pretul gazelor a crescut in acest an de la 60 lei/MWh in luna martie, la 72-75 lei/MWh in timpul verii, iar in aceasta perioada a ajuns si la 105 lei/MWh. Pentru aceasta iarna, se estimeaza preturi mult mai mari decat cele inregistrate in iernile trecute.
Salariile a milioane de angajati sunt amenintate de masura transferului contributiilor sociale, riscul ca ele sa scada fiind iminent pentru anumiti salariati. Sunt insa afectate multe alte categorii de cetateni.

Sase milioane de contracte de munca trebuie modificate de la 1 ianuarie 2018, pentru ca angajatorii sa transfere contributiile la angajat si sa creasca salariul brut. Atat in sectorul bugetar, cat si in privat, exista salarii care vor scadea.

Cand a modificat prin Ordonanta de Urgenta Codul Fiscal, pentru a realiza transferul contributiilor la angajat, Guvernul a mizat pe angajatori ca vor creste salariul brut, astfel incat salariul net al angajatilor sa nu fie afectat. Statul nu va avea nicio problema in a face acest lucru pentru bugetari, pentru ca pe fluturasul de salariu ei sa regaseasca o crestere apropiata de cea promisa prin legea salarizarii, desi nu vor primi niciun ban in plus in mana, fiind doar o modificare contabila. In schimb, in mediul privat, angajatorii nu sunt obligati prin lege sa creasca salariul brut, astfel ca exista riscul ca salariile angajatilor din sector sa scada. Pentru unii dintre ei, pericolul este iminent.

Discutia esentiala e legata de dorinta angajatorilor de a creste salariul brut. Nu au nicio obligatie legala.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal

Depinde de ce vor face angajatorii

Consiliul Fiscal considera ca este lesne de inteles daca angajatorii nu vor vrea sa majoreze salariul brut. "Discutia esentiala e legata de dorinta angajatorilor de a creste salariul brut. Nu au nicio obligatie legala. Daca vrea sa creasca salariul brut, sa modifice contractele, probabil ca impactul asupra netului ar fi neutralizat pentru majoritatea angajatilor", a declarat pentru "Adevarul" Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit Deloitte Romania, angajatorii ar trebui sa creasca salariul brut cu 19,9% pentru a nu afecta suma neta pe care o primeste angajatul in prezent, in urma transferului contributiilor.

Cui ii scad in mod cert salariile

Exista insa mai multe categorii de romani ale caror salarii nete vor scadea in mod cert, chiar si in situatia in care angajatorii vor majora salariile brute.

Cei mai multi se regasesc in industria IT, una dintre cele mai performante industrii, care are un aport insemnat la PIB-ul Romaniei. "Va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare", considera reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham).

Vor fi afectate si persoanele cu handicap, dar si cei care lucreaza in cercetare-dezvoltare si persoanele fizice care isi desfasoara activitatea pe baza de contract individual de munca incheiat pe o perioada de 12 luni.

Pentru toate aceste categorii de angajati impozitul pe venit este zero.

Ionut Dumitru explica: "Practic avem o reducere a impozitului pe venit de la 16% la 10%, care este compensata de o crestere a sarcinii fiscale la contributii. Desi contributiile scad ca si cota cu 2 puncte procentuale, ele se aplica la o baza mai mare. De fapt povara fiscala creste din contributii si compenseaza practic reducerea poverii fiscale din reducerea impozitului pe venit. La cei care au impozit pe venit deja zero, nu mai exista element de compensare a poverii fiscale crescute la CAS. Acolo, fie angajatorul ca sa mentina netul isi creste costul total salarial, daca vrea, fie isi pastreaza costul total salarial, iarasi daca vrea, si scade netul".

Si Deloitte Romania ilustreaza un calcul care arata in mod clar o scadere a salariilor pentru aceste categorii de angajati, indiferent de ce vor face angajatorii: "De exemplu, daca facem calculul pentru un salariu mediu brut pe economie de 3.131 lei, observam ca, dupa ce vor intra in vigoare modificarile anuntate prin proiect, scaderea va fi de 6,3%. In cazul in care angajatorul nu va agrea majorarea valorii brute pentru a absorbi efectul cresterii contributiilor, reducerea la salariul net pentru aceste categorii va fi de 22,1%".

Si bugetarii sunt afectati

Impactul modificarii Codului Fiscal va fi unul devastator pentru politisti, personalul contractual si ceilalti angajati din familia ocupationala "aparare, ordine publica si securitate nationala", avertizeaza Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC).

Potrivit SNPPC, salariile acestor angajati vor scadea, dupa mutarea contributiilor, desi angajatorul creste brutul, cu procente cuprinse intre 5 si 20%. "Scaderea neta va afecta, cu precadere, personalul cu venituri reduse sau situate la valoarea minimului brut pe economie (1.450 lei), adica aproximativ 75% dintre angajatii MAI", mai arata sindicalisti.

Ei nu sunt singurii bugetari afectati. Potrivit lui Ionut Dumitru, in aceasta situatie sunt si angajatii care lucreaza cu fonduri europene, angajatii APIA, cei din sanatate, din medicina de urgenta.

Situatia scaderii salariilor apare pentru ca ei au astazi sporuri mai mari de 30%, iar ele vor fi plafonate la 30% de la 1 ianuarie.

Situatii incerte

Alti angajati afectati sunt cei ai companiilor in insolventa, in numar de peste 100.000. In cazul acesta, nici daca ar vrea, companiile nu ar putea majora salariile brute decat daca parcurg proceduri extrem de anevoioase si costisitoare. Joi, reprezentantii Ministerului Finantelor nici nu stiau ca exista aceasta problema, spunand presei ca "evident ca vor fi analizate si astfel de subiecte daca considerati ca este nevoie, vom verifica".

O alta situatie neluata in calcul de Finante este cea a societatilor comerciale debutante, SRL-D. In acest caz, CAS pentru angajator este zero, adica angajatorul este scutit de plata contributiilor pentru angajator, virand-o la stat numai pe cea pentru angajat. Prin mutarea contributiilor, va fi anihilata aceasta scutire.

Nici indemnizatia pentru mamele care intra in concediul de maternitate nu se stie cum va fi calculata. Aceasta se reprezinta, in valoare bruta, ca 85% din media veniturilor brute din ultimele sase luni. In cazul majorarii salariilor brute, ar fi normal ca indemnizatia sa creasca.

Cartofii, ouale si fructele proaspete sunt marfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult in luna octombrie fata de luna precedenta, in timp ce, in categoria marfuri nealimentare, cele mai severe cresteri de preturi au fost consemnate in cazul energiei electrice si termice si al combustibililor, reiese din datele Institutului National de Statistica (INS), publicate vineri.

Astfel, pretul legumelor si al conservelor de legume, pe segmentul "Alte legume si conserve de legume" a crescut cu 7,66%, in timp ce ouale s-au scumpit cu 6,63%, fructele proaspete cu 6,19% si cartofii cu 5,41%. Scumpiri au fost consemnate si in cazul untului (+4,80%), fructelor si conservelor de fructe (+2,54%) si produselor lactate (+1,07%) si branza de oaie (telemea), de 1,05%.

Pe segmentul marfurilor nealimentare, pretul energiei electrice a urcat cu 6,94%, al combustibililor cu 3,47% si al energiei termice cu 1,96%.

Pe de alta parte, cele mai mari scaderi au fost consemnate la transportul aerian (-1,23%), citrice si alte fructe (-1,16%), zahar (-0,42%), malai (-0,12%) si tarifele la telefonie (-0,2%).

Pe total marfuri alimentare, preturile au crescut cu 1,28%, in octombrie fata de luna precedenta, iar cele nealimentare au urcat cu 1,74%. La servicii, preturile au crescut cu 0,16%.

Preturile de consum au continuat sa creasca in luna octombrie a acestui an, rata anuala a inflatiei urcand la 2,6%, de la 1,8% in septembrie, pe fondul scumpirii marfurilor alimentare cu 3,52% si a celor nealimentare cu 3,26%.

"Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (noiembrie 2016 - octombrie 2017) fata de precedentele 12 luni (noiembrie 2015 - octombrie 2016), calculata pe baza IPC, este 0,7%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este 0,6%", precizeaza INS.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in crestere la 2,7% prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimeaza o rata a inflatiei de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se asteapta la o rata a inflatiei de 3,1%.

Conform BNR, depasirea limitei superioare a intervalului tintei in prima parte a anului 2018 se datoreaza in principal unor efecte statistice de baza asociate unor reduceri de taxe si impozite indirecte la inceputul anului 2017, evolutiei anticipate a componentelor exogene, dar si acumularii de presiuni inflationiste asociate mediului intern, la nivelul inflatiei de baza.

Calculata la taxe constante, rata inflatiei va atinge 3,3% in decembrie 2017, 3,1% la sfarsitul anului viitor si 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.
09-11-2017
Acordul a fost semnat joi cu partenerii consorrtiului NEXT-E. Proiectul face posibila construirea unei retele de incarcare pentru autovehicule electrice in sase tari din Europa Centrala si de Est: Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia si Romania.

Partenerii din cadrul consortiului NEXT-E au semnat, azi, la Tallinn, in cadrul Digital Transport Day, un acord de finantare cu INEA (Innovation and Networks Executive Agency), care va face posibila construirea unei retele de incarcare pentru autovehicule electrice in sase tari din Europa Centrala si de Est: Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia si Romania.

In luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeana pentru cofinantare prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF). Consortiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro in vederea implementarii proiectului, aceasta fiind cea mai mare finantare CEF acordata unui proiect privind vechiculele electrice. In cadrul acestuia, consortiul va instala 222 de statii de incarcare rapida multi-standard (50 kW) si 30 de statii de incarcare ultra-rapida (150-350 kW) de-a lungul principalelor coridoare europene de transport si a retelei trans-europene de transport (TEN-T). Ca o premiera absoluta, calatoria pe distante lungi, bazata 100% pe electricitate, va fi posibila in sase state membre, cu legaturi catre tarile vecine.

Dintre cele 252 statii de incarcare a masinilor electrice, 40 vor fi construite in Romania.

Proiectul NEXT-E reprezinta cooperarea a patru companii de top din cadrul sectoarelor de electricitate, petrol si gaze naturale care si-au unit fortele cu producatorii de autovehicule pentru a crea o retea interoperabila de statii de incarcare a autovehiculelor electrice, ca alternativa viabila la autovehiculele echipate cu motoare cu ardere interna. Consortiul este format din companiile din cadrul Grupului E.ON (Zapadoslovenska energetika in Slovakia, E.ON Czech Republic, E.ON Hungary, E.ON Romania), Grupului MOL (filialele din cele sase tari participante), Hrvatska elektroprivreda din Croatia, PETROL (in Slovenia si Croatia), precum si Nissan si BMW.

In prezent, statiile de incarcare a autovehiculelor electrice sunt raspandite aleatoriu si de multe ori nearmonizate, cu risc de suprapunere sau discontinuitate in cadrul retelei. Proiectul NEXT-E s-a lansat pentru a face fata acestei provocari si pentru a crea o retea continua si eficienta din punct de vedere al costurilor, care sa asigure posesorilor de automobile electrice posibilitatea de a conduce pe distante lungi si de a traversa mai multe tari.

Proiectul va asigura acces la expertiza relevanta tarilor care, in prezent, nu au un numar mare de vehicule electrice, precum Ungaria si Romania.

In vederea asigurarii interoperabilitatii catre Vest si crearii unei retele complet conectate, proiectul va fi coordonat alaturi de alte proiecte cofinantate de catre Connecting Europe Facility (CEF), ca de exemplu ULTRA-E, EAST-E si FAST-E.

Se prefigureaza ca instalarea statiilor de incarcare rapida va incepe in anul 2018, in vreme ce instalarea de statii ultra-rapida este planificata pentru anul 2019, anticipand noua generatie de autovehicule electrice cu autonomie extinsa. Finalizarea proiectului este estimata pentru sfarsitul anului 2020.

Programul Prima Casa va fi implementat si in Republica Moldova, pe modelul romanesc, si va servi ca o solutie pentru a reduce migratia tinerilor din tara.

Potrivit unui comunicat de presa al guvernului de la Chisinau, programul Prima Casa are ca scop acordarea de catre statul moldovean a unui sprijin persoanelor care doresc sa achizitioneze o locuinta, dar care nu dispun de garantii suficiente si nici nu se incadreaza in conditiile actuale de obtinere a unui credit ipotecar. Gandit si ca solutie de reducere a migratiei tinerilor, noul program se adreseaza persoanelor cu varsta de maxim 45 de ani ce acceseaza un credit pentru achizitia de locuinte cu o durata de 25 de ani. Prin adresabilitate si mecanism, programul moldovean preia caracterul national si social al modelului romanesc, adaptand conditiile de garantare la specificul local.

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) va fi partener, adaptand conditiile de garantare la specificul local.

Demarat in cursul anului trecut, parteneriatul consultativ dintre FNGCIMM si partenerii institutionali din Republica Moldova, s-a materializat prin initierea semnarii unui acord bilateral care sa asigure bazele unui schimb de informatii si bune practici in interesul beneficiarilor din ambele tari, atat persoane fizice cat si persoane juridice.

"Avem astazi un rezultat pozitiv al colaborarii cu Organizatia pentru Dezvoltarea Sectorului Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Republica Moldova (ODIMM), prin aprobarea de catre cabinetul de ministri al guvernului de la Chisinau a proiectului de lege pentru implementarea programului Prima Casa pentru tara vecina", a declarat Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) face primul pas pentru introducerea unei noi taxe auto, dupa ce s-a constat ca numarul masinilor second-hand de import inmatriculate in Romania in 2017 a depasit toate recordurile.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele inmatriculate in anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016.

Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului, a declarat, joi, Cornel Brezuica, presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM), potrivit Agerpres.

"Comisia lucreaza, in primul rand, la evaluarea impactului de mediu, pentru acesta este cel mai important element de la care pornim daca se va taxa sau nu se va taxa sau daca se vor pune masuri administrative de limitare a accesului masinilor. Inca nu cunoastem care vor fi propunerile comisiei de specialitate, dar va pot spune ca la acest moment este in derulare un studiu cu privire la cantitatea de emisii generate de autovehiculele inmatriculate in 2017 fata de total parc auto la data de 31 decembrie 2016", a declarat presedintele AFM.

Acesta a precizat ca se va face impactul de mediu, iar ANRM realizeaza acest inventar al emisiilor. "Opinia mea este acest raport va iesi unul destul de periculos din punct de vedere al emisiilor, pentru ca acea cantitate de emisii este destul de mare, uitandu-ne doar la numarul total de autovehicule vechi si poluante care s-au inmatriculat in anul 2017. Practic, 80% din total parc auto are peste 10 ani vechime si impacteaza destul de mult asupra mediului", a mai spus oficialul AFM.

In grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto, au fost identificate doua variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singura data pe toata durata de viata a autovehiculului, fie o data pe an, in functie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

Conform datelor Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), in primele noua luni ale anului, inmatricularile de autoturisme noi au crescut, in Romania, cu aproape 16%, pana la 78.769 de unitati, comparativ cu aceeasi perioada din 2016, insa numarul inregistrarilor de masini second hand a fost de circa cinci ori mai mare, ajungand la 378.424 de exemplare.
Guvernul a adoptat modificarile Codului Fiscal, dar a scapat din vedere ca unele firme NU AU VOIE sa mareasca salariile brute ale angajatilor. Numai in primele 9 luni ale anului, peste 5.000 de societati comerciale au intrat in insolventa, iar numarul total al angajatilor care sunt victime sigure ale Guvernului trece de 100.000 de salariati.

Sunt firme care nu pot mari salariile angajatilor, doar pentru ca o reglementare a crescut povara fiscala pusa pe umerii acestora.

Guvernul a pierdut din vedere faptul ca unele societati, cum sunt cele aflate in insolventa, chiar daca ar vrea, nu au voie sa majoreze salariile brute ale angajatilor decat daca parcurg proceduri greoaie si costisitoare pentru aprobari in adunarea creditorilor si la judecatorul sindic.

Singurele societati in insolventa care mai pot aproba cresteri salariale sunt cele care se afla in procedura initiala de observatie sau daca nu li s-a ridicat inca dreptul de administrare.

Secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Oana Iacob, spune ca abia de acum Guvernul va analiza situatia in care se afla acesti angajati. Si sunt aproximativ o suta de mii.

Numarul societatilor comerciale si persoanelor fizice autorizate intrate in insolventa a crescut in primele opt luni din acest an cu 5,55%, comparativ cu perioada similara din 2016, la 5.758 de unitati, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

Cele mai multe firme si PFA-uri in insolventa sunt din Bucuresti, respectiv 1.228, in crestere cu 10,33% comparativ cu ianuarie - august 2016, Capitala fiind urmata de judetul Iasi, cu 352 (+6,67%), si de Bihor, cu 319 cazuri (-15,83%).
Reducerea procentului de contributii la 3,75% va afecta pensiile viitoare a milioane de romani, sustine Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). " Decizia se traduce in pensii private mai mici cu cel putin 20% pentru viitorii pensionari si potential mai scazut de finantare a afacerilor romanesti prin intermediul pietei de capital", mentioneaza sursa citata. Conform APAPR, la sfarsitul lunii septembrie 2017 existau in Romania 7 milioane de participanti la fondurile de pensii private Pilon II. " Suma acumulata in conturile lor este de 38 de miliarde de lei, din care castigul total din investitii este de peste 7 miliarde de lei. Peste un milion de participanti au mai mult de 10.000 de lei in cont, iar valoarea medie a unui cont este de 5.500 de lei", informeaza Asociatia. Potrivit unor studii independente realizate de catre institutii precum OECD si Better Finance, Pilonul II din Romania se situeaza in topul celor mai performante fonduri de pensii private din statele europene.
Pragul pentru a cumpara un apartament sau o casa cu TVA de 5% este de 450.000 de lei, nivel fixat pe cand cursul leului era de sub 4,5 lei. Odata cu devalorizarea treptata a leului, pragul a ajuns astazi la 97.200 de euro, iar cu un curs de 4,7 lei pentru un euro, asa cum estimeaza analistii din piata financiara, pragul ar cobori sub 95.800 de euro.

In jurul nivelului de 90.000 - 100.000 de euro fara TVA se vand in prezent apartamente cu trei camere in zona semicentrala - a inelului median al Capitalei, sau apartamente cu doua camere sau garsoniere in zonele centrale.

"In ultimul an costurile de constructie pe rezidential au crescut cu 20%, iar daca dezvoltatorii ar incepe deja sa mai si lase la pret pentru a compensa devalorizarea, intreg calculul nu ar mai avea absolut nicio legatura cu cel realizat anul trecut la inceperea lucrarilor", explica Georgian Marcu, consultant si actionar al companiei imobiliare Green Angels.

In prezent daca un apartament este vandut sub pragul de 450.000 de lei, acesta are TVA de 5%, in timp ce locul de parcare, daca cele doua cumulate trec pragul, va avea TVA de 19%. Pe de alta parte, sunt dezvoltatori care trec si apartamentul si locul de parcare cu TVA de 19% in cazul in care cele doua insumate trec pragul de 450.000 de lei, cu toate ca au numere cadastrale diferite, tocmai pentru a evita probleme cu ANAF-ul in viitor.

"Aceasta va fi cea de-a doua "revolutie" a TVA-ului dupa ce in 2007-2008 s-au construit blocuri pe persoana fizica, fara sa se plateasca TVA, dupa care in 2011 cei de la ANAF s-au alertat. Acum totul va depinde de interpretarea TVA-ului de 5%", explica Georgian Marcu.

O trecere de la TVA de 5 la 19% inseamna o scumpire de peste 10.000 de euro, iar unii clienti ar putea sa nu se mai incadreze pentru creditul imobiliar. De asemenea, aici situatia depinde de antecontract, documentul in care trebuie sa se clarifice aceste aspecte.
08-11-2017
Guvernul a adoptat miercuri modificarile aduse Codului Fiscal, inclusiv pe cele prin care multinationalele vor plati impozit in tara unde isi desfasoara activitatea. Varianta legislativa transpune Directiva 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizarii profiturilor companiilor multinationale.

Principalele masuri sunt limitarea deductibilitatii dobanzilor, introducerea impozitarii la iesire - care ar preveni, in opinia Guvernului, erodarea bazei impozabile in cazul unui transfer de active in afara Romaniei -, introducerea regulii antiabuz - ce va permite autoritatilor romane sa refuze contribuabililor beneficiile fiscale obtinute din aranjamente abuzive - si introducerea normelor privind societatile straine controlate (SSC) - in scopul impiedicarii evitarii platii impozitelor prin devierea veniturilor catre filiale din paradisuri fiscale.

Legat de nemultumirea cetatenilor privind adoptarea modificarilor Codului Fiscal, premierul Mihai Tudose a spus ca opinia publica "s-a inflamat excesiv" si nu din cauza trecerii contributiilor, ci a impozitarii multinationalelor.

"Ca sa nu fiu secretos, va spun care este parerea mea si a unora dintre colegii mei despre inflamarea excesiva a opiniei publice. Nu este vorba despre trecerea contributiilor. Acolo si sindicate si patronate, care pana mai deunazi erau foarte in regula cu trecerea contributiei, s-au inflamat dupa ce Guvernul doreste sa introduca niste masuri foarte ferme in ceea ce priveste externalizarea profitului, nefacand practic altceva decat sa transpuna in legislatia romaneasca o directiva europeana, precum si alte masuri pe care noi consideram ca e bine sa le luam ca sa nu mai fie deductibil tot profitul, ca sa avem niste bani sa platim educatie si sanatate. S-au inflamat niste multinationale, dar din fericire inteleg ca au inteles ca nu e cazul, ca finalul va fi acelasi", a declarat premierul Mihai Tudose.

Amintim ca investitorii straini s-au opus aprobarii acestor modificari, avertizand ca le vor contracara.

Proiectul de Lege aprobat de Senat creeaza doar impresia simplificarii platilor defalcate a TVA, dar, in fapt, va afecta orice persoana impozabila, chiar daca nu este obligata sa aplice sistemul, arata Camera Consultantilor Fiscali, intr-un comunicat.

Executivul a anuntat simplificarea mecanismului platilor defalcate a TVA, acesta urmand sa devina optional si doar pentru o mica parte din contribuabili obligatoriu, precizeaza documentul. Plenul Senatului a adoptat marti, 31 octombrie, Legea de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA. Senatul este prima camera sesizata, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor. Pana la publicarea Legii in Monitorul Oficial, Ordonanta isi produce efectele conform formei in vigoare.

Astfel, proiectul de Lege prevede ca de la 1 ianuarie 2018, vor aplica obligatoriu mecanismul platilor defalcate a TVA: contribuabilii care au datorii din TVA (cu exceptia celor esalonate la plata) si cei care sunt in insolventa; contribuabilii care au optat in cursul anului 2017 pentru mecanismul platilor defalcate a TVA si care sunt obligati sa-l aplice cel putin un an de la data inregistrarii in sistem.

Exista si prevederi care ofera in continuare dreptul de optiune al contribuabililor sa aplice mecanismul, cu acordarea unor facilitati fiscale (scutire cu 5% a impozitului pe profit sau impozitului pe venitul microintreprinderilor).

"Remarcam faptul ca pentru firmele cu datorii din TVA au fost stabilite praguri nesemnificative ale acestora, aspect care va conduce la aplicarea sistemului de catre foarte multi contribuabili, multiplicand astfel efectele acestei ordonante si asupra celor care nu vor aplica mecanismul. De exemplu, pentru un mare contribuabil, nivelul datoriilor restante de la care va fi obligat sa aplice mecanismul va fi de 1.500 lei", arata Camera Consultantilor Fiscali.

De asemenea, incepand cu 5 ianuarie vor fi inregistrati in Registrul persoanelor care aplica mecanismul platilor defalcate a TVA contribuabilii care au datorii restante de TVA la 31 decembrie 2017. Aceasta inseamna ca un contribuabil care nu va plati pana pe 31 decembrie 2017 obligatia privind TVA din decontul care se depune pana pe 21 decembrie 2017, si depaseste acele praguri nesemnificative, va trebui sa aplice incepand cu 5 ianuarie 2018 mecanismul platilor defalcate.

"Desi la prima vedere numai o parte din contribuabili vor aplica mecanismul platilor defalcate si vor avea conturi speciale de TVA, in realitate toti contribuabilii vor fi afectati. Contribuabilii care nu aplica mecanismul platii defalcate a TVA sau nu sunt inregistrati in scopuri de TVA si care vor face achizitii de bunuri/servicii de la contribuabilii care aplica mecanismul, vor fi obligati sa faca plata defalcata a TVA, corespunzator acestor achizitii.

Ori, asa cum am subliniat, plafonul foarte redus al datoriilor restante va face ca mecanismul sa fie aplicat de un numar considerabil de contribuabili care vor intra in relatii comerciale cu cei care nu aplica mecanismul si care nu au deschise conturi speciale de TVA. Aceasta inseamna ca in anul 2018 toti contribuabilii care desi nu aplica mecanismul platilor defalcate de TVA, vor trebui: sa-si adapteze sistemele informatice astfel incat sa poata face plati in contul furnizorilor care aplica mecanismul platilor defalcate a TVA; sa verifice in Registrul persoanelor care aplica mecanismul platilor defalcate a TVA daca furnizorii aplica mecanismul sau nu; sa plateasca penalitati sau amenzi daca nu fac corect plata TVA din factura in contul de TVA al furnizorului (dupa 30 de zile, daca nu se corecteaza plata eronata a TVA, se aplica o amenda de 50% din suma de TVA nevirata in contul de TVA al furnizorului.

Dezbaterile din ultima vreme pe acest subiect au demobilizat contribuabilii, mecanismul fiind considerat optional, dar este cazul sa constientizam ca este un mecanism pseudo-optional)", mai arata comunicatul.

Camera considera regretabil si faptul ca au fost mentinute prevederile conform carora si persoanele neplatitoare de TVA, care desfasoara activitati economice (sunt persoane impozabile) sau sunt institutii publice, au obligatia sa faca plata TVA din factura de achizitii in contul special de TVA al unui furnizor care aplica mecanismul. In aceasta categorie intra mici intreprinderi, gradinite, scoli, spitale, unitati militare, primarii, etc. care, desi nu sunt inregistrate ca platitori de TVA, vor avea obligatia sa verifice de fiecare data, pentru fiecare achizitie dar si plata, daca furnizorul este o persoana care aplica mecanismul platilor defalcate a TVA, iar daca este, sa faca plata in contul special de TVA al acestuia.

Proiectul de Lege prevede, de asemenea, si conditii de iesire din sistemul de plata defalcata a TVA dupa o anumita perioada, ceea ce conduce la complicarea activitatii persoanelor care nu aplica mecanismul, dar au legaturi economice cu cei ce il aplica, acestea fiind obligate sa verifice continuu daca la momentul la care fac o plata furnizorii mai aplica sau nu mecanismul (prin verificarea in Registrul persoanelor care aplica mecanismul platilor defalcate a TVA).

Toate aceste sarcini administrative pentru persoanele impozabile care nu aplica sistemul platilor defalcate a TVA, indiferent daca sunt sau nu platitori de TVA, vor conduce la o ingreunare a activitatii contribuabililor care nu opteaza pentru aplicarea sistemului, si prin urmare, acestia trebuie sa se pregateasca in continuare pentru aplicarea de la 1 ianuarie 2018 a acestui mecanism.
Ordonanta de Urgenta prin care a fost modificat Codul Fiscal prevede reducerea numarului de contributii sociale de la noua la trei, schimbari in ceea ce priveste modul de impozitare al companiilor, indeosebi pentru IMM-uri, si reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

In domeniul contributiilor sociale obligatorii, modificarile aprobate in sedinta de Guvern de miercuri vizeaza reducerea cotelor cumulate ale contributiilor sociale obligatorii, per total cu 2%, de la 39,25% la 37,25%, si reducerea numarului contributiilor sociale de la 9 la 3, fiind mentinute: contributia de asigurari sociale (CAS), platita pentru salariat; contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS), platita pentru salariat; contributia asiguratorie pentru munca, suportata de angajator.

In al doilea rand, contributiile sociale obligatorii datorate de angajator vor trece la angajat in cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor. "CAS si CASS se datoreaza de catre persoanele fizice, respectiv de catre angajati, inclusiv in cazul contractelor individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, pentru care CAS si CASS datorate nu pot fi mai mici decat nivelul contributiilor sociale aferente salariului minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza acestea, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ", precizeaza Guvernul. In plus, se stabileste o cota suplimentara de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca definite potrivit legii.

Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) este in cota de 10%, datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajati sau pentru care exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale, potrivit Codului fiscal.

"Actul normativ prevede si modificarea modului de stabilire a CAS si a CASS pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente de exemplu: consultanti, experti contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocati (numai CASS), notari (numai CASS) sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datoreaza contributiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, in cazul CAS trebuie sa fie cel putin egal cu salariul minim brut pe tara, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe tara", precizeaza sursa citata.

De la plata CAS vor fi exceptate persoanele fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale numai pentru veniturile realizate din activitati pentru care, potrivit legii, exista obligatia asigurarii in aceste sisteme (ex: avocatii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natura salariala realizate in domeniile respective (ex. avocatii salarizati, etc.). In prezent, exceptia se aplica pentru orice venit din salariu si asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au si calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurari sociale, ceea ce genereaza inechitati fata de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

"Pensionarii, somerii, persoanele aflate in concedii pentru cresterea copiilor, persoanele care obtin ajutoare sociale si alte categorii de persoane aflate sub protectia sau in custodia statului vor fi asigurate in sistemul public de sanatate, fara plata contributiei, daca nu realizeaza venituri pentru care datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate", informeaza Guvernul.

Ca noutate, este introdusa "contributia asiguratorie pentru munca" in cota de 2,25% datorata de angajatori care va fi utlizata pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale si asigurarii necesarului pentru plata prestatiilor din domeniul asigurarilor sociale de care beneficiaza salariatii, respectiv indemnizatiile pentru somaj, indemnizatiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de munca si boli profesionale.

In plus, impozitul pe venit scade la 16 la 10%, cu exceptia dividendelor care vor fi taxate in continuare la nivelul de 5%.

OUG revizuieste modul in care impozitate microintreprinderile astfel incat vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate si IMM-urile care realizeaza venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro si care in prezent platesc impozit de 16% pe profit. "Totodata, se includ in acest sistem si persoanele juridice care nu intrau sub incidenta acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurarilor, pietei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc si din domeniul extractiei resurselor naturale). Masura este benefica mediului de afaceri avand in vedere scaderea sarcinii fiscale si reducerea costurilor aferente calcului si administrarii impozitului", transmite Executivul.

Ordonanta transpune in legislatia nationala si prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizarii profiturilor companiilor multinationale, prin: limitarea deductibilitatii dobanzilor; introducerea impozitarii la iesire - previne erodarea bazei impozabile in cazul unui transfer de active in afara Romaniei; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autoritatilor romane sa refuze contribuabililor beneficiile fiscale obtinute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societatile straine controlate (SSC) ce au ca scop impiedicarea evitarii platii impozitelor prin devierea veniturilor catre filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, Guvernul a decis majorarea nivelului venitului lunar brut in functie de care se acorda deducerea personala, dupa cum urmeaza:

a) de la 1500 lei (in prezent) la 1950 lei - limita pana la care deducerile se acorda in suma fixa, in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere,

b) de la 3000 lei (in prezent) la 3600 lei - limita maxima pana la care deducerile se acorda in mod degresiv.

Pentru salariatii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acorda deduceri personale.

"Alte modificari fac referire la sanctionarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar in cazul in care exista probe ca acesta avea informatii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat in relatii comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea si asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializand produse accizabile nemarcate - alcool si produse din tutun", sunt alte prevederi adoptate de catre Guvern.
Guvernul Romaniei a adoptat, miercuri, doua ordonante de urgenta prin care la indemnizatia minima de crestere a copilului se vor adauga 17 lei, iar pensia minima se va majora cu 120 de lei, anunta Ministerul Muncii, intr-un comunicat de presa.

"Indemnizatia minima de crestere a copilului se va majora la 1.250 de lei, de la 1 ianuarie 2018, fata de 1.233 de lei cat este in prezent. Pentru asigurarea acestei majorari, indemnizatia de crestere a copilului nu va mai fi raportata la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinta (ISR). In prezent, valoarea ISR este stabilita la 500 de lei, iar indemnizatia va avea valoarea a 2,5 ISR", conform Ministerului Muncii.

Ordonanta adoptata miercuri de Guvern prevede si cresterea pensiei minime de la 520 de lei la 640 de lei, dar si a punctului de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, incepand cu 1 iulie 2018.

"Aceste masuri vin la pachet cu reducerea procentului de plata catre Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fara a fi afectata valoarea nominala din prezent. Mai precis, suma care este achitata astazi catre administratorii Pilonului II va fi cel putin aceeasi anul viitor, dar scaderea procentului este necesara ca urmare a cresterii salariului mediu cu 20%, de la 1 ianuarie 2018", anunta sursa citata.

Din 1 septembrie, indemnizatia de crestere a copilului a fost plafonata la cel mult 8.500 de lei.

Indemnizatia lunara pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, din ultimii doi ani anteriori datei nasterii copilului.
OUG pentru modificarea Codului fiscal a fost adoptata in sedinta de miercuri a Guvernului. Actul normativ prevede reducerea contributiilor sociale si transferul lor de la angajator la angajat.

Controversata propunere, care a scos deja in strada zeci de mii de salariati, a primit avizul Executivului, oficialii considerand ca trecerea contributiilor de la angajator la angajat va aduce o multitudine de beneficii.

"Ordonanta aduce importante beneficii pentru cetateni cat si pentru firmele care activeaza astazi in Romania. Totodata se reduc contributiile sociale de la 39,25% la 37,25%, reducere cu 2 procente. O corelatie cu aceste masuri este o masura care vizeaza transferul contributiilor de la angajator la angajat", a spus ministrul Finantelor, Ionut Misa.

Adoptarea modificarilor privind transferul contributiilor a fost amanata de mai multe ori in ultimele doua saptamani. Miercuri, desi sedinta de Guvern era programata initial pentru ora 15,00, dupa ce sindicalistii au anuntat ca vor incepe sa protesteze mai devreme, Executivul a devansat sedinta pentru ora 13,00.

Creditele imobiliare cu dobanda fixa au devenit o buna alternativa la cele cu dobanda variabila dupa ce indicele ROBOR s-a inscris pe o traiectorie de crestere accelerata. Nici Prima Casa nu mai este la fel de atractiva ca pana acum, avand in vedere ca este un program a carui dobanda depinde de evolutia ROBOR. Singurul avantaj ramane avansul de numai 5% care-i ajuta pe cei care nu au suficienti bani ca sa-si permita sa acceseze un imprumut cu un avans mai mare, asa cum sunt programele de creditare cu dobanzi fixe.

Exista patru banci care ofera acum imprumut cu dobanzi fixe pe perioade de minimum cinci ani si de maximum 30 de ani. Pentru aceste imprumuturi, dobanda anuala efectiva (DAE) care cuprinde toate comisioanele porneste de la 4,42% si ajunge la 7,18% pentru un credit de 190.000 de lei luat pentru 25 de ani. Spre comparatie, dobanda la un credit Prima Casa similar ca valoare si perioada variaza intre 3,25% si 4,22%, in functie de banca. Asta inseamna acum o rata intre 1.040-1.092 de lei pentru imprumuturile cu dobanzi fixe pe cinci ani, comparativ cu 950-1.023 de lei la creditele Prima Casa. Insa o crestere ROBOR cu 1,5 puncte procentuale ar duce dobanda anuala efectiva peste cea de la creditele cu dobanda fixa. Analistii economici estimeaza ca, in anii viitori, ROBOR se va situa pe o traiectorie ascendenta, insa nimeni nu poate spune acum unde va ajunge peste cinci sau zece ani.

Dobanda neschimbata cinci sau zece ani

BCR, Bancpost si BRD au in portofoliul de credite imobiliare si varianta cu dobanda fixa pe cinci ani. Potrivit site-urilor celor trei banci, DAE este de 4,42 % la BCR, de 5,03% la Bancpost si de 4,72% la BRD si va ramane fix timp de cinci ani. Asta inseamna o rata lunara fixa de 1.040 de lei la BCR si de 1.092 de lei la Bancpost, care se va mentine constanta timp de cinci ani. Dupa trecerea acestei perioade, dobanda va deveni variabila si se va calcula in functie de valoarea pe care o va avea ROBOR atunci.

Cine vrea o siguranta mai mare de cinci ani poate opta pentru variantele de credit cu dobanda fixa pe zece ani. BCR ofera aceasta posibilitate la un credit cu un DAE de 5,06%.

Exista si o varianta intermediara. Raiffeisen ofera dobanda fixa, dar pe sapte ani, la o dobanda de 5,34%. Dupa aceasta perioada dobanda va deveni variabila, dupa formula ROBOR 3M + 3%.

DAE fix pe toata perioada

Cea mai acoperitoare varianta vine de la BRD, care a reusit sa scoata pe piata un produs unicat: credit pe 30 de ani cu dobanda fixa pe toata durata imprumutului. La acest credit, Habitat, dobanda este mai mare, avand in vedere ca banca isi ia asupra ei tot riscul, de 7,18 % si de 6,91% pentru cei care isi vireaza salariul prin banca. Pentru un credit de 190.000 de lei luat pe 25 de ani, rata lunara este de 1.330 de lei, comparativ cu 950 de lei, cat este acum rata la Prima Casa.

Romanii care vor sa detina controlul si sa stie in fiecare moment ce rate au de platit bancii pot alege un imprumut cu dobanda fixa pe 5, 7 ori 10 ani. Sau chiar pe toata perioada creditului.
07-11-2017
Beneficiari vor fi locuitorii din Constanta, Ialomita, Gorj, Ilfov si Suceava. Lucrarile privesc nu numai finalizarea reabilitarii, ci si extinderea retelelor de apa din anumite zone.

Peste 17 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite in patru proiecte de infrastructura pentru gestionarea si distributia apei potabile in Romania. Din aceasta suma, 2,5 milioane de euro vor contribui, in judetele Constanta si Ialomita, la finalizarea reabilitarii si extinderii infrastructurii de gestionare si distributie a apei in 19 comune, avand ca rezultat cresterea cu 24.000 a numarului de locuitori ce vor beneficia de lucrarile de imbunatatire.

Alte 7 milioane de euro vor finanta finalizarea lucrarilor de la reteaua de distributie si colectare a apei in aglomerarile urbane din judetul Gorj, inclusiv in resedinta de judet, Tirgu-Jiu, in sud-vestul tarii.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, 2,8 milioane de euro vor fi folosite pentru finalizarea renovarii si extinderii retelei de distributie a apei si de canalizare din 8 zone urbane situate in judetul Ilfov, din vecinatatea capitalei. Ultimele 5 milioane de euro vor fi investite in nordul tarii, in judetul Suceava, in extinderea sistemului de gestionare si tratare a apei, numarul locuitorilor ce au acces la apa curata urmand sa creasca cu 7.766 de persoane la finalul lucrarilor. "Asigurarea accesului la apa potabila de calitate este un exemplu concret al solidaritatii europene, ce va aduce beneficii unui numar important de romani. Prin noile investitii din politica de coeziune, cetatenii din Romania si din intreaga Europa vor avea acces la apa curata, rezultatul fiind protectia atat a sanatatii lor, cat si a mediului inconjurator", a declarat comisarul european pentru politica regionala Corina Cretu.

Senatul a aprobat, luni, propunerea legislativa initiata de senatorul PSD Serban Nicolae care vizeaza scutirea de taxe si impozite pentru unitatile de turism, alimentatie publica si cazinouri construite pe insule si grinduri, inclusiv in Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.

Propunerea legislativa a fost votata cu 65 voturi "pentru", sase abtineri si 28 de voturi "impotriva".

Propunerea legislativa are ca obiect de reglementare instituirea unui regim fiscal derogatoriu si a unui regim juridic special, aplicabile unei anumite categorii de terenuri, constructii edificate pe acestea si activitatilor economice aferente. Terenurile se refera la insule, grinduri si alte suprafete de uscat cu potential de exploatare economica.

Astfel, aceste terenuri sunt scutite de la plata impozitului pe teren si a taxei pe teren. Regimul fiscal derogatoriu se aplica si constructiilor civile edificate pe aceste terenuri, daca sunt utilizate exclusiv pentru activitati economice constand in producerea de energie regenerabila, turism, agrement, alimentatie publica, comert cu amanuntul, jocuri de noroc, precum si serviciile conexe acestora.

Potrivit unui amendament admis in comisiile de specialitate, propus de senatorul PSD Eugen Teodorovici, prevederile se vor aplica si Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, desi in textul initial aceste terenuri erau exceptate.

Senatul a fost prima camera sesizata, forul decizional fiind Camera Deputatilor.
Pretul mediul al benzinei este de 5,16 lei/litru, in timp ce motorina a ajuns la 5,24 lei. Comparativ cu luna trecuta, pretul mediu al unui litru de benzina s-a majorat cu 2,8%, ceea ce inseamna ca un plin (50 de litri) costa astazi cu 7 lei mai mult decat in urma cu 30 de zile. In cazul motorinei, pretul mediu al unui litru a crescut cu 3,6%, astfel ca pentru un plin soferii platesc acum cu 9 lei mai mult, potrivit datelor sintetizate de peco-online.ro.

Comparativ cu data de 14 septembrie, inainte ca Guvernul sa introduca supraacciza de 32 de bani pe litru, benzina e mai scumpa in medie cu 36 de bani pe litru, ceea ce a scumpit plinul cu 18 lei. Pretul motorinei a crescut si mai mult: cu 53 de bani pe litru, astfel incat proprietarii de masini diesel platesc acum cu 26,5 lei mai mult pentru un plin.

Cel mai mare salt de pret s-a inregistrat pe 15 septembrie, cand a intrat in vigoare prima parte din supraacciza, de 16 bani pe litru. Atunci premierul Mihai Tudose a declarat insa ca de vina este uraganul Irma, care a scumpit petrolul, nu Guvernul, care a marit fiscalitatea.

Ministrii s-au facut ca ploua

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat ca nu stie cat costa carburantii, fiindca nu are carnet de conducere. La randul sau, ministrul Finantelor, Ionut Misa, a declarat ca nu a urmarit cum a evoluat pretul carburantilor la pompa dupa aplicarea supraaccizei. Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a declarat, pe 2 octombrie, cand a intrat in vigoare cea de-a doua etapa de introducere a supraaccizei, ca el n-a remarcat vreo scumpire a carburantilor. Presedintele PSD, Liviu Dragnea a afirmat, tot atunci, ca pretul carburantilor a crescut din cauza companiilor si nu a supraaccizei Guvernului Tudose. Pe 7 august, adica in urma cu patru luni, carburantii costau 4,63 de lei.

Soc in Arabia Saudita

Scumpirile nu se vor opri aici. Cotatia barilului de petrol Brent a crescut ieri la bursa londoneza pana la 62,44 dolari, cel mai ridicat nivel din iulie 2015, dupa ce printul mostenitor Mohammad bin Salman din Arabia Saudita a luat masuri pentru a-si consolida puterea prin infiintarea unui comitet anticoruptie, care a decis arestarea unor inalti oficiali si oameni de afaceri, transmite Reuters. Arabia Saudita este cel mai mare exportator de titei din lume.

Piata locala a carburantilor este dominata de patru jucatori: OMV Petrom, Rompetrol, MOL si Lukoil. Preturile sunt stabilite in functie de cerere si oferta, de concurenta interna, dar si de cotatiile produselor petroliere.

Pretul energiei pe bursa romaneasca, cel mai mare din regiune

Turbulentele de pe piata locala a energiei continua. Ieri Romania a inregistrat iar cel mai mare pret al electricitatii din regiune, pe Piata de Ziua Urmatoare (PZU) a bursei OPCOM. Astfel, energia s-a tranzactionat cu un pret mediu de 71 de euro/MWh, fata de 65,4 euro/MWh in Ungaria, 63,67 euro/MWh in Slovacia sau 53,37 euro/MWh in Cehia, tarile cu care e cuplata piata locala. Pretul din Romania, de 326 de lei pe MWh, a fost de peste doua ori mai mare fata de acum o saptamana, cand pretul mediu era de 145 de lei pe MWh, potrivit datelor operatorului pietei. Energia tranzactionata pentru intervalul orar 17:00 - 19:00, cand e varf de consum, a atins pretul de 570 de lei/MWh. Preturile ridicate au fost inregistrate desi energia hidro se afla pe primul loc in topul surselor de productie, potrivit datelor Transelectrica. Astfel, luni dimineata la 10:30, productia de energie a tarii era urmatoarea: 27,98% hidro - 2.208 MW, 26,03% carbune - 2.054 MW, 17,46% nuclear - 1.378 MW, 17,18% hidrocarburi - 1.356 MW, 6,78% eolian - 535 MW, 3,97% foto - 313 MW, 0,60% biomasa - 47 MW. Lunea trecuta, cand pretul pe PZU era de doar 145 de lei pe MWh, productia de energie eoliana a fost de 2.245 MW.

Consumul national luni la ora 10:30 era de 8.092 MW, mai mare decat productia, care a ajuns la 7.903 MW. Diferenta de 190 de MW reprezinta importuri de energie.

Consumatorii deconteaza

Orice scumpire de pe PZU se va reflecta in facturile populatiei, dar si a celorlalti consumatori, dat fiind ca furnizorii achizitioneaza un procent mare din necesar de pe aceasta piata spot, riscanta si fluctuanta. Deja tarifele au crescut de doua ori, la 1 iulie si la 1 octombrie, cu procente semnificative, peste 10% cumulat. Consiliul Concurentei a investigat conditiile de piata din acest an, dar a decis ca nu au fost intelegeri de pret. Primele cresteri spectaculoase au avut loc in ianuarie, cand ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat ca sunt probleme cu stocurile de carbune. Imediat dupa aceste declaratii, preturile au atins valori - record. Potrivit surselor noastre, furnizorii au reactionat si s-au grabit sa cumpere de pe PZU, ca sa se asigure cu energie, efectul fiind majorarea preturilor.
Imprumuturile bancare se vor scumpi incepand de anul viitor nu doar ca urmare a cresterii ROBOR, ci si ca o consecinta a implementarii Regulamentului european IFRS 9. Acesta prevede recunoasterea timpurie a pierderilor din creditare, ceea ce presupune majorari de costuri operationale pentru banci, care, in final, se vor traduce atat prin scaderea profiturilor institutiilor de credit, cat si printr-o crestere a costurilor creditelor.

Banca Nationala a Romaniei a postat pe site spre consultare publica un proiect de modificare a Regulamentului 5/2013 privind cerintele prudentiale pentru banci. Acesta asigura preluarea, in cadrul de reglementare national, a prevederilor ghidului european pentru implementarea IFRS 9, care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2018. Concret, bancile trebuie sa faca scenarii de depreciere a imprumuturilor, garantiilor, sectoarelor industriale, scenarii realizate pe plan intern sau externalizate. Acestea vor fi utilizate pentru a estima valoarea provizioanelor in functie de riscurile anticipate.

Cresc provizioanele pentru credite

Regulamentul european se va aplica atat pentru creditele noi, cat si pentru cele vechi. Bancile vor fi nevoite sa calculeze probabilitatea de pierdere si sa provizioneze si creditele noi pentru o perioada de 12 luni. Tot pe 12 luni vor fi provizionate si creditele vechi care nu au avut probleme. Pentru creditele vechi care au inregistrat probleme la rambursare, bancile vor trebui sa calculeze riscul de pierdere asteptat pentru intreaga maturitate a imprumutului, ceea ce va creste provizioanele in banci. In prezent, bancile fac provizione in functie de zilele de intarziere ale clientului la plata ratei.

Nici statul nu mai e un client sigur

Noile reglementari care obliga bancherii sa provizioneze probabilitatea ca un client sa nu fie bun platnic se vor rasfrange si asupra statului. Standardul european are in vedere mai ales probabilitatea unor evenimente viitoare care pot afecta disciplina la plata, cum ar fi modificarea ratingurilor suverane sau perspectivele de crestere economica, si asta ar putea afecta si imprumuturile statului. Inclusiv titlurile de stat si celelalte imprumuturi ale statului sau ale companiilor de stat.

Bancile au acum provizioane de 24 miliarde de lei aferente creditelor restante ale celor 173.108 de rau-platnici, persoane fizice si firme, potrivit datelor BNR.
Senatul a adoptat marti OUG 68/2017 care clarifica cadrul legal pentru restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, a taxei de poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum si a timbrului de mediu pentru autovehicule.

Proiectul de lege care completeaza OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

In prezent, OUG 52/2017 prevede ca "la cererea de restituire se anexeaza, in original sau in copie, documentul doveditor al platii taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule, taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrului de mediu pentru autovehicule, respectiv chitanta fiscala/ordinul de plata si extrasul de cont, dupa caz, care sa ateste efectuarea platii acesteia, precum si copiile cartii de identitate a vehiculului si a certificatului de inmatriculare".

Astfel, potrivit proiectului de lege care modifica OUG 52/2017, in lipsa actului doveditor al platii pe care trebuie sa-l anexeze contribuabilul, organul fiscal central efectueaza verificarea existentei acestuia in baza de date.

De asemenea, daca autovehiculul pentru care s-a platit taxa nu a fost inmatriculat de catre platitor, contribuabilul nu trebuie sa anexeze copiile cartii de identitate a vehiculului si a certificatului de inmatriculare. "In acest caz, cererea de restituire este insotita de documentul de plata, in original, care confirma plata taxei neutilizate, document pe care persoana desemnata din cadrul Serviciului public comunitar regim permise de conducere si inmatriculari vehicule inscrie mentiunea "taxa neutilizata" si care este semnat si stampilat de catre aceasta", arata textul legislativ.

OUG 68/2017 prevede si termenele in care se restituie sumele stabilite prin hotarari judecatoresti definitive, atat in cazul taxelor, cat si in cazul timbrului de mediu.

Sumele stabilite prin hotararile judecatoresti se restituie de organele competente astfel:

a) taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule si taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se restituie in termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018;

b) timbrul de mediu se restituie de organele emitente ale acestora in termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018;

In cazul acestui proiect, Camera Deputatilor este for decizional.
06-11-2017
Comisia economica a acordat, luni, raport favorabil propunerii legislative initiata de senatorul PSD Serban Nicolae, prin care se reduc cu 50% taxele si impozitele datorate pentru constructiile ridicate pe grinduri si alte terenuri cu modificari naturale sau prin lucrari de amenajare hidrotehnica.

Proiectul primise anterior raport favorabil si din partea Comisiei de buget si a Comisiei de administratie a Senatului.

Proiectul de lege prevede ca in scopul dezvoltarii activitatilor economice, crearii de locuri de munca si cresterii veniturilor bugetare, se instituie un regim fiscal derogatoriu si un regim juridic special aplicabile unei anumite categorii de terenuri, constructiilor edificate pe acestea si activitatilor economice aferente. Terenurile la care se refera se constituie din insule, grinduri si alte suprafete de uscat cu potential de exploatare economica, rezultate prin actiuni sau modificari naturale ale teritoriului ori prin lucrari de amenjare hidrotehnica si care fac parte din domeniul public al statului, potrivit sursei citate.

Terenurile amintite sunt scutite de impozitul pe teren si taxa pe teren. De asemenea, activitatile economice ce se pot autoriza pe terenurile mentionate sunt cele de productie de energie regenerabila, turism, agrement, alimentatie publica, comert cu amanuntul, jocuri de noroc, precum si cele de servicii conexe acestora.

Pentru constructiile si activitatile economice realizate pe terenurile mentionate taxele si impozitele locale datorate potrivit dispozitiilor Codului fiscal se reduc cu 50%, potrivit sursei citate. Initiativa legislativa propune ca pentru jocurile de noroc ca taxele si impozitele prevazute de dispozitiile OUG 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc cu modificarile ulterioare sa fie reduse cu 50%.

Dispozitiile acestui proiect de act normativ nu se aplica terenurilor prevazute de Legea 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii, terenurilor care au regim de arie naturala protejata, celor aflate in parcuri urbane si zone de agrement intravilan, terenurilor inundabile, terenurilor folosite pentru exploatatii agricole sau piscicole.

Propunerea legislativa si raportul comun al celor trei comisii vor intra luni pe ordinea de zi a plenului Senatului. In cazul acestui proiect, Camera Deputatilor este for decizional.
Reprezentantii Consiliului Fiscal sustin ca tintele bugetare pe 2017-2019 ar putea fii depasite daca Guvernul va implementa modificarile din Codul Fiscal, motiv pentru care a dat acordul negativ propunerilor Executivului.

Avizul Consiliului fiscal privind modificarile anuntate de Guvern la Codul fiscal a fost dat publicitatii vineri si este negativ: "Consiliul fiscal avizeaza negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputand certifica, in lipsa unei constructii bugetare complete, faptul ca tintele bugetare anuale si pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetara 2017-2019 nu vor fi depasite, in conditiile in care acestea din urma sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne si cu tratatele europene".

Si Consiliul Economic si Social a facut cunoscut faptul ca a dat aviz negativ proiectului Executivului Tudose, Palatul Victoria informand, in cursul zilei, ca a amanat pentru sedinta extraordinara de Guvern pentru adoptarea pachetului de masuri.

Principalele probleme semnalate de Consiliul Fiscal

- Modificarile propuse ale Codului fiscal ar genera in 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei (0,6% din PIB) comparativ cu scenariul de baza.

- Este dificil de facut ex-ante o evaluare a eventualului plus de venituri pe care l-ar genera plata defalcata a TVA. Plusul de venituri bugetarepe care l-ar aduce prevederile OUG nr. 60/2017, conform Notei de fundamentare a acesteia, este deja destinat acoperirii cresterii prestatiilor sociale destinate persoanelor adulte cu handicap si familiilor copiilor cu handicap, cu un efect net relevant exclusiv la nivelul anului 2018 (158 milioane de lei) in conditiile in care unele dintre majorarile de prestatii survin la jumatatea anului 2018.

- O eventuala limitare a transferurilor catre pilonul II la 3,75 pp din contributia de asigurari sociale (comparativ cu ipoteza din scenariul de baza a unui nivel efectiv de 5,85 pp in 2018) ar avea insa un impact major la nivelul pierderii de venituri calculate aferente masurilor de modificare a Codului fiscal (generand circa 4,1 miliarde venituri suplimentare), avand desigur un cost asociat pe termen lung prin diminuarea substantiala a sumelor acumulate in conturile de pensii administrate privat concomitent cu cresterea obligatiilor de plata viitoare ale sistemului public de pensii (pilonul I) prin cresterea cotei de participare la pilonul I de la un nivel de 77,6% (care ar corespunde unei cote de transfer de 6% raportate la nivelul actual al CAS de 26,3%) la 85% (ce corespunde unei cote de transfer de 3,75% raportate la nivelul propus al CAS de 25%). Masurile mai sus mentionate lasa insa neacoperit un minus de circa 800 de milioane de lei la nivelul veniturilor bugetului consolidat.

- In opinia Consiliului fiscal, riscurile aferente evaluarii de impact a masurilor sunt neobisnuit de mari - ipoteza de lucru este ca angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel putin 20% peste nivelul care ar fi prevalat in lipsa promovarii pachetului legislativ si care ar fi consemnat oricum o crestere semnificativa a salariului brut relativ la anul curent. Este lesne de imaginat o situatie in care, in lipsa unei obligatii explicite in acest sens, angajatorul alege sa nu majoreze salariul brut al angajatului intr-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut in vedere pentru anul viitor inainte de promovarea actului normativ in chestiune - el poate de exemplu alege sa majoreze salariul brut in 2018 cu doar 19,9%, asigurand astfel neutralitatea masurilor propuse la nivelul salariului net in raport cu anul 2017, fara insa a mai opera cresterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de baza, ori, chiar daca improbabil, poate majora salariul brut intr-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evolutie apare drept improbabila in conditiile unei piete a muncii tensionate, insa nu este in nici un caz imposibila, mai ales in conditiile in care gradul de tensionare a pietei muncii este diferit atat la nivel de ramuri, cat si in profil teritorial. In esenta, o crestere a salariului brut inferioara cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decat cea estimata.

- Un calcul simplu releva faptul ca reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% concomitent cu mutarea contributiilor sociale in sarcina angajatului (cu un rest de 2,25% la angajator sub forma contributiei asiguratorii pentru munca) si reducerea nivelului agregat al acestora cu 2 pp nu contribuie decat de o maniera absolut marginala la reducerea poverii fiscale asupra muncii salariate.

- Pierderea de venituri la nivelul bugetului 6 consolidat comparativ cu scenariul de baza provine practic in intregime din efectul combinat al reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru celelalte venituri decat cele de natura salariala (pensii, activitati agricole, dobanzi, castiguri de capital etc.), cu un impact de circa - 1,4 miliarde lei, majorarea deducerilor personale, cu un impact de -866 milioane lei, modificarile ce survin la nivelul contributiilor sociale datorate de persoanele cu venituri independente (-642 milioane lei), modificarile regimului de impunere a microintreprinderilor (-214 milioane lei) si , in fine, din transferurile mai mari catre pilonul II pe care majorarea salariului brut le genereaza (in conditiile in care cota transferata este presupusa a ramane la un nivel efectiv de 5,85% in 2018, aceste transferuri ar creste cu circa 2 miliarde lei).

- Exceptarea de la obligativitatea platii CAS si CASS a persoanelor ce obtin venituri din activitati independente in conditiile in care acestea obtin si venituri salariale ori de natura salariala pentru care sunt asigurate in sistemul public creeaza o oportunitate de arbitraj fiscal cu potentiale consecinte semnificative.

- In conditiile in care povara fiscala la nivelul muncii salariate ramane practic nemodificata, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activitatilor independente si microintreprinderilor (concret, in acest din urma caz, este relevanta eliminarea restrictiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entitatilor care realizeaza venituri din consultanta si management), incurajeaza sub-declararea veniturilor salariale.

- Consiliul fiscal apreciaza ca fiind inechitabil ca salariatii sa plateasca CAS si CASS la tot venitul realizat, in timp ce in cazul veniturilor exclusiv din activitati independente baza de impozitare sa fie limitata.

- Consiliul fiscal considera ca abordarea corecta si echitabila ar fi fost una de reducere a diferentei de tratament fiscal intre veniturile din salarii si cele din activitati independente ca premisa a imbunatatirii colectarii prin inchiderea "portitelor" de optimizare fiscala, si nicidecum cea propusa.

- Reducerea masiva a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult pozitia financiara a autoritatilor locale.
Amenzile rutiere vor fi mult mai scumpe. O majorare cu 450 de lei a salariului minim brut, de la 1.450 la 1.900 de lei, este programata pentru 1 ianuarie 2018, potrivit unui proiect de act normativ publicat recent de Ministerul de Finante.

Ultima crestere a salariului minim brut a avut loc la 1 februarie 2017, de la 1.250 la 1.450 de lei.

Ca urmare a majorarii salariului minim pe ecomonie, de la 1 ianuarie vor creste si amenzile de circulatie pentru soferi.

In acest moment,un punct-amenda este 145 de lei, dar de la 1 ianuarie 2018 acesta va creste pana la 190 lei, mai exact 10% din salariul minim brut.

In aceste conditii, cea mai mica amenda va fi de 380 de lei, spre deosebire de vechea valoare minima de 290 lei.

Clasele de sanctiuni

- clasa I: 2 sau 3 puncte-amenda

- clasa a II-a: 4 sau 5 puncte-amenda

- clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amenda

- clasa a IV-a: de la 9 la 20 de puncte-amenda

- clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte-amenda

Ultima crestere a punctului de amenda a avut loc la 1 februarie 2017, cand salariul minim a crescut la 1.450 de lei.
03-11-2017
Consiliul Economic si Social, format din sindicate, patronate si societatea civila, a avizat negativ modificarilor propuse de Guvern privind Codul Fiscal, sindicalistii subliniind ca, desi acest aviz este consultativ, el ar trebui sa traga un semnal de alarma guvernantilor.

Consiliul Economic si Social (CES) este un organism consultativ al Parlamentului si al Guvernului Romaniei.

"Nu suntem de acord cu tot ce inseamna acel pachet legislativ din Codul Fiscal si, in mod special, cu transferul de contributii, pentru ca acolo e toata povestea de fapt - transferul de contributii de la angajator la angajat. Am inaintat nu unul, ci sute de memorii, dar nu conteaza pentru ca ei nu vor sa renunte la acel transfer de contributii pentru simplul motiv ca nu pot sa aplice legea salarizarii. Practic, transferul de contributii anuleaza majorarile salariale din sistemul public. Politistii nu au dreptul la greva, ci la actiuni de pichetare, miting. Cei din privat pot declansa greve", a declarat, pentru MEDIAFAX, presedintele Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual din Romania si membru al CES, Dumitru Coarna.

Coarna a precizat ca sunt luate in calcul si mai multe actiuni de protest.

"Luam in calcul in mod serios aceste activitati de protest pentru ca lucrurile sunt intr-o alta logica", a subliniat sursa citata.

Si liderii Blocului National Sindical (BNS) critica masurile fiscale ale Guvernului.

"Avizul negativ al CES-ului, chiar daca este unul consultativ, ar trebui sa traga un semnal de alarma guvernantilor. Organizatii nationale sindicale repezentative, organizatii si structuri asociative, cat si ale capitalului din Romania au transmis catre Guvern, un raspuns ferm cu privire la intentia sa de a modifica Codul Fiscal. Oamenii nu inteleg ce ratiuni stau la baza acestui gest, care va bulversa mediul economic si relatiile de munca din Romania. Normal ar fi ca reprezentantii Guvernului sa se intrebe daca reprezentantii legitimi ai salariatilor, care vor fi loviti in mod direct, cat si reprezentantii mediului de afaceri, spun ca nu sunt de acord, ei pentru cine guverneaza?", a spus, pentru MEDIAFAX, presedintele Blocul National Sindical, Dumitru Costin.

Intr-un comunicat de presa remis vineri, si C onfederatia Nationala Sindicala "Cartel Alfa" sustine decizia colegilor din federatiile sindicale membre, dar si a celor din celelate confederatii, de a incepe procedurile pentru declansarea grevei generale, in urma masurile anuntate de guvernanti.

"O greva generala este sanctiunea fireasca ce trebuie aplicata politicienilor aflati la guvernare care impun si insista cu o agenda de masuri fiscale in contradictie cu angajamentele pe care si le-au asumat fata de lucratori, respinse deopotriva de reprezentantii lucratorilor si ai angajatorilor. (...) Solutia nu o reprezinta distrugerea unui intreg model social, functional in toate tarile europene si in toate tarile civilizate ale lumii care au un sistem de securitate. Nu este necesar sa modificam o intreaga realitate sociala pentru a se potrivi cu o anumita ambitie a unui ministru, ci invers, actul de guvernare trebuie calibrat la nevoile societatii", potrivit reprezentantilor "Cartel Alfa".

Propunerile Guvernului de modificare a Codului fiscal au fost criticate, inca de la inceput, de liderii de sindicat, mai ales pentru ca se doreste transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat.

Membrii Guvernului ar fi urmat sa se reuneasca in sedinta, vineri, la ora 14.00, pentru a lua in discutie setul de masuri fiscale anuntate de catre ministrul Ionut Misa, in contextul in care patronatele si presedintele Klaus Iohannis si-au anuntat dezacordul fata de aceste masuri.

Dezbaterile au fost, insa, amanate pentru ziua de luni.
Ministerul Economiei a pus in dezbatere un proiect de Lege privind administrarea si valorificarea participatiilor statului, iar nerespectarea prevederilor acesteia presupune sanctiuni de pana la 100.000 lei si se pedepseste inclusiv cu doi ani de inchisoare.

"Prin procesul de valorificare a participatiilor statului se are in vedere incheierea celor mai bune tranzactii in favoarea statului roman", se arata in document.

Prevederile proiectului de act normativ se aplica societatilor la care statul este actionar sau asociat, filialelor la care sunt actionari sau asociati majoritari societati cu capital majoritar de stat, societatilor nationale, companiilor nationale, precum si regiilor autonome, inclusiv societatilor rezultate in urma reorganizarii acestora.

Diminuarea participatiei statului la companiile sale se realizeaza prin: vanzarea de participatii, majorarea de capital social prin aport de capital privat sau transferul cu titlu gratuit a activelor cu caracter social, urmat de diminuarea capitalului social din cota apartinand statului.

"Participatiile se vand la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, chiar daca acest pret este inferior pretului de oferta stabilit de institutia publica implicata", se mentioneaza in document.

Proiectul prevede si sanctiuni.

Astfel, in situatia in care terenul pentru care a fost emis certificatul face obiectul unei tranzactii anterior inscrierii ipotecii in favoarea statului prin institutia publica implicata, "fapta constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda".

Mai mult, daca, de exemplu, neinregistrarea majorarii de capital social se dovedeste a fi imputabila administratorilor existenti la momentul obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului de catre societate, acestia se sanctioneaza contraventional, in mod individual, cu amenda de la 3.000 la 5.000 lei.

Insa daca, de exemplu, administratorii societatii nu vor notifica imediat, pe parcursul derularii procesului de privatizare, producerea oricarui act sau fapt de natura sa modifice datele cuprinse in dosarul de prezentare sau sa angajeze raspunderea societatii, atunci risca o amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Sanctiunea se va aplica, in mod individual, administratorilor societatii.

In cazul in care administratorii societatii nu solicita inregistrarea majorarii capitalului social in in termen de 90 de zile de la data emiterii certificatului, oficiul registrului comertului va inregistra majorarea, la cererea institutiei publice implicate.

Daca societatile nu vor respecta termenul, atunci vor fi sanctionate cu amenda de la 50.000 la 100.000 lei. Sanctiunea se aplica administratorilor sau membrilor directoratului societatii.

De asemenea, pentru pregatirea procesului de privatizare a firmelor la care statul este actionar, trebuie sa se constituie, pentru fiecare operator economic care face obiectul privatizarii, cate o comisie de privatizare asistata de un secretariat tehnic.

Principalul obiectiv al acestui proiect de act normativ il constituie imbunatatirea cadrului legislativ astfel incat sa fie adecvat realitatilor economice actuale, arata documentul.

De asemenea, unele prevederi din legislatia actuala de privatizare implica elemente de ajutor de stat care au fost remediate in proiectul noului act normativ.

"Se apreciaza ca impactul socio-economic al prezentului act normativ se va manifesta si la nivelul mediului de afaceri, avand in vedere atragerea de resurse financiare private pentru realizarea actiunilor de atragere de investitii prin parteneriat public privat si dupa caz, prin derularea proceselor de valorificare a participatiilor sau majorare de capital social cu aport de capital privat", potrivit notei de fundamentare.

Masurile fiscale anuntate recent de Guvern au starnit reactii adverse atat in mediul de afaceri, cat si in randurile economistilor si analistilor financiari si chiar ale politicienilor, schimbarile preconizate afectand aproape toate sectoarele de business, arata o sinteza realizata de Mediafax.

Mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contributii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea platii TVA, ridicarea plafonului pentru microintreprinderi la un milion de euro sau instituirea contributiei asiguratoare pentru munca de 2,25% din fondul de salarii, dar si scaderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri si cresterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei sunt principalele masuri fiscal-bugetare lansate recent de Guvern in dezbaterea publica. Pe de-o parte, Guvernul le prezinta ca fiind benefice, incurajatoare si chiar creatoare de oportunitati pentru angajatori, dar de cealalta parte reprezentantii mediului de afaceri - intreprinzatori, analisti, consultanti, lideri ai patronatelor sau ai asociatiilor de investitori - si politicienii din afara arcului guvernamental le resping in bloc sau in parte, invocand riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomica.

In timp ce Guvernul intrevede, prin aceste masuri, o reasezare pe baze mai solide a economiei si o mai eficienta administrare fiscal-bugetara, "tabara" adversa anticipeaza o destabilizare totala, pripita si mai ales inutila a esafodajului economic, fiscal si bugetar.

Mediafax prezinta, in sinteza, masurile fiscal-bugetare lansate in dezbatere de Guvern - in principal, prin ministerele Finantelor si Muncii - si contraargumentele mentionate, in reactiile lor, de reprezentantii mediului de afaceri.

Trecerea contributiilor de asigurari sociale (CAS) de la angajator la angajat

In prezent, angajatorul si salariatul platesc in solidar contributiile sociale in contul angajatului, in sensul ca si din fondul de salarii (partea angajatorului), dar si din suma cuvenita angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, pana la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca intreaga sarcina a acestor contributii sa-i revina numai angajatului, cu precizarea ca indeplinirea formalitatilor de plata va ramane la angajator si ca aceasta cota totala de 39,25% va scadea la 37,25% (de notat ca scaderea propusa intr-o formula anterioara era la 35,25%).

Guvernul considera ca aceasta masura este neutra din punctul de vedere al angajatorului, intrucat la nivel de firma nu se intampla altceva decat o mutare a formalitatilor de plata de la angajat la angajator. Creste salariul brut (din care se iau aceste contributii) la nivelul angajatului si, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel ca salariul net ramane neschimbat. Lucru care - in opinia promotorilor acestei masuri - da posibilitatea angajatorului de a majora corespunzator salariile angajatilor, astfel incat si netul sa creasca, fidelizandu-i pe salariati.

Dar calculele economistilor arata altceva: prin aceasta mutare va scadea, de fapt, si salariul net. Intr-adevar, luata separat aceasta masura ar putea duce la scaderea salariului net, primit "in mana" de angajat, insa ministrul Finantelor, Ionut Misa, a insistat asupra faptului ca mutarea CAS este dublata de alte doua masuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scadea de la 16% la 10%, iar contributiile la fondul de creante salariale (deja celebrul fond "de solidaritate") nu ii vor mai reveni si salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel si controversele pe tema mutarii CAS de la angajator la salariat.

Splitarea TVA

In prezent, la momentul platii aferente unei tranzactii, taxa pe valoarea adaugata (TVA) este trecuta ca o componenta inclusa in valoarea facturii, insa de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzactie ar urma sa se plateasca TVA intr-un cont separat de cel in care vor intra banii fara aceasta taxa. Consultantii fiscali au reactionat vehement fata de aceasta masura, aratand ca la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturati operatiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel ca in Parlament, unde se poarta acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA sa se aplice obligatoriu doar companiilor aflate in relatii comerciale cu statul, companiilor rau-platnice si celor aflate in insolventa, celelalte urmand a o aplica optional.

Plafonul de un milion de euro pentru microintreprinderi

Firmele foarte mici - microintreprinderile, adica acelea care au cifre de afaceri de pana la 500.000 de euro - pot alege sa plateasca un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligatiei ca impozitul sa fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de pana la un milion de euro (fata de 500.000 de euro). Aceasta schimbare ii va aduce la plata si pe intreprinzatorii cu vanzari mai mari, dar din care nu rezulta neaparat si profituri suficiente, adica va obliga un numar mare de microintreprinderi sa plateasca mai mult decat castiga, lucru care le va arunca in faliment, atentioneaza specialistii.

Instituirea contributiei asiguratoare pentru munca de 2,25% din fondul de salarii

Potrivit reglementarilor europene, un stat membru al UE ar trebui sa alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat platii CAS si a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli in cazul intrarii in insolventa a unor firme; sau, daca de la bugetul public nu se poate alimenta - din lipsa de surse - acest fond, atunci respectivul stat poate sa solicite angajatorilor contribuirea cu o anumita cota (nespecificata) din fondul de salarii la finantarea respectivului fond "de acoperire a creantelor salariale".

Inca de la aparitia acestor reglementari (in anul 2007), statul roman a ales varianta sa ceara angajatorilor - si nu sa alimenteze fondul de la bugetul public - contributii de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Intre timp (din 2007 pana in prezent), contributiei respective i s-au mai adaugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de munca, iar acum, pentru 2018, este prevazuta o cota de 2,25%. Dar sumele astfel platite nu vor ajunge sa alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma sa alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, in loc ca bugetul sa acopere riscurile/creantele salariale, angajatorii vor acoperi si aceste riscuri, si, in plus, vor contribui - dovedindu-si "solidaritatea" ceruta de Guvern - inclusiv la bugetul public. Masura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru ca ei se vad fortati sa "solidarizeze" platind bani intr-un buget pe care nimeni nu stie cum il vor folosi guvernantii, pe langa alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia finntat de la buget.

Cresterea salariului minim pe economie

Angajatorii au transmis recent ca ar fi inteles mesajul Guvernului potrivit caruia economia nu mai poate creste cu salarii mici, dar solicita sa fie lasati sa mareasca lefurile angajatilor "in logica economica", nu printr-o masura administrativa.

In chestiunea majorarii salariilor, reprezentantii mediului de afaceri par a fi impartiti in doua tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta intrunire a Consiliului National Tripartit ar fi agreat aceasta masura - potrivit Guvernului - ca pe "o oportunitate" de a-si fideliza salariatii, dar de cealalta parte reprezentantii asociatiilor de business care nu participa la dialogul social institutionalizat resping obligativitatea de a mari salariile, impusa pe cale strict administrativa.

Per ansamblu, masurile fiscal-bugetare propuse de Guvern sunt considerate pripite de catre liderii mediului de afaceri, cata vreme economia creste si nu sunt semnale ca ar urma o criza in viitorul apropiat, astfel ca s-a solicitat o perioada de respiro (3-6 luni) pentru analizarea mai profunda si adoptarea acestora intr-o forma agreata de toate partile implicate.

In ceea ce-i priveste pe politicieni, opozantii acestor schimbari atentioneaza ca economia ar putea fi aruncata in haos, iar presedintele tarii, Klaus Iohannis a atacat direct masurile fiscale anuntate de coalitia de guvernare, spunand ca aceasta se comporta ca omul care castiga tot mai mult, dar se si imprumuta tot mai mult de la banci.
Presedintele PSD Liviu Dragnea a declarat vineri ca neplata contributiilor sociale ale angajatilor de catre angajatori va fi clasificata din nou despre infractiune. El a precizat ca acest lucru va fi prevazut in ordonanta care urmeaza sa fie adoptata vineri de Guvern sau daca nu, intr-o lege ulterioara.

Intrebat ce se va intampla daca angajatorul, in numele angajatului, intarzie sau nu plateste contributiile sociale, Dragnea a raspuns: "Ati atins un subiect foarte important, care nu s-a discutat pana acum".

El a precizat ca acest lucru va redeveni infractiune. "Toate contributiile vor deveni stopaj la sursa. Daca nu vor fi platite, asta inseamna infractiune. Asta inseamna ca vom avea garantia ca toate aceste contributii vor fi platite pana la ultimul leu", a declarat Liviu Dragnea intrebat de jurnalisti ce se intampla daca angajatorul nu plateste contributiile.

Intrebat daca aceste prevederi vor fi incluse in Ordonanta care va fi dezbatuta vineri, liderul social-democrat a sustinut: "Vor fi in Ordonanta sau in Parlament. Posibil sa fie in Ordonanta. Ei (Guvernul, n.r.) vor aproba azi, nu stiu exact forma finala, dar principiul este discutat si acceptat in coalitie".

Inainte se pedepsea cu inchisoarea

Pana in anul 2015, retinerea si nevirarea contributiilor sociale era pedepsita cu inchisoarea. Ulterior, o decizie a Curtii Constitutionale a declarat neconstitutionala aceasta prevedere, astfel ca in prezent practica neplatii contributiilor se poate pedepsi cu cel mult amenzi contraventionale.

O decizie a CCR, publicata in Monitorul Oficial pe 6 iulie 2015, a declarat neconstitutional art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care prevedea ca reprezinta infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 6 ani retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, potrivit avocatnet.ro.

02-11-2017
Ministerul Afacerilor Interne a lansat in dezbatere publica un pachet legislativ care are rolul sa intareasca siguranta politistilor si a cetatenilor, a anuntat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, ministrul Carmen Dan.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a spus ca pachetul vizeaza in special politistii din strada.

"Cele mai multe propuneri vin din partea celor care lucreaza in strada si care sunt expusi direct unor riscuri profesionale. Prin aceasta lege ne dorim sa intarim autoritatea politistului nu prin forta, ci prin transparenta. Aceste schimbari legislative reprezinta raspunsul institutional la o realitate cruciala reflectata in cresterea numarului de agresiuni intreptate impotriva personalului MAI, fapte care, din nefericire, au avut ca rezultate si moartea unor politisti, colegi de-ai nostri: situatia lui Gheorghe Nistor de la Maramures si Sorin Vezeteu de la Suceava. Separat de aceste cazuri, trebuie mentionata cresterea cu aproape 22 de procente a cazurilor de ultraj savarsite asupra personalului MAI in primul semestru al acestui an, fata de perioada similara a anului trecut. De prea multe ori, cele mai simple interactiuni dintre politist si cetatean, cum ar fi legitimarea, escaladeaza intr-o spirala a conflictului", a spus ministrul Carmen Dan.

Proiectul prevede o serie de reguli de ordin interior, pe care trebuie sa-l respecte politistii, insa acestea se vor transforma in lege, ceea ce inseamna ca si cetatenii vor putea afla unde incepe datoria politistului, dar si daca acesta savarseste un abuz.

Acest pachet legislativ vizeaza si mai multe modificari, menite sa intareasca respectarea legii. De exemplu, refuzul unui cetatean de a se legitima sau de a se prezenta la sediul Politiei, atunci cand exista o solicitare legala va fi sanctionat cu amenda cuprinsa intre 500 si 1.500 de lei, fata de maximul de 500 de lei, din prezent.

"Se pare ca acest cuantum al amenzii nu are efectul dorit de legiuitor, pentru ca intalnim des situatii in care, prin atitudinea lor, diverse persoane desconsidera autoritatea statului. Trebuie spus ca acest refuz obliga autoritatile statului la un consum suplimentar de resurse pentru a realiza prin alte modalitati identificarea persoanei", a spus secretarul general adjunct al MAI, Giani Nica.

Mai mult, noul act normativ prevede faptul ca persoanele care nu au fost legitimate pot fi retinute pentru 24 de ore.

"Dupa verificarea situatiei persoanei si luarea masurilor legale, politistul are obligatia de a permite acesteia sa paraseasca sediul Politiei. La expirarea termenului, persoana are dreptul de a parasi sediul Politiei, chiar daca identitatea sa nu a putut fi stabilita", se arata in documentul mentionat.

Tot aici, este prevazut ca politistul are dreptul de a patrunde intr-o locuinta, fara acceptul proprietarului, daca exista indicii potrivit carora sunt persoane in pericol, victime ale unor atacuri. In aceasta situatie, inainte de a patrunde intr-un spatiu privat, politistul are obligatia de a raporta ca urmeaza sa faca acest lucru si nu are voie sa efectueze perchezitii.
Impunerea unui salariu minim de 1.900 de lei, de la 1 ianuarie, va lovi direct in micii antreprenori, care vor fi cei mai afectati, dar va aduce mai multi bani la buget din contributii sociale.

Potrivit calculelor efectuate de specialisti in contabilitate, majorarea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei va conduce la o crestere a salariului net cu 97 de lei, dar in acelasi timp va determina o crestere a taxelor datorate cu 65 de lei.

Astfel, salariul net va urca de la 1.065 de lei la 1.163 de lei, in timp ce nivelul total al contributiilor aferente va creste de la 715 la 780 de lei, pentru un salariat care nu are nicio persoana in intretinere. Masura va afecta in special companiile cu salariati platiti la nivelul salariului minim.

Majorarea abrupta a salariului minim in ultimii ani a dus la o migrare la "gri" a contractelor de munca, numarul salariatilor din economie platiti la acest nivel crescand de la un an la altul. Potrivit unor estimari, numarul angajatilor cu salariul minim s-a triplat in ultimii 6 ani, dupa majorarile succesive decise de guverne. Unele estimari arata ca circa 1,5 milioane de contracte de munca sunt remunerate la nivelul salariului minim, ceea ce inseamna aproximativ 30% din total. Sa nu uitam ca in 2010 salariul minim brut era de 600 de lei. In paralel cu aceasta indexare uriasa, angajatorii, mai ales micile firme, se asteptau de la Guvern la o reducere a nivelului de taxare, ca sa poata suporta costurile cu forta de munca. Insa acest lucru nu s-a intamplat.

Lovitura pentru micile afaceri

"Statul va obtine 65 de lei in plus la fiecare salariu minim. Ca de obicei, statul are de castigat prin cresterea salariului minim. Statul, ca stoarce mai multe impozite, si corporatiile, care sunt ici-colo concurate de micii antreprenori. Si pe urma ne intrebam de ce emigreaza lumea. De ce avem atata concentrare economica, 1% din firme detin 60% din cifra de afaceri totala din Romania. Ne intrebam de ce romanii nu dezvolta afaceri. Cum ai tu grija de saraci? Punandu-le un bir suplimentar celor care le ofera un loc de munca?", scrie pe o retea de socializare profesorul de economie Bogdan Glavan.

Codul Fiscal, modificat pe ultima suta de metri

Pe de alta parte, Ministerul Finantelor vrea sa modifice iar prin ordonanta de urgenta Codul Fiscal, pe ultima suta de metri, iar schimbarile vor fi numeroase. Proiectul publicat pe site-ul Finantelor prevede micsorarea impozitului pe venit de la 16%, cat este in prezent, la 10% incepand cu 1 ianuarie 2018, pentru urmatoarele categorii de persoane/venituri: activitati independente, salarii si asimilate salariilor, cedarea folosintei bunurilor, investitii, pensii, activitati agricole, silvicultura si piscicultura, premii, alte surse.

De asemenea, contributiile sociale vor fi trecute de la angajator la angajat, iar numarul lor va scadea la trei: contributia pentru pensie (CAS) si cea pentru sanatate (CASS) vor fi platite pentru salariat, iar contributia asiguratoare pentru munca va fi suportata de angajator. In definitiv, insa, angajatorul este cel care scoate din buzunar toti banii.

Avertismente de la oamenii de afaceri

Transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat va incuraja migrarea catre forme alternative de impozitare a muncii si, implicit, va accentua impactul bugetar negativ, au atras atentia reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania - AmCham, intr-un comunicat de presa. "Aceste masuri multiple intervin la scurt timp dupa introducerea mai multor modificari de politica fiscala, in acelasi regim de adoptare rapida, ceea ce creeaza instabilitate si confuzie in mediul de afaceri cu privire la impactul acestor masuri precum si cu privire la procedura lor de implementare", arata sursa citata.

In viziunea AmCham Romania, una dintre masurile cu cel mai amplu impact este transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat. "Desi motivatia si beneficiile acestei modificari continua sa fie neclare, sunt evidente implicatiile negative la nivelul pietei fortei de munca, atat in termeni de costuri salariale, cat si prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii intre diverse categorii de contribuabili", explica specialistii AmCham Romania. Totodata, acestia fac referire si la impozitul pe profit, afirmand ca este nevoie de acordarea unei perioade de minimum 6 luni inainte de intrarea in vigoare a legislatiei. De asemenea, si impozitul pentru microintreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect negativ asupra firmelor.

Noi cresteri de taxe la orizont

Potrivit sursei citate, "este ingrijorator impactul bugetar negativ generat de pachetul de masuri fiscale anuntate, de aproximativ 5 miliarde lei in anul 2018 si intre 3 si 4 miliarde in anii 2019-2020, ceea ce ar putea conduce la franarea unei evolutii sustenabile a economiei si ar pune presiune pe incadrarea in tinta de deficit bugetar de 3% in anii urmatori". "Consideram ca trebuie evitate orice masuri care ar putea atrage cresteri viitoare de taxe si impozite sau scaderea/reducerea finantarii pentru investitii in infrastructura, educatie, sanatate, cercetare etc. care sa sustina dezvoltarea Romaniei", mai sustine AmCham Romania.

Romania poate retrai momentele din 2009

Totul este ciclic si vor veni momente mai grele, asa ca Romania poate retrai momentele din 2009-2010, daca nu facem ce trebuie, a declarat ieri Dragos Anastasiu, reprezentantul Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), intr-o conferinta de presa.

"Suntem pe finalul anului 2017 si traim, cumva, un paradox. In loc sa facem o conferinta de presa si sa sarbatorim cel mai bun an din punct de vedere economic al Romaniei dupa criza si cea mai mica rata a somajului de dupa Revolutie, iata ca noi va vom transmite o profunda si grava ingrijorare. (...) Putem sa retraim momentele din 2009-2010, daca nu facem ce trebuie", a spus Anastasiu, citat de Agerpres. Acesta a reiterat ideea ca a crescut consumul si a atras atentia asupra faptului ca grija pentru a pune deoparte resurse pentru momentele grele este foarte mica.

De asemenea, Dragos Rosca, presedintele Romanian Business Leaders, a atras atentia asupra indicatorilor macroeconomici care starnesc ingrijorare.

"Avem o crestere economica alimentata de consum, se adanceste deficitul comercial, creste creditarea si se majoreaza deficitul fiscal. Sunt elemente care se intamplau si in 2008. De asemenea, in 2017, avem o datorie publica de doua ori mai mare (decat in 2008 - n. r.), o forta de munca mai redusa si o scadere semnificativa a investitiilor publice", a declarat reprezentantul RBL.
Falia salariala dintre angajatii bugetari si cei din mediul privat s-a marit in ultimii ani, iar de la anul are toate sansele sa se adanceasca si mai mult. Pentru aproape orice angajat al ministerelor, indiferent cat de insignifiant este el pe scara ierarhica, stresul si nervii de la serviciu sunt rasplatiti cu mai multi bani la salariu. La un calcul sumar constatam ca, lunar, ministerele cheltuiesc numai cu sporurile acordate angajatiilor din administratiile centrale cu mult peste sase milioane de lei, de la acest calcul fiind exceptate Ministerele de Interne si cel al Apararii.

Pentru un bugetar, o zi de munca nu este ceea ce am putea fi tentati sa credem. Bugetarul este o persoana care isi asuma responsabilitati insutite comparativ cu angajatii din mediul privat deoarece el asuda pentru bunul mers al tarii, pentru a crea cadrul propice ca mediul privat sa se dezvolte si, evident, sa castige foarte multi bani. El isi asuma zilnic pericole imense pentru ca simpul fapt de a sta pe scaun in fata unui calculator poate deveni un lucru extrem de periculos. De exemplu, isi poate turna in poala, din greseala, una din cele cinci cafele fierbinti pe care le bea zilnic de plictiseala, in timp ce posteaza febril pe retelele de socializare. De altfel, in sine lucru la calculator este daunator pentru vedere. Asta ca sa nu mai vorbim cu pixul, stiloul, carioca sau oricare alt obiect cu care se pot asterne pe hartie gandurile poate deveni oricand un obiect periculos pentru sanatatea lui. Aceste sunt suficiente argumente pentru ca bugetarilor din ministere sa li se acorde un generos spor pentru conditii de munca.

Femeia de serviciu si soferul, coloana vertebrala a sistemului

Cum in orice armata moderna, unde maistrii militari si subofiterii sunt coloana vertebrala, la noi, in sistemul juridic, femeile de serviciu si soferii par a insemna acelasi lucru. La Ministerul Justitiei, femeia de serviciu si soferul primesc un spor pentru conditii grele de munca, vatamatoare sau periculoase. Tot surprinzator este si faptul ca femeia de serviciu figureaza si la categoria "spor pentru personalul cu atributii de coordonare si control si cel care efectueaza lucrari in legatura cu activitatea penitenciarelor". Cum datul cu mopul prin celule poate fi incadrat fara nici o problema la sectiunea lucrari in penitenciare, femeia de serviciu este pe drept beneficiara acestui spor care in cazul ei a fost de 112 lei in luna octombrie. Nu este deloc mic "suplimentul" pentru omul de serviciu daca avem in vedere ca luna trecuta la nivelul ministerului cel mai mare spor de acest fel a fost de 996 de lei. Pentru conditii grele de munca, vatamatoare sau periculoase cel mai mare spor platit luna trecuta a fost de 2.988 lei. Unii angajati mai primesc, eventual, de o indemnizatie pentru titlul de doctor in suma de 725 de lei.

3.050 de lei a fost in luna octombrie cel mai mare spor de solicitare neuropsihica si de confidentialitate platit de Ministerul Justitiei, el fiind incasat de un secretar de stat.

De aceleasi sporuri ca in Ministerul Justitiei beneficiaza si procurorii Ministerului Public, ei avand in plus decontarea chiriilor, accesul gratuit la medicamente si proteze, precum si decontarea a trei calatori dus-intors.

Ministerul Agriculturii, in top bonusurilor

Daca este sa evaluam conditiile de munca in functie de sporurile platite, am puteam spune ca cei din Ministerul Agriculturii isi desfasoara activitatea in cele mai vitrege conditii, luna trecuta valoarea lor fiind de circa 806.000 lei. Nici cei din Ministerul Transporturilor nu se pot plinge, aici acest spor insumand putin peste 695.000. La acest capitol celelalte ministere au platit sume ceva mai mici. Astfel, la Ministerul Muncii cuantumul platit angajatiilor din administratia centrala a fost in octombrie de peste 495.000 de lei, la Mediu de 469.000 de lei, la Sanatate de 358.340, iar la Ministerul Culturii de circa 323.000 lei.

Suplimente de peste 775.000 lei la Educatia

Personalul din administratia centrala a Ministerul Educatiei a beneficat in luna august, ultima raportare pe siteul "transparenta-bugetara.gov.ro", de sporuri in cuantum de peste 775.000 lei. Astfel, la capitolul "alte sporuri" figureaza suma de 689.303 lei, iar la capitolul "alte drepturi salariale in bani" suma de 86.380 lei.

Ce se ascunde dupa "alte drepturi salariale"

Ministerele isi rasplatesc personalul din administratiile centrale si cu alte bonusuri, dar ele nu sunt nominalizate, regasindu-se la capitolul "alte drepturi in bani". Excepand Ministerul Apararii si cel de Interne, care functioneaza in conditii si reglementari speciale, precum si Ministerul Finantelor care nu publica datele privind executia bugetara, pentru bonusurile financiare acordate angajatiilor la categoria "alte drepturi" cei mai multi bani ia acordat in luna septembrie Ministerul Muncii-158.194 de lei, Ministerul Transporturilor-140.000 de lei si Ministerul Culturii-139.000 de lei. La Ministerul Educatiei la acest capitol figureaza 86.380 de lei, in schimb angajatii de aici compenseaza cu ajutorul capitolului "alte sporuri" in dreptul caruia figureaza suma de 689.303 lei (conform executiei bugetare din august, ultima raportata).

S-au pregatit sporurile pentru 2018

La sfarsitul lunii septembrie Ministerul Dezvoltarii a publicat proiect care stabileste ce fel de sporuri vor primi de la 1 ianuarie 2018 angajatii din administratia publica centrala si unitatile teritoriale, conform cerintelor legii salarizarii unitare. Potrivit notei de fundamentare, bugetarii vor primi:

- Spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare - intre 5% si 15% din salariul de baza, in functie de numarul factorilor de risc.

Personalul din institutiile publice sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor:

- Spor pentru conditii deosebite de munca vatamatoare/periculoase - de pana la 35%;

- Sporul pentru conditii deosebit de periculoase - de pana la 75%;

- Sporul de izolare si pentru conditii deosebite de munca - de pana la 20%.

Personalul din Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" si comisariatul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" din cadrul Garzii Nationale de Mediu, care isi desfasoara activitatea in teritoriul rezervatiei, beneficiaza de un spor de izolare de pana la 20% din salariul de baza.

Transparenta bugetara lasa de dorit

Transparenta bugetara este pentru unele ministere, cum ar fi cel al Finantelor sau cel al Dezvoltarii obtionala. Executiile bugetare nu sunt postate pe site-ul "transparenta-bugetara.gov.ro", iar pe site-ul ministerelor informatiile sunt extrem de lacunare. De altfel, in ceea ce priveste raportarile privind veniturilor lunare ale angajatiilor postate pe site-urile proprii de ministere, fiecare publica cam ce vrea, cand vrea si cat vrea sa se stie despre modul in care sunt cheltuiti banii publici. Altii nu publica nimic pentru ca oricum nu exista sanctiuni pentru nerespectarea transparentei bugetare.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joi, ca legea ajutoarelor sociale a avut si efecte nedorite, afirmand ca in perioada urmatoare Guvernul si Parlamentul trebuie sa gaseasca cea mai buna forma a legii pentru ca oamenii care pot munci sa nu mai beneficieze de ajutoare sociale.

"Din pacate, o idee generoasa care a fost lansata cu multi ani in urma - legea ajutoarelor sociale - a avut si efecte nedorite, in sensul ca sunt multi cetateni romani activi care pot munci si care prefera sa se multumeasca doar cu ajutoarele sociale, in conditiile in care foarte multe companii din Romania spun ca nu au forta de munca suficienta", a declarat presedintele PSD, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a afirmat ca Parlamentul si Guvernul trebui sa gaseasca o varianta pentru ca oamenii care pot munci sa nu mai primeasca ajutoare sociale.

"Aici, si Guvernul si Parlamentul sa ne gandim in perioada urmatoare care sa fie cea mai buna forma pentru ca cei care intr-adevar au nevoie si nu pot munci sa fie ajutati, dar ceilalti sa nu mai poata sa beneficieze de ajutoare sociale", a spus Dragnea.
Oficialii companiilor din energie au pareri diferite in ceea ce priveste gazele stocate pentru aceasta iarna, unii dintre ei intrebandu-se daca vom avea suficiente pentru a ne incalzi. In acelasi timp, Comisia parlamentara de ancheta privind activitatea Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE) sustine ca va cere o ancheta pentru a vedea daca in acest an pretul a fost corect.

Presedintele general al Engie Romania, Eric Stab, a declarat joi, la audierile din comisie, ca gazele ar putea deveni insuficiente pentru primul trimestru din 2018. "Daca va fi o iarna grea, va fi suficient gaz pentru la iarna? Nu suntem siguri. Speram, dar nu avem nicio garantie", a precizat Stab.

El a adaugat ca, in conditiile unui deficit, se va ajunge la intreruperea furnizarii catre unii consumatori: "Daca nu vor ajunge ar trebui sa intrerupem furnizarea catre anumiti clienti mari, industriali. Planul de urgenta ar trebui actualizat pentru aceasta iarna".

Suficient gaz inmagazinat

Cu toate acestea, reprezentantul companiei a precizat ca Engie si-a realizat in totalitate obligatia de stocare a gazelor. "Obligatia de inmagazinare a fost emisa foarte tarziu. Noi ne-am indeplinit in totalitate obligatia de inmagazinare, am stocat chiar mai mult, insa nivelul obligatiei nu este stabilit de noi, ci de ANRE", a mai spus Stab.

Si producatorul de gaze detinut de stat, Romgaz, a anuntat joi ca si-a indeplinit obligatia de stocare gaze naturale si ca are inmagazinate 633,83 milioane metri cubi gaze naturale, depasind obligatia de stocare conform ordinului ANRM.

"Romgaz si-a indeplinit obligatia de stocare gaze conform ordinului ANRE, depasind cantitatea la care era obligata sa stocheze. Compania isi reafirma angajamentul pentru a respecta toate reglementarile in vigoare si subliniaza ca orice informatie nereala vehiculata in presa poate alimenta o criza nereala in piata gazelor in apropierea sezonului rece referitor la aprovizionarea cu cantitatile de gaze naturale necesare", arata Romgaz, intr-un comunicat citat de News.ro.

La ora actuala, Romgaz are inmagazinate 633,83 milioane metri cubi si avea obligatia sa inmagazineze peste 300 milioane metri cubi, iar capacitatea totala de stoc este de 1,93 miliarde metri cubi, depasind stocul minim obligatoriu care era de 1,78 miliarde metri cubi, pentru toti operatorii din piata, arata datele companiei.

Mai devreme, in cadrul audierilor, secretarul de stat in Ministerul Energiei Robert Tudorache a aratat ca Romania are stocate pentru iarna mai multe gaze decat necesarul estimat. "Conform hotararii de Guvern, avem obligatia de a inmagazina pentru aceasta iarna o cantitate de gaze de doua miliarde de metri cubi. In acest moment, avem in depozite 2,23 miliarde de metri cubi, astfel ca obligatia de inmagazinare este depasita, ca in fiecare an", a precizat Tudorache, citat de Digi.ro.

Preturile, mai mari in aceasta iarna

"Pretul gazelor a crescut in acest an de la 60 lei /mwh in martie, la 72-75 lei mwh in timpul verii, iar acum a ajuns si la 105 lei mwh. In aceasta iarna, preturile vor fi mult mai mari decat in iernile trecute", a spus Eric Stab.

Investigatie privind pretul

Comisia parlamentara privind activitatea ANRE a decis in cadrul sedintei de joi sa solicite ANRE si Consiliului Concurentei demararea unei investigatii privind stabilirea pretului gazelor in acest an.

"Vrem sa vedem care a fost modul in care producatorii au stabilit pretul in anul 2017, ce argumente au avut, ce instrumente de piata au fost folosite pentru tranzactiile de gaze, precum si daca pretul este corect, competitiv si bazat pe regulile stabilite de ANRE", a spus presedintele comisiei, Iulian Iancu, citat de Agerpres.

01-11-2017
Specialistii sustin ca indicele ROBOR, cel in functie de care se calculeaza dobanzile la majoritatea creditelor in lei, ar putea ajunge la 5% in maxim sase luni. Asta daca Guvernul PSD-ALDE continua cu aceleasi masuri fiscal-bugetare.

"Un ROBOR de 5% pe termen scurt nu e tocmai lipsit de sens. Pe de alta parte, in jurul valorii de 2%, cat este acum, se vede clar efortul BNR prin injectii de lichiditate. Daca ele nu s-ar face, probabil ca s-ar ajunge mult mai repede catre 5%", a declarat, pentru ZF, consultantul Rares Nilas.

Acesta a mai precizat ca vede ROBOR-ul la 5% "intr-un orizont de maxim sase luni daca politica bugetara, corelata cu cea fiscala, va merge in aceeasi directie ca acum".

Specialistul spune ca ar trebui luat in calcul si deficitul bugetar. Asta in contextul in care institutiile europene au avertizat Romania ca ar putea depasi deficitul de 3%, iar datele Eurostat pe trimestrul al doilea din acest an au aratat ca Romania a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeana: 4,1%.
Executivul sustine ca trecerea contributiilor exclusiv in sarcina angajatilor este o "masura buna" in opinia patronatelor, desi acestea s-au pronuntat recent impotriva ei. Sindicatele avertizeaza ca povara fiscalitatii va fi trecuta pe umerii celor cu venituri nesalariale. Olguta Vasilescu ii contrazice pe sindicalisti: netul veniturilor din activitati independente va creste cu 7,1%.

UPDATE, ora 13,00: In replica la pozitia sindicatelor, ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a spus ca, de fapt veniturile nesalariale ale angajatilor vor creste, nu vor scadea, si ca obligatia patronilor de a nu scadea salariile nu va fi introdusa in Codul fiscal, pentru ca acestia au convenit cu Executivul sa nu le scada.

Ministrul a comentat o declaratie a liderului sindical Bogdan Hossu, care avertizase ca, daca angajatorii nu cresc salariul brut, netul angajatilor va scadea cu 16%.

"Dl Hossu, cum face de fiecare data, a interpretat vorbele patronatelor. In momentul in care premierul a intrebat, cu subiect si predicat, ca sa nu mai fie niciun fel de discutie, reprezentantii patronatelor daca au de gand sa scada salariile din mediul economic, toti au spus: nici gand de asa ceva. Cu atat mai mult cu cat prevederile noului Cod fiscal aduc foarte multe facilitati mediului de afaceri", a spus ministrul, precizand ca salariile nu vor scadea, asa cum nu vor fi diminuate nici veniturile din activitati independente, care vor creste cu 7,1%.

Intrebata daca Guvernul va mai introduce in Codul fiscal o prevedere prin care patronii sa fie obligati sa nu scada salariile nete, asa cum spunea recent ministrul de Finante Ionut Misa, Olguta Vasilescu a raspuns: "Nu mai avem de ce s-o introducem".

Stirea initiala:

Discutiile purtate marti intre reprezentanti ai Guvernului si cei ai marilor confederatii sindicale si patronale, care au participat la Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, nu au avut un rezultat clar in ceea ce priveste transferul contributiilor din sarcina angajatorului, in cea a angajattului, ci doar in privinta cresterilor salariale.

Desi premierul Mihai Tudose si ministrul de Finante, Ionut Misa, le-au spus celor din sindicate si patronate ca transferul contributiilor de la angajator la angajat nu va avea un impact negativ asupra salariilor nici in sectorul public, nici in cel privat, sindicatele nu au fost de acord, cerand ca acestea sa fie platite in continuare de angajator.

"Patronatele au apreciat ca este vorba despre o masura foarte buna, sindicatele s-au pronuntat pentru pastrarea actualei legislatii in ceea ce priveste plata contributiilor pe salarii", a informat Executivul.

Afirmatia facuta de Executiv, potrivit careia patronatele sunt de acord cu trecerea contributiilor sociale exclusiv in sarcina angajatilor este contrazisa de nenumaratele pozitii oficiale ale CNIPMMR si a analistilor financiari, care au aratat ca aceste masuri cresc fiscalitatea pentru intreprinderile mici si mijlocii, cresc birocratia pentru angajator, prin incheierea de acte aditionale la toate contractele individuale de munca, majorandu-se totodata si cheltuielile administrative.

Peste 60% din persoanele ocupate, altele decat salariatii, sunt expuse riscului de saracie

Pe de alta parte, sindicalistii afiliati Blocului National Sindical (BNS) au comunicat ca, pe langa cele aproximativ 5 miliarde lei pe care le pierde bugetul consolidat al statului, ceea ce va pune "in pericol investitii, cresteri salariale anuntate, asigurarea in bune conditii a serviciilor publice, politici si reforme publice", exista un risc major ca mai mult de jumatate dintre angajatii care obtin venituri de natura nesalariala sa ajungta in pragul saraciei.

"Peste 60% din persoanele ocupate, altele decat salariatii, sunt expuse riscului de saracie. Ultimii 6 ani de crestere economica sustinuta, nu au adus aproape nici o schimbare pentru acestia. Riscul de saracie si excluziune sociala se amplifica insa si in cazul salariatilor. Doar intr-un singur an, in 2016, rata riscului de saracie in randul salariatilor a crescut cu 12%, fiind cea mai mare crestere la nivel european. Reducerea cotei unice la 10% limiteaza si mai mult spatiul fiscal pentru un tratament fiscal favorabil celor cu venituri reduse. In plina criza a fortei de munca Guvernul este dispus sa precarizeze pozitia populatie ocupate, la nivel de drepturi, lasandu-i sa-si gestioneze pe cont propriu relatia cu angajatorul", sustin reprezentantii BNS.

De exemplu, un salariat cu un castig salarial brut de 700 de lei, cu un contract individual de munca cu timp partial, fara alte venituri de la alte locuri de munca, in conditiile pastrarii fiscalitatii actuale, ar primi un salariu net de 539 lei, dupa transferul contributiilor sociale, chiar si dupa ajustarea corespunzatoare cresterii salariului minim (22,5%), salariatul va primi un salariu net cu 242 lei mai mic, adica 297 lei, in conditiile in care plateste impozit pe salariu 0.

Salariul mediu net scade

Calculele BNS, care compara nivelul salariului mediu brut din 2018 cu si fara transferul contributiilor de la angajator la an gajat, arata ca salariul mediu net va scadea cu 24 lei, in timp ce cheltuiala angajatorului se va diminua cu 47 lei, iar statul va colecta la bugetul consolidat cu 23 lei mai sputin pentru fiecare salariu mediu. Astfel, contributiile sociale datorate de angajat si angajator cresc cu 173 lei, iar impozitul pe salarii datorat scade cu 196 lei.

"Daca ne referim insa la castigul salarial mediu al salariatilor din sectorul concurential, altii decat cei platiti la nivelul salariului minim, efectul transferului inseamna: castigul salarial mediu net scade cu 96 lei, cheltuiala angajatorului scade cu 175 lei, veniturile colectate la bugetul consolidat scad cu 79 lei, respectiv: contributiile sociale datorate de angajat si angajator cresc cu 167 lei, impozitul pe salarii datorat scade cu 246 lei", a informat BNS.

Angajatii pe drepturi de autor si PFA ar putea fi nevoiti sa-si faca singuri asigurarea medicala

Pe de alta parte, sindicalistii avertizeaza ca modificarile permit anumitor categorii sa beneficieze gratuit de servicii medicale: pensionarii, somerii, asistatii social, persoanele aflate in concediu medical sau de crestere copil, personalul monahal si detinutii straini ce urmeaza a fi expulzati.

Pe termen lung, anumite categorii de angajati care nu primesc venituri salariale ar putea ramane fara asigurari medicale.

"Persoanele ce obtin venituri din drepturi de autor nu mai platesc contributii de asigurari de sanatate. Lucratorii pe cont propriu (PFA) ce obtin venituri lunare din activitati independente mai mici decat salariul minim brut si nu au si statut de salariat, nu mai sunt obligati la plata contributiei de asigurari de sanatate. Dincolo de tratamentul fiscal favorabil pe termen scurt, pe termen lung aceste persoane nu vor beneficia de asigurare medicala, decat in masura in care decid sa se asigure in mod voluntar", sustin sindicalistii.

Plenul Senatului a adoptat tacit propunerea legislativa privind apararea impotriva incendiilor prin care beneficiarii constructiilor vor fi obligati, pana la obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu, sa amplaseze deasupra intrarilor panouri de instiintare despre lipsa autorizatiei.

Senatul a adoptat tacit, luni, propunerea legislativa pentru completarea Legii 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor.

Propunerea legislativa, initiata de un grup de parlamentari preponderent PMP, dar sustinuta de membri ai tuturor partidelor, prevede ca, pana la obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu, beneficiarii investitiilor in constructii si amenajari publice vor avea obligatia de realizare si amplasare a unor panouri de instiintare in dreptul intrarilor in spatiile respective.

"In acest domeniu, normele juridice nu au fost suficiente pentru a preveni tragedii prin pierderea de vieti omenesti ca urmare a incendiilor, din punct de vedere statistic riscul de incendiu ramanand cel mai frecvent tip de risc care poate genera situatii de urgenta", se arata in expunerea de motive.

Potrivit textului legislativ, panourile de instiintare vor avea urmatorul continut tiparit cu litere de tipar de culoare de avertizare galben, de minimum 10 cm pe fundal alb: "acest spatiu functioneaza fara autorizatie de securitate la incendiu".

Nerespectarea obligatiei de realizare si amplasare a panourilor de instiintare in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a legii se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 de lei la 50.000 de lei, se mai arata in proiectul legislativ.

In cazul acestui proiect, Camera Deputatilor este for decizional.
Romanii de peste hotare care doresc sa isi deschida o afacere acasa pot sa se inscrie in programul Diaspora StartUp, in cadrul caruia trei proiecte, selectate castigatoare, pot beneficia de o finantare nerambursabila de pana la 40.000 de euro, a informat Fundatia CAESAR, prin intermediul unui comunicat de presa.

"Fundatia CAESAR anunta lansarea inscrierilor pentru trei proiecte `Diaspora StartUp`, finantate din fonduri europene disponibile prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020, Axa prioritara 3 `Locuri de munca pentru toti`. Fiecare proiect eligibil, selectat drept castigator, va beneficia de o finantare nerambursabila de pana la 40.000 de euro (co-finantare zero). Programul se adreseaza cetatenilor romani cu varsta minima de 18 ani, care au locuit peste hotare in ultimele 12 luni si doresc sa-si deschida o afacere in tara", a anuntat sursa citata.

Candidatii trebuie sa faca dovada experientei sau studiilor in strainatate in domeniul in care intentioneaza sa-si deschida afacerea. Scopul proiectelor este incurajarea antreprenoriatului romanesc prin sustinerea infiintarii de companii cu profil non-agricol, in zona urbana, in toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov.

Durata de implementare a fiecarui proiect este de maximum 36 de luni. In perioada imediat urmatoare, Fundatia CAESAR va organiza campanii de informare si promovare, in mediile online si offline. Evenimente dedicate primei etape a proiectelor vor avea loc in centre de referinta din diaspora precum Londra, Paris, Berlin, Bruxelles, insa inscrierile sunt deschise pentru orice cetatean roman din diaspora care indeplineste conditiile de eligibilitate.

Toti cei interesati se pot inscrie online pentru prima etapa de evaluare, prin accesarea formularului disponibil la adresa: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfGpvx71HTjPB84k-r6q5AgBjytsuOKSSYc1QstVC5El-u0Fw/viewform.

Pagina de prezentare a proiectului poate fi accesata la adresa: http://www.fundatiacaesar.ro/caesar-diaspora-startup/.

In vederea obtinerii unor informatii suplimentare pot fi contactati reprezentantii fundatiei, la adresa: antreprenoriat@fundatiacaesar.ro.

Fundatia CAESAR - Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani - este o comunitate de experti, un laborator de idei si o platforma de actiune civica pentru dezvoltarea economica si consolidarea democratica a Romaniei, se mentioneaza in comunicat.
Daca Executivul aproba toate modificarile propuse de Ministerul de Finante, impozitele anuale se vor modifica astfel:

Mijloace de transport cu doua axe.

1. Masa de cel putin 12 tone, dar mai mica de 13 tone - pentru sistem de suspensie pneumatica sau echivalentele recunoscute 0 lei / pentru alte sisteme de suspensie pentru axele motoare 142 lei / an (in prezent sunt 0, respectiv 133 lei/an)

2. Masa de cel putin 13 tone, dar mai mica de 14 tone - 142 lei/an (acum este 133 lei/an), respectiv 395 lei/an (acum este 367 lei/an)

3. Masa de cel putin 14 tone, dar mai mica de 15 tone - 395 lei/an (acum este 367 lei/an), respectiv 555 lei/an (acum este 517 lei/an)

4. Masa de cel putin 15 tone, dar mai mica de 18 tone - 555 lei/an (acum este 517 lei/an), respectiv 1.257 lei/an (acum este 1.169 lei/an)

5. Masa de cel putin 18 tone - 555 lei/an (acum este 517 lei/an), respectiv 1.257 lei/an (acum este 1.169 lei/an).

Mijloace de transport cu trei axe.

1. Masa de cel putin 15 tone, dar mai mica de 17 tone - pentru sistem de suspensie pneumatica sau echivalentele recunoscute 142 lei/an (acum este 133 lei/an), pentru alte sisteme de suspensie pentru axele motoare 248 lei/an (acum este 231 lei/an)

2. Masa de cel putin 17 tone, dar mai mica de 19 tone - 248 lei/an (acum este 231 lei/an), respectiv 509 lei/an (acum este 474 lei/an)

3. Masa de cel putin 19 tone, dar mai mica de 21 tone - 509 lei/an (acum este 474 lei/an), respectiv 661 lei/an (acum este 615 lei/an)

4. Masa de cel putin 21 tone, dar mai mica de 23 tone - 661 lei/an (acum este 615 lei/an), respectiv 1.019 lei/an (acum este 947 lei/an)

5. Masa de cel putin 23 tone, dar mai mica de 25 tone - 1.019 lei/an (acum este 947 lei/an), respectiv 1.583 lei/an (acum este 1.472 lei/an)

6. Masa de cel putin 25 tone - 1.019 lei/an (acum este 947 lei/an), respectiv 1.583 lei/an (acum este 1.472 lei/an)

Mijloace de transport cu patru axe.

1. Masa de cel putin 23 tone, dar mai mica de 25 tone - 661 lei/an (acum este 615 lei/an), respectiv 670 lei/an (acum este 623 lei/an)

2. Masa de cel putin 25 tone, dar mai mica de 27 tone - 670 lei/an (acum este 623 lei/an), respectiv 1.046 lei/an (acum este 973 lei/an)

3. Masa de cel putin 27 tone, dar mai mica de 29 tone - 1.046 lei/an (acum este 973 lei/an), respectiv 1.661 lei/an (acum este 1.545 lei/an)

4. Masa de cel putin 29 tone - 1.661 lei/an (acum este 1.545 lei/an), respectiv 2.464 lei/an (acum este 2.291 lei/an).
31-10-2017
Amendamentul potrivit caruia pensia de invaliditate poate fi cumulata cu veniturile din activitati independente, respectiv drepturi de autor, proprietate intelectuala si drepturile conexe, a fost depus de catre presedintele Camerei Deputatilor, liderul PSD Liviu Dragnea, dar a fost asumat de catre toti membrii comisiei, in conditiile in care si PNL a depus un proiect de lege care viza aceasta modificare.

De aceasta prevedere privind cumulul pot beneficia si cei care primesc pensii de urmas, a stabilit comisia.

Persoanele care s-au pensionat anticipat nu pot beneficia de aceste prevederi si nu vor putea cumula niciun fel de venit.

"Lucrurile au fost in dezbatere cu cei de la Casa de pensii si au zis: "Daca tot umblati, haideti sa rezolvam si problema pensiei de urmas", care, la fel, nu putea fi cumulata cu niciun alt fel de venit de aceasta natura, totodata specificand clar ca pensiile anticipate nu pot fi cumulate cu niciun fel de venit, pentru ca ele fac parte nu dintr-o imposiblitate de a se desfasura activitatea sau ca urmare a drepturilor survenite in urma decesului unui sot sau parinte. Pensia anticipata tine de vointa fiecaruia si, daca ai capacitate de munca, poti sa mai amani putin pensionarea, daca ai si o sursa de venit certa", a declarat la finalul sedintei presedintele Comisiei de munca, Adrian Solomon, conform Mediafax.

El a precizat, astfel, ca urmasii pot beneficia de aceasta modificare legislativa, chiar daca au PFA sau alte castiguri din activitati independente.

Modificarile adoptate luni de catre Comisia de munca vor fi supuse, marti, votului final al Camerei Deputatilor, care este for decizional.
Consiliul Concurentei anunta ca va modifica modul de analiza a fuziunilor si achizitiilor pe piata de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, reducand distantele pe care se gasesc eventualele unitati competitoare ale acestora.

Masura este introdusa "ca urmare a schimbarilor aparute in comportamentul companiilor de pe aceasta piata, dar si al consumatorilor", precizeaza, intr-un comunicat transmis luni, Consiliul Concurentei.

Astfel, "cand va analiza piata relevanta a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea in vedere toate magazinele existente (mici si mari) in aria de 10 minute de mers cu autoturismul fata de magazinul analizat. Daca se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea in vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mica de 400 mp) care se afla in aria de 10 minute de mers pe jos fata de magazinul analizat, dar si magazinele de dimensiuni medii si mari (comert modern), intr-o arie de 10 minute de mers cu masina fata de magazinul analizat", mentioneaza Consiliul Concurentei.

Ca urmare, odata cu aplicarea noului mod de analiza "vor fi mai greu de indeplinit conditiile pentru ca autoritatea de concurenta sa autorizeze tranzactiile care implica magazine ce se afla la distanta mai mica de 10 minute".

Autoritatea de concurenta a comandat un sondaj in sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbarile aparute in comportamentul consumatorului atunci cand achizitioneaza bunuri de consum curent. Pe baza datelor si informatiilor obtinute in cadrul sondajului, Consiliul Concurentei a derulat o analiza suplimentara care a indicat o orientare a consumatorului roman catre formatele de comert modern - denumite generic "supermarket", in timp ce magazinele mici de cartier si piata agroalimentara reprezinta alternative putin exploatate de consumatori.

"Avand in vedere proximitatea magazinelor cu suprafete mici si specificul acestora, gama restransa de produse care acopera o nevoie urgenta si ocazionala si localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fara posibilitate de parcare, consumatorii aleg sa se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul ca cei mai multi consumatori sunt dispusi sa se deplaseze maximum 10 minute pe jos pana la magazinele de proximitate de sub 400 mp", se arata in comunicat.

Pe de alta parte, "pentru magazinele cu suprafete de vanzare medii si mari, de peste 400 de mp, respondentii aleg sa mearga cu masina personala si sunt dispusi sa aloce un timp de pana la 10 minute".

Potrivit Consiliului Concurentei, au fost identificate doua tipuri de magazine care necesita departajare atunci cand se analizeaza oferta produselor de consum curent apartinand comerciantilor cu amanuntul:

- Magazine de comert cu amanuntul cu suprafata de vanzare mai mica de 400 de mp - magazine de proximitate (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp);

- Magazine de comert cu amanuntul cu suprafata de vanzare mai mare de 400 mp (supermarketuri, hipermarketuri sau discounteri, respectiv magazinele cu suprafete intre 400 - 2.500 mp si peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comertul modern tip "supermarket").

Ca urmare, mentioneaza institutia, "atunci cand se va analiza piata relevanta in sectorul de retail alimentar Consiliul Concurentei va avea in vedere toate aceste aspecte constatate atat la nivelul municipiului Bucuresti, cat si la nivel national. Pe de alta parte, definitia concreta a pietei relevante geografice poate diferi in functie de pietele geografice locale, de distributia teritoriala a magazinelor, de suprafetele diferite ale acestora pe fiecare piata locala si alte elemente relevante de ordin local".

La cazurile derulate pana acum, in cadrul analizei privind concurenta dintre hiper/supermarketuri, discounteri si alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau in vedere in zonele delimitate de parcurgerea unei distante de 10-30 de minute de mers cu autoturismul in jurul magazinelor achizitionate.

Consiliul Concurentei a autorizat cu conditii mai multe tranzactii pe piata de retail alimentar dupa ce a analizat efectele pe care aceste tranzactii le pot avea pe piata.

Astfel, tranzactia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizata cu conditia ca retailerul Carrefour sa cesioneze trei supermarketuri active pe piata din Braila, respectiv doua magazine Carrefour Market si un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat sa nu se implice in activitatile cesionate pe o perioada semnificativa, de cel putin 10 ani.

Achizitionarea a 20 de magazine Real de catre Auchan a fost autorizata cu conditia ca pe doua piete relevante, Craiova si Targu Mures, sa nu creasca preturile de vanzare cu mai mult de 5% fata de media preturilor altor magazine din retea, pentru o perioada de 3 ani. De asemenea, acesta si-a asumat obligatia de a nu deschide noi magazine pe cele doua piete relevante, pentru o perioada de 5 ani.

SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazine apartinand SC Angst Retail SRL; in urma interventiei Consiliului Concurentei, Mega Image a renuntat la achizitionarea magazinului Angst Perla si s-a angajat sa cesioneze magazinele Angst Amzei si Angst Academiei si sa nu se implice in activitatile cesionate decat dupa trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

Analiza Consiliului Concurentei poate fi consultata pe pagina web a institutiei - www.consiliulconcurentei.ro - timp de 30 de zile. Observatiile sau punctele de vedere pot fi transmise prin e-mail la adresa bunuri.consum@consiliulconcurentei.ro sau prin posta la adresa: Consiliul Concurentei, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucuresti, cod postal 013701, O.P. nr.33.
Impozitarea obligatorie a microintreprinderilor cu 1% din cifra de afaceri concomitent cu majorarea pragului de incadrare in IMM a cifrei de afaceri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro au starnit controverse in mediul de afaceri. Masurile prevazute in proiectul de ordonanta al Codului Fiscal ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Aproape 90% dintre firmele active din Romania vor fi afectate de impozitul de 1% din cifra de afaceri, spune Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR). Acesta sustine ca afectate vor fi firmele care inregistreaza pierderi deoarece in momentul de fata acestea nu platesc impozit pe profit. Este vorba de un numar de 2.177 de companii care se regasesc in aceasta situatie si care vor plati un impozit suplimentar de 68 milioane de lei incepand cu anul 2018. Vor mai fi afectate si firmele care inregistreaza o marja a profitului brut intre 0-6,25%, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un numar de 8.239 de companii se regasesc in aceasta situatie, ele inregistrand costuri fiscale in crestere de la 110 milioane de lei (aferente activitatii desfasurate in anul 2016) la 260 milioane de lei (aferente estimarilor pe acelasi venit si profit brut, dar considerand noul nivel de impozit).

"Cota unica de 1% aplicata cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub 1 milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor platite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Castiga 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro si zero angajati, precum si firmele cu venituri intre 0,5-1 milioane de euro si profit brut peste 6,25%. Totusi, efectul final este mult mai mare, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de munca"

Iancu Guda, presedintele AAFBR

In schimb, presedintele Consiliului National pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Florin Jianu, spune ca masura este una neutra, pentru ca nu stim cate firme vor fi afectate pozitiv si cate negativ. "Exista sectoare pentru care aceasta masura este pozitiva, precum constructiile sau auditul. In egala masura, exista sectoare - precum turismul, transporturile sau comertul - in care marja de profit si marja adaugata sunt extrem de mici si care vor fi afectate. Coroborate cu ceea ce inseamna si dorinta de a mari salariul minim, cu siguranta aceste masuri nu sunt sustenabile pentru mediul de afaceri romanesc", a spus Jianu.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a declarat, marti, ca proiectul de ordonanta care modifica Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat este finalizat, in prezent fiind in curs de avizare la Ministerul Finantelor.

"Legea fost avizata la noi in minister, acum e in curs de avizare la Ministerul Finantelor", a spus Laufer.

Ministrul a mai spus ca proiectul de ordonanta care modifica Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat va fi prezentat in Guvern dupa avizare.

"Legea parteneriatului pulic-privat este o lege extrem de importanta atat pentru mediul privat, cat si pentru stat. Ne va permite sa construim, sa dezvoltam proiecte de foarte multe tipuri si incusiv servicii publice, iar statul sa inceapa plata acestora dupa ce le sunt date in exploatare. Eu cred ca exista un potential si un interes foarte mare din partea unor fonduri de investitii straine pentru realizarea acelor sapte spitale regionale pe care le avem in programul de guvernare si un spital republican", a precizat Laufer.

Totodata, ministrul a mai spus ca pot fi cuprinse in parteneriatu public-privat autostrazi, drumuri, cladiri si servicii publice. "Exista un interes sporit pentru finantarea proiectelor pe care noi le putem oferi in parteneriat public-privat, dar va fi si obligatia ministerelor de o parte sa vina cu proiecte concrete, in functie de domeniile lor de activitate", a sustinut Laufer.

De asemenea, ministrul a precizat ca, pe plan local, a permis posibilitatea autoritatilor locale sa faca proiecte in parteneriat public-privat.

"S-a lucrat foarte mult la aceasta lege, vechea lege care s-a adoptat anul trecut in noiembrie a avut anumite probleme, noi am refacut grupul de lucru, vreau sa va spun ca a participat inclusiv Banca Mondiala si BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - n.r)", a adaugat Ilan Laufer.

In privinta Programului Start-up Nation, Laufer a precizat ca ministerul vrea sa reia acest program si anul viitor.

Intrebat daca a facut evaluarea secretarilor de stat, Laufer a raspuns afirmativ. "I-am evaluat, am trimis, urmeaza sa vedem care este punctul de vedere al Guvernului (...) Daca tineti minte, in minister au fost de la inceputul anului mai multi secretari de stat. In acest moment, toti secretarii de stat care au venit au intre o luna si jumatate si cateva zile. Deci, avem trei secretari de stat, sunt veniti foarte, foarte recent. Cei care au fost inainte nu mai sunt in minister", a sustinut Ilan Laufer.
Deputatii au adoptat, marti, Ordonanta 6/2017 care amana termenul de intrare in vigoare a legii insolventei persoanelor fizice pana la data de 1 ianuarie 2018, PNL si UDMR cerand Guvernului ca legea insolventei sa intre in vigoare.

"Facem apel la ministrul Justitiei, la ministrul de Finante sa faca ce trebuie pentru ca aceasta lege asteptata de peste doi ani sa fie aplicata", a declarat deputatul PNL Ioan Cupsa.

Deputatul UDMR Marton Arpad a precizat ca legea a fost adoptata in 18 iunie 2015 si avea termen de intrare in vigoare sase luni.

"Teoretic, in 18 decembrie 2015, trebuia legea sa intre in vigoare si de atunci suntem in prorogari. Foarte multi cetateni sunt intr-o situatie economica destul de grava, (...) avem nevoie de aceasta institutie. (...)Este clar ca pana in 1 ianuarie nu are cum sa intre in vigoare, dar institutiile trebuie sa-si faca treaba si legea sa intre in vigoare pentru ca cetatenii au nevoie de ea", a declarat Marton Arpad.

Arpad a afirmat ca este ultima data cand UDMR va vota prorogarea legii insolventei persoanelor fizice.

Ordonanta Guvernului 6/2017 a fost votata cu 264 voturi "pentru", unul "impotriva" si doua abtineri.

Camera Deputatilor este for decizional.
Masura privind plata defalcata a TVA va fi aplicata exclusiv companiilor aflate in insolventa sau care inregistreaza intrazieri la plata acestei taxe, potrivit unei modificari aprobate de Senat.

Plenul Senatului a adoptat marti, cu 54 de voturi "pentru" si 45 de voturi "impotriva" legea de aprobare a ordonantei privind split TVA, care in noua forma prevede ca masura de plata defalcata a TVA va fi obligatorie exclusiv pentru companiile aflate in insolventa sau care inregistreaza intrazieri la plata acestei taxe. De asemenea, companiile care vor opta benevol pentru aceasta masura, vor primi o scutire de 5% din impozitul pe profit.

Noile reglementari au fost adoptate luni de comisia de buget-finante a Senatului, iar ele prevad ca "au obligatia sa deschida si sa utilizeze cel putin un cont de TVA persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA (...) pentru incasarea si plata TVA si institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA (...) pentru incasarea TVA, care se afla in cel putin una din urmatoarele situatii:

a) la 31 decembrie 2017 inregistreaza obligatii fiscale restante reprezentand TVA, cu exceptia celor pentru care s-a obtinut esalonarea la plata, in cuantum mai mare de: 1500 lei in cazul contribuabililor mari, 1000 de lei in cazul contribuabililor mijlocii, 500 de lei in cazul contribuabililor mici si 100 de lei in cazul contribuabililor persoane fizice;

b) incepand cu 1 ianuarie 2018 inregistreaza obligatii fiscale restante reprezentand TVA mai vechi de 30 de zile de la scadenta, cu exceptia celor pentru care s-a obtinut esalonarea la plata, in cuantum mai mare de: 1500 lei in cazul contribuabililor mari, 1000 de lei in cazul contribuabililor mijlocii, 500 de lei in cazul contribuabililor mici si 100 de lei in cazul contribuabililor persoane fizice;

c) se afla sub incidenta legislatiei nationale privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa".

Cei care opteaza benevol pentru sistemul defalcat de plata a TVA pot renunta la acest mecanism la sfarsitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care a inceput sa li se aplice masura.

In schimb, companiile care intra sub incidenta legii privind plata defalcata a TVA, adica cele care au inregistrat intarzieri la plata taxei sau care au fost in insolventa, pot renunta la masura in termen de sase luni de la data in care nu se mai afla in situatia respectiva.

De asemenea, companiile care opteaza benevol pentru sistemul de plata deflacata a TVA beneficiaza de doua facilitati. In primul rand, vor primi o reducere de 5% la plata impozitului pe profitul aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017. In al doilea rand, le vor fi anulate penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale reprezentand TVA, restante la 30 septembrie 2017.

Raportul de admitere a actului normativ a fost adoptat luni seara in comisia de buget-finante a Senatului cu 5 voturi "pentru", 2 voturi "impotriva" (PNL si USR) si o abtinere (UDMR).

Senatul este prima camera sesizata in acest caz, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor.


30-10-2017
Painea se va scumpi, anunta Aurel Popescu, presedintele ROMPAN. Motivele pentru care vom plati mai mult pe o franzela sunt acelea ca s-a scumpit energia si au crescut cheltuielile cu salariile platite muncitorului.

In ultimul an, produsele de panificatie s-au scumpit cu aproximativ 1%, arata datele. Majorarile nu se opresc aici, pentru ca sunt programate cresteri salariale.

"Painea nu s-a scumpit din septembrie 2013, acum a inceput sa se scumpeasca, forta de munca a crescut, gazul, energia... Asta este, nu avem ce face", a declarat Aurel Popescu, presedintele ROMPAN, aflat in vizita la Indagra.

"Cea mai mare problema in momentul de fata este problema cu forta de munca, nu mai gasim oameni sa munceasca, iar acum, daca salariul minim creste la 1.900...e greu. O sa scumpim categoric", a spus reprezentantul producatorilor de paine.
Ministrul Dezvoltarii Regionale, Paul Stanescu, a anuntat, sambata, la Slatina, ca a fost prelungit cu inca o luna termenul pentru depunerea documentatiei aferente contractelor de finantare a investitiilor prin PNDL 2, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Stanescu a anuntat ca noul termen este 30 noiembrie, perioada suficienta pentru ca toti primarii care vor beneficia de fonduri prin Programul National de Dezvoltare Local 2 sa-si poata lua toate avizele necesare.

"Am luat decizia sa prelungim termenul cu inca o luna, pana pe 30 noiembrie. A fost o propunere a Uniunii Consiliilor judetene cu care am fost de acord. Eu, plecand din administratia publica locala, stiu exact ce se intampla. Cred ca vom gasi solutii ca toata lumea sa-si depuna toata documentatia in cazul tuturor contractelor aprobate. Vom gasi solutii ca toata lumea sa aiba timpul necesar sa aduca toate documentele", a afirmat Stanescu.

Pe de alta parte, el a tinut sa sublinieze ca si termenul initial era unul suficient.

"Stiu cum se desfasoara lucrurile, stiu ca sunt chestiuni obiective, dar mai sunt si chestiuni subiective. Oamenii care sunt mai lenti trebuie intelesi si ei. Nu va fi un impediment pentru ca pixul este la mine in mana si nu va fi nicio problema in ceea ce priveste termenul", a afirmat Paul Stanescu.

Primul termen pana la care primarii beneficiari de proiecte cu finantare prin PNDL 2 ar fi trebuit sa depuna dosarele complete, la Ministerul Dezvoltarii, ar fi expirat marti daca nu s-ar fi prelungit.
Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a declarat joi ca salariul minim pe economie va creste de la 1.450 lei la 1.900 lei, incepand cu 1 ianuarie 2018, odata cu mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat. Angajatorii vor plati o taxa separata, de 2,25%.

Vasilescu a spus, in sedinta de Guvern, ca este vorba despre un proiect de Hotarare de Guvern, in prima lectura, care prevede ca "salariul minim brut sa creasca la 1.900 lei de la 1 ianuarie 2018, astfel incat salariile romanilor sa nu fie afectate de intoarcerea sarcinii fiscale".

Totodata, contributiile sociale vor scadea cu doar 2 procente, fata de 4 procente, cum era prevazut initial. Ministrul Finantelor Ionut Misa spune ca acestea scad cu doua puncte procentuale, de la 39,5 la 37,25.

"Din totalul de 22,75% contributii platite in dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec in dreptul salariatului. In totalul din salariul brut, 35% vor fi contributii platite de angajator in numele salariatului", a afirmat ministrul.

"Taxa de solidaritate" devine "contributia asiguratoare pentru munca" si creste la 2,25%

In ciuda mutarii contributiilor sociale la angajat, si angajatii vor mai ramane, totusi, cu o taxa. Este vorba de asa-zisa "taxa de solidaritate", care este redenumita "contributia asiguratoare pentru munca" si care va fi de 2,25%, a anuntat ministrul de Finante Ionut Misa.

"Contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, dupa transferul de 20 de puncte la salariat, scad de asemenea la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente, concediu medical, creante salariale", a spus ministrul Finantelor.

Misa a adaugat ca o alta simplificare este legata de reducerea numarului de contributii platite in prezent de salariat si angajator, de la 9 la 3: contributia pentru pensie (CAS) platita pentru salariat, contributia pentru sanatate (CASS) platita pentru salariat, contributia asiguratoare pentru munca suportata de catre angajator.

La Pilonul II vor merge 3,7%

Mai mult, contributia care va fi virata la Pilonul II de pensii va scadea de la 5,1% la 3,7%, insa fara a fi afectata valoarea nominala din prezent. "Aceste masuri vin la pachet cu reducerea procentului de plata catre P2 de la 5,1% la 3,7%, dar, atentie, fara a fi afectata valoarea nominala din prezent. Mai precis, suma care este achitata astazi catre administratorii Pilonului II va fi cel putin aceeasi la anul, dar scaderea procentului este necesara ca urmare a cresterii salariului brut cu 20%", a declarat Ministrul Muncii la sedinta de Guvern.Trebuie sa mentionam ca in prezent acest 0,25% se raporteaza la un salariu minim brut mai mic de 1.450 lei, insa de la anul noua taxa se va raporta la un salariu minim brut mai mare, de 1.900 de lei.

Creste pensia minima

Totodata, pensia minima se va majora la 640 lei de la 1 iulie 2018, cand se va majora si punctul de pensie la 1.100 lei .

Scade impozitul pe venit la 10%

Misa a vorbit despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, precum si pentru unele pensii, pentru chirii, dobanzi, activitati agricole.

"Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariati care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de romani care au depozite bancare si care vor plati, astfel, un impozit mai mic pe dobanzi, sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2.000 de lei si care vor plati, dupa aceasta modificare, un impozit redus pe suma care depaseste acest prag de 2.000 de lei, sunt peste 500.000 de cetateni care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din activitatile independente sau din drepturile de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalisti. Toti romanii care au inchiriat o locuinta, un teren sau alte bunuri vor plati de asemenea un impozit redus pe chiria primita. De asemenea, toti romanii si firmele care desfasoara activitati agricole vor plati un impozit redus de 10% pentru veniturile obtinute", a detaliat ministrul Finantelor.

Ce platesc cei cu venituri independente

Pentru cei cu venituri din activitati independente, CAS-ul se va calcula la nivelul salariului minim pe economie, a precizat ministrul Finantelor Ionut Misa.

Potrivit legislatiei rutiere, un punct de amenda - care este diferit de punctul de penalizare - pentru incalcarea regulilor de circulatie reprezinta 10% din valoarea salariului minim. Din februarie 2017, cand guvernul a decis ultima majorare a salariului minim brut, la 1450 de lei, valoarea punctului de amenda a crescut la 145 de lei.

De la 1 ianuarie 2018, dupa noul salariu minim brut, punctul de amenda va fi 190 de lei.

Codul rutier grupeaza sanctiunile, aproape 170 la numar, in patru clase pentru persoanele fizice. Pentru clasa I se aplica 2-3 puncte de amenda, pentru clasa a II a se aplica 5-6 puncte de amenda, pentru clasa a III se aplica 6-8 puncte de amenda, iar pentru clasa a IV a se aplica 9-20 de puncte de amenda.
Ministerul Finantelor a publicat pe site proiectul Codului Fiscal pe care vrea sa-l aplice incepand cu 1 ianuarie 2018. Contributiile sociale vor trece in dreptul angajatului si vor scadea de la 39,25% la 37,25%, iar impozitul pe venit va cobori de la 16% la 10%. Concomitent, se vor aplica si deduceri personale pentru salarii brute pana la 3.600 de lei. Calculele arata ca dupa aplicarea noilor masuri, salariatii nu vor pierde bani, ci vor castiga cativa lei. Este vorba de noua lei la nivelul salariului mediu brut si de 40 de lei la nivelul salariul minim brut cu deduceri aferente a patru persoane in intretinere. Ceva mai mult vor pierde romanii care practica exclusiv activitati independente, care vor ramane cu un gol de 80 de lei pentru un castig echivalent cu salariul mediu brut.

Salariatii care au venituri mici si mai multe persoane in intretinere vor ramane in mana cu 30-40 de lei ca urmare a deducerilor persoanale, iar pentru ceilalti modificarile nu au niciun impact.

Ce se modifica pentru salariati

Concret, un salariat care are un salariu mediu brut pe economie de 3.290 de lei ramane acum in mana cu 2.300 de lei dupa ce plateste contributii sociale de 542 de lei si un impozit pe venit de 440 de lei, care corespunde unei cote de 16%. In plus, firma care l-a angajat mai plateste pentru el inca 748 de lei contributii sociale, asa ca salariul brut total se ridica la 4.038 lei. De anul viitor, salariul brut al angajatului va fi 4.038 de lei prin transferul contributiilor platite de angajator in contul sau. Din acest brut, angajatorul va plati o contributie asiguratoare de munca de 2,25%, deci salariul brut al angajatului va ramane de 3.947 de lei. Angajatul va achita CAS de 25% si CASS de 10%, adica 1.381,5 lei, deci va ramane cu 2.565,5 lei din care va plati un impozit pe profit de 10% si va lua 2.309 lei. Deci castiga 9 lei.

Reducerea si simplificarea obligatiilor la CAS ar putea asigura o diminuare anuala a "muncii la negru" de circa 10% si s-ar incasa suplimentar circa 3 miliarde lei, se arata in nota de fundamentare la proiectul de Ordonanta de Urgenta privind modificarea si completarea Codului Fiscal.

Deduceri pentru salariile sub 3.600 de lei

Sunt in castig si salariatii care castiga pana in 3.600 de lei si care au persoane in intretinere. Ei raman in mana cu cativa lei, in functie de cate persoane au in intretinere. Pentru ei, deducerea personala creste de la 300-800 de lei, cat este acum, la 510-1.310 lei, in functie de numarul persoanelor pe care le au in intretinere. Concret, acum, in cazul salariului minim brut pe economie de 1.450 de lei, angajatul plateste contributii sociale de 239 de lei, are o deducere personala de 300 de lei si plateste un impozit pe venit de 146 de lei. Astfel, ramane in mana cu 1.065 de lei. In plus, angajatorul mai achita pentru el contributii in valoare de 329 de lei, astfel ca salariul brut total va fi de 1.779 de lei. Daca aceeasi persoana are patru persoane in intretinere, aceasta va ramane in mana cu 1.145de lei.

De la 1 ianuarie 2018, aceeasi persoana va avea un salariu brut de 1.850 de lei, din care angajatorul va achita o contributie asiguratoare de munca de 2,25%, deci salariul brut al angajatului va ramane de 1.800 de lei. Din acesti bani, angajatul va achita contributiile sociale de 35% si va ramane cu 1.170 de lei. Din acesti bani se scad deducerile personale de 1.310 lei pentru persoanele care au in intretinere mai mult sau egal cu patru persoane si astfel nu va mai achita impozit pe venit. Deci omul va ramane in mana cu 1.170 de lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.951 lei si 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive de la 510-1.310 lei, in functie de numarul persoanelor pe care le au in intretinere, pana la 15-815 lei.

In privinta trecerii contributiilor sociale in sarcina angajatului, PwC remarca faptul ca actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorarii salariilor brute pentru toti angajatii pentru a mentine actualul cuantum al salariului net, ceea ce analistii economici au semnalat deja ca nu este posibil din punct de vedere juridic.

Liber-profesionistii, afectati

Regulile se schimba si in cazul calculelor pentru drepturile de autor. Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente o reprezinta venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decat nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia. Pentru cei care au mai multe surse de venit, acestea se globalizeaza si este cel putin egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe tara in vigoare. Una peste alta, calculele arata ca o persoana care are un venit brut de 4.162 de lei, echivalentul salariului mediu brut, obtinut din drepturi de autor, va pierde 82 de lei din schimbarea metodei de calcul, dar va castiga la valoarea punctului de pensie. Pentru sume mai mici, pierderile sunt mai mari avand in vedere ca contributiile sociale sunt aceleasi, respectiv 630 de lei.

Venit de 4.162 lei brut, din drepturi de autor, in 2017

Procent Lei

Cheltuieli deductibile 40% 1.664,8

Venit brut fara cheltuieli deductibile 60% 2.497

CAS 10,5% 262,2

CASS 5,5% 137,4

Impozit 16% 335,5

Total taxe platite la stat 735,1

Venit net 3.427

Venit de 4.162 lei brut, din drepturi de autor, din 2018

Procent Lei

Cheltuieli deductibile 40% 1.664,8

Venit brut fara cheltuieli deductibile 60% 2.497

CAS+CASS 35% din salariul minim 630

Impozit 10% 186,7

Total taxe platite la stat 816,7

Venit net 3.345

De la 1 ianuarie 2018, salariul minim brut va fi de 1.900 de lei, iar castigul salarial mediu brut de 4.162 lei, potrivit proiectului de Cod Fiscal

Micii antreprenori sunt nemultumiti

Ministerul Finantelor mai are in vedere eliminarea posibilitatii de a opta pentru aplicarea impozitul pe profit, pentru microintreprinderile care au subscris un capital social de cel putin 45.000 lei. In plus, ministerul intentioneaza modificarea conditiilor care trebuie indeplinite de persoanele juridice romane pentru incadrarea in definitia microintreprinderii, respectiv majorarea limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro si eliminarea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale.

Peste 85% dintre agentiile de turism vor fi afectate de aplicarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri, ceea ce le va pune in situatia sa renunte la investitii si la dezvoltarea afacerii, potrivit unui comunicat al asociatiei patronale a agentiilor de turism din Romania (ANAT).

Impactul cumulat al acestor masuri pentru buget este unul negativ, respectiv de minus 214 milioane de lei pentru anul 2018, aferent incasarilor estimate pentru trei trimestre, minus 302 milioane de lei pentru anul 2019, minus 325 milioane de lei pentru anul 2020 si minus 348 milioane de lei pentru anul 2021.

"La un milion de euro rulaj anual, cu un comision de 70.000 euro, se scade TVA 19%, 13.000 de euro, se scad cheltuielile (de functionare, cu salariile, chiria, publicitatea) si nu se stie cati bani mai raman. Va putea o agentie sa plateasca 10.000 de euro anual? Greu de crezut si putin probabil" Alin Burcea, presedintele ANAT

Alte masuri care vor intra in vigoare de anul viitor

- Transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor, prin limitarea deductibilitatii dobanzilor, introducerea impozitarii la iesire, masura care previne erodarea bazei impozabile in cazul unui transfer de active in afara Romaniei, introducerea regulii antiabuz care va permite autoritatilor romane sa refuze contribuabililor beneficiile fiscale obtinute din aranjamente abuzive si introducerea normelor privind societatile straine controlate (SSC), care au ca scop impiedicarea evitarii platii impozitelor prin devierea veniturilor catre filiale din paradisuri fiscale;

- Extinderea confiscarii si asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializand produse accizabile nemarcate - alcool si produse din tutun;

- Clarificarea faptului ca sanctionarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibila doar daca exista probe ca acesta avea informatii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat in relatii comerciale.
Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) solicita Guvernului Romaniei modificarea Legii pensiilor, astfel incat cadrele didactice sa se poata pensiona cu trei ani inainte de implinirea varstei standard, transmit sindicalistii.

"Nivelul de suprasolicitare neuropsihica, precum si cazurile medicale grave, care ii impiedica pe colegii nostri sa isi desfasoare activitatea la catedra, impun crearea unui cadru legal adecvat acestei profesii", explica Federatia.

Sindicalittii sustin ca, in prezent, un cadru didactic este nevoie sa lucreze chiar si cu 38 de elevi in acelasi timp, ceea ce insemna "o atentie sporita atat la fiecare elev in parte, cat si la propria persoana, cadrul didactic fiind considerat model; un grad mare de responsabilitate fata de elevi si pregatirea acestora; un consum psihic deosebit pentru activitatile desfasurate atat in timpul orelor, cat si in timpul pregatirii acestora; un efort considerabil in ceea ce priveste nu doar conduita, cat si pregatirea profesionala; adaptabilitatea la fiecare elev in parte, mai ales acolo unde sunt si cazuri speciale".

"Federatia noastra a facut demersuri si a solicitat Premierului Mihai Tudose ca in noua Lege a pensiilor, in sistemul de educatie, sa fie permisa pensionarea cadrelor didactice cu trei ani mai devreme. Numarul anual al dascalilor care ar putea solicita acest lucru nu va fi atat de mare incat sa puna presiune pe bugetul pensiilor si asigurarilor sociale. Din cauza pensiilor de mizerie, marea majoritate a cadrelor didactice solicita prelungire de activitate. Acceptarea acestei solicitari ar fi un ajutor nespus de mare mai ales pentru colegii nostri care au probleme de sanatate si care sunt pur si simplu umiliti de un sistem care ii pune sa aleaga intre venituri din care nu se pot intretine si obligatia de a-si desfasura activitatea in conditii dificile", a declarat presedintele FSLI, Simion Hancescu.

De asemenea, sindicalistii sunt nemultumiti ca pensiile din sistemul de educatie sunt mult mai mici fata de cele din alte sisteme.

"Constatam ca exista persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, in timp ce pe un profesor, dupa 43 de ani de munca, statul roman il "recompenseaza" cu o pensie de 1.500 de lei, intrucat principiul de calcul este diferit fata de cel aplicat in cazul altor bugetari. Consideram ca singurul principiu care trebuie sa stea la baza calculului pensiilor din Romania trebuie sa fie cel al contributivitatii la fondul de pensii! Daca nu, atunci cerem pensii speciale si pentru profesori!", sustine FSLI.
26-10-2017
Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a anuntat, la inceputul sedintei de Guvern, ca impozitul va scadea la 10% pentru toate veniturile.

Ministrul Finantelor a mai anuntat ca toate firmele cu cifra de afaceri sub un milion de euro vor plati impozit pe cifra de afaceri de 1%. In cazul celor care desfasoara activitati independente, se va schimba modul de colectare a contributiilor sociale. Astfel, pentru veniturile din activitati independente, contributiile se vor plati nu dupa sumele reale incasate, ci la salariul minim pe economie.

Printre modificarile fiscale discutate in sedinta de Guvern de joi se mai numara o reducere a contributiilor fiscale si trecerea acestora din sarcina angajatorului in cea a angajatului. De asemenea, membrii Executivului au de analizat si scaderea contributiilor la Pilonul II de pensii, premierul avand de ales intre doua scenarii: o scadere a platilor la 3,75% sau la 4%.

"Avem azi 4,85 milioane de salariati care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de romani care au depozite bancare si care vor plati astfel un impozit mai mic pe dobanzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2.000 lei si care vor plati dupa aceasta modificare un impozit dedus pe suma care depaseste acest prag de 2.000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetateni care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din activitati independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalisti. Toti romanii care au inchiriat o locuinta, un teren sau alte bunuri vor plati, de asemenea, un impozit redus pe chiria primita. Toti romanii si firmele care desfasoara activitati agricole vor plati un impozit redus de 10% pentru veniturile obtinute", a spus Misa. "Se prevede cresterea cu 60% a deducerilor personale pentru romanii cu salarii mici, ceea ce inseamna ca acestia vor ramane cu mai multi bani in mana dupa aplicarea taxelor si impozitelor. Astfel, pentru cei cu salariul minim, suma scutita de impozit va creste de la 300 lei la 510 lei, iar in cazul celor care au copii sau alte persoane in intretinere se mai adauga o suma de 160 lei pentru fiecare copil fata de 100 lei in prezent", a adaugat Misa.

"Contributiile scad cu doua puncte procentuale. Din totalul contributiilor, de la 39,25% platite azi la un salariu brut, ele se vor reduce si vor ajunge la 37,25%. Asta inseamna mai multe contributii in beneficiul salariatului. Din totalul de 22,75% contributii platite in dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec in dreptul salariatului. In totalul din salariul brut, 35% vor fi contributii platite de angajator in numele salariatului, deci vor fi mai multi bani pentru pensie si sanatate pentru fiecare angajat. Contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75% dupa transferul de 20 de puncte la salariat, scad, de asemenea, la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente, concediu medical, creante salariale. Toate acestea vor fi cuprinse intr-o singura contributie, care se va numi contributie asiguratoare pentru munca", a mai punctat Misa. El a mai spus ca numarul de contributii platite in prezent de salariat si angajator se va reduce de la 9 la 3: CAS, CASS, contributia asiguratoare pentru munca. Totodata, el a mentionat ca vor scadea si contributiile de pensie, pentru conditii deosebite sau speciale de munca. "CAS-ul pentru conditii deosebite de munca scade de la 31,3% la 29% cu minus 2,3 puncte procentuale. CAS-ul pentru conditii speciale de munca scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale", a adaugat Ionut Misa.
Negocierile cu guvernele Uniunii Europene privind revizuirea regulilor aplicabile angajatilor detasati pot incepe dupa aprobarea venita miercuri din partea plenului Parlamentului European, potrivit unui comunicat al institutiei europene.

Reforma privind regulile aplicabile angajatilor detasati are ca obiective o mai buna protejare a acestora si o competitie corecta pentru companii. Modificarile principale la directiva din 1996 se refera la remunerarea muncitorilor detasati, durata detasarii, acordurile colective si lucratorii temporari.

"Consiliul este acum pregatit sa se alature PE la masa negocierilor si suntem foarte nerabdatori sa finalizam directiva privind lucratorii detasati, actualizata si adaptata obiectivelor. Lucrurile se misca in directia corecta, dar probleme pot sa apara la detalii. Vom fi cu precadere atenti la tema transportului rutier, pentru a ne asigura ca reforma va asigura echilibrul intre libertatea de a oferi servicii si o mai buna protectie a lucratorilor", au declarat raportoarele Elisabeth Morin-Chartier (PPE, Franta) si Agnes Jongerius (S&D, Olanda).

Parlamentul European si Consiliul UE vor incepe negocierile in luna noiembrie, cu intentia de a ajunge la un acord in prima lectura.

Un lucrator detasat este un angajat trimis temporar de angajatorul sau sa ofere servicii in alt stat membru UE. In 2015, erau 2,05 milioane de lucratori detasati in UE.

Polonia, Germania si Franta sunt cele mai mari tari de unde pleaca muncitori detasati, iar Germania, Franta si Belgia sunt cele care primesc cei mai multi.

Detasarea este mai frecventa in sectoare cheie cum ar fi constructiile, manufacturile, educatia, sanatatea, serviciile sociale si serviciile pentru afaceri.

De la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in anul 2007, numarul salariatilor romani detasati in Franta a crescut de la 2.600 la 30.594, potrivit datelor pentru anul 2015.
Ministrul de Finante, Ionut Misa, a prezentat, joi, masurile pe care Guvernul intentioneaza sa le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro si tranferul unor contributii in contul angajatului.

"Am sa incep cu una din cele mai importante masuri - scaderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci si pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariati care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de romani care au depozite bancare si care vor plati, astfel, un impozit mic pe dobanzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei si care vor plati un impozit redus pe suma care depaseste acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetateni care vor pliati un impozit mai mic pe veniturile din activitatile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalisti. Toti romanii care au inchiriat o locuinta, un teren sau alte bunuri vor plati, de asemenea, un impozit redus pe chiria primita. De asemenea, toti romanii si firmele care desfasoara activitati agricole vor plati un impozit redus de 10% pentru veniturile obtinute", a anuntat ministrul de Finante, Ionut Misa, la inceputul sedintei de Guvern.

El a mai spus ca se prevede cresterea cu 60% a deducerilor personale pentru romanii cu salarii mici, ceea ce inseamna ca acestia vor ramane cu mai multi bani in mana dupa aplicarea taxelor si impozitelor. "Pentru cei cu salariul minim suma scutita de impozit va creste de la 300 de lei la 510 lei, iar in cazul celor care au copii sau alte persoane in intretinere se mai adauga o suma de 160 de lei pentru fiecare copil, fata de 100 de lei in prezent", a adaugat Misa.

O alta masura anuntata de ministrul de Finante a fost reducerea contributiilor sociale si cresterea acestora in dreptul salariatilor. "Contributiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contributiilor de la 39,25 platite azi sla un salariu brut se vor reduce si vor ajunge la 37,25%. Asta inseamna mai multe contributii in contul salariatului. Din totalul de 22,75% contributii platite in dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec in dreptul salariatului. In totalul din salariul brut 35% vor fi contributii platite de angajator in numele salariatului. Deci vor fi mai multi bani pentru pensie si sanatate pentru angajat. Contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, dupa transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente, concediu medical, creante salariale. Toate acestea vor fi cuprinse intr-o singura contributie care se va numi ", a mai anuntat ministrul de Finante.

De asemenea, Misa a mai spus ca va fi redus numarul de contributii platite in prezent de salariat si angajator, de la noua la trei - contributia pentru pensie - CAS, platita pentru salariat, contributia pentru sanatate - CASS, platita pentru salariat, precum si contributia asiguratoare pentru munca, suportata de angajator.

"Scad contributiile pentru conditiile de pensie, pentru conditii deosebite sau speciale de munca. Astfel, CAS pentru conditii deosebite de munca scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru conditii speciale de munca scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O alta masura din Codul Fiscal - romanii care desfasoara activitati independente, de exemplu medicii, avocatii, notarii, jurnalistii, scriitorii, artistii, nu vor mai plati contributii sociale raportate la sumele obtinute din aceste activitati. Aceste contributii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie", a continuat Misa.

El a precizat ca vor fi si masuri pentru incurajarea mediului de afacceri.

"Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, fata de impozitul de 16% pe profit, cat se plateste in prezent. De asemenea, firmele corecte nu vor mai avea de suferit din cauza celor care fac evaziune. Agentii economici nu vor mai putea fi cercetati penal in cazul unei fraude pe lantul de TVA, decat daca exista probe materiale c a respectivul agent economic a intrat in contact cu firmele evazioniste. In prezent, punerea sub urmarire se putea face doar pe baza unei simple suspiciuni. Se elimina astfel situatiile in care nu se acorda deductibilitate TVA pentru ca o companie avusese o relatie comerciala cu o a patra sau a cincea companie pe lant care crease un act de evaziune. Avem, de asemenea, masuri pentru combaterea evaziunii si pentru evitarea taxelor. Aici as mentiona ca se introduce Directiva Europeana pentru combaterea externalizarii profiturilor companiilor multinationale, Directiva UE 1164/2016. Astfel, multinationalele care evitau pana acum plata taxelor in Romania nu vor mai putea face acest lucru. Se vor acorda astfel deducerea limitata a dobanzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate in afara tarii de multinationale, in incercarea de a-si reduce baza de impozitare, vor fi impiedicate transferurile unor grupuri de firme catre filialele lor din paradisurile fiscale si nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obtinute prin aranjamente abuzive intre firme", a mai precizat Misa.
Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a declarat joi ca salariul minim pe economie va creste de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2018, odata cu mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat. Angajatorii vor plati o taxa separata, de 2,25%.

Vasilescu a spus, in sedinta de Guvern, ca este vorba despre un proiect de Hotarare de Guvern, in prima lectura, care prevede ca "salariul minim brut sa creasca la 1.900 lei de la 1 ianuarie 2018, astfel incat salariile romanilor sa nu fie afectate de intoarcerea sarcinii fiscale".

Totodata, contributiile sociale vor scadea cu doar 2 procente, fata de 4 procente, cum era prevazut initial. Ministrul Finantelor Ionut Misa spune ca acestea scad cu doua puncte procentuale, de la 39,5 la 37,25.

"Din totalul de 22,75% contributii platite in dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec in dreptul salariatului. In totalul din salariul brut, 35% vor fi contributii platite de angajator in numele salariatului", a afirmat ministrul.

"Taxa de solidaritate" devine "contributia asiguratoare pentru munca" si creste la 2,25%

In ciuda mutarii contributiilor sociale la angajat, si angajatii vor mai ramane, totusi, cu o taxa. Este vorba de asa-zisa "taxa de solidaritate", care este redenumita "contributia asiguratoare pentru munca" si care va fi de 2,25%, a anuntat ministrul de Finante Ionut Misa.

"Contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, dupa transferul de 20 de puncte la salariat, scad de asemenea la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente, concediu medical, creante salariale", a spus ministrul Finantelor.

Misa a adaugat ca o alta simplificare este legata de reducerea numarului de contributii platite in prezent de salariat si angajator, de la 9 la 3: contributia pentru pensie (CAS) platita pentru salariat, contributia pentru sanatate (CASS) platita pentru salariat, contributia asiguratoare pentru munca suportata de catre angajator.

La Pilonul II vor merge 3,7%

Mai mult, contributia care va fi virata la Pilonul II de pensii va scadea de la 5,1% la 3,7%, insa fara a fi afectata valoarea nominala din prezent. "Aceste masuri vin la pachet cu reducerea procentului de plata catre P2 de la 5,1% la 3,7%, dar, atentie, fara a fi afectata valoarea nominala din prezent. Mai precis, suma care este achitata astazi catre administratorii Pilonului II va fi cel putin aceeasi la anul, dar scaderea procentului este necesara ca urmare a cresterii salariului brut cu 20%", a declarat Ministrul Muncii la sedinta de Guvern.Trebuie sa mentionam ca in prezent acest 0,25% se raporteaza la un salariu minim brut mai mic de 1.450 lei, insa de la anul noua taxa se va raporta la un salariu minim brut mai mare, de 1.900 de lei.

Scade impozitul pe venit la 10%

Misa a vorbit despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, precum si pentru unele pensii, pentru chirii, dobanzi, activitati agricole.

"Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariati care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de romani care au depozite bancare si care vor plati, astfel, un impozit mai mic pe dobanzi, sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2.000 de lei si care vor plati, dupa aceasta modificare, un impozit redus pe suma care depaseste acest prag de 2.000 de lei, sunt peste 500.000 de cetateni care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din activitatile independente sau din drepturile de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalisti. Toti romanii care au inchiriat o locuinta, un teren sau alte bunuri vor plati de asemenea un impozit redus pe chiria primita. De asemenea, toti romanii si firmele care desfasoara activitati agricole vor plati un impozit redus de 10% pentru veniturile obtinute", a detaliat ministrul Finantelor.

Ce platesc cei cu venituri independente

Pentru cei cu venituri din activitati independente, CAS-ul se va calcula la nivelul salariului minim pe economie, a precizat ministrul Finantelor Ionut Misa.

25-10-2017
Bruxelles-ul ia in calcul modificarea modului de acordare a subventiilor agricole incepand cu anul 2020, avandu-se in vedere renuntarea la subven­tia pe hectar si trecerea la subventia acordata pentru exploatatia agricola. Regandirea noii Politici Agricole Comune (PAC), care beneficiaza de o finantare ce se apropie de 60 de miliarde de euro, aproximativ 40% din bugetul UE, este urgentata si de iesirea Marii Britanii din Uniune, fapt ce va reduce bugetul comunitar cu circa 12 miliarde de euro dupa 2019.

Potrivit statisticilor, in Romania exista 855.000 de ferme care au depus cererea unica de plata, dar dintre acestea doar circa 50.000 sunt inregistrate fiscal. Pentru cele­lalte, adica pentru majoritatea, nu se poate face o evaluare a profitabilitatii, fapt ce le-ar putea taia sansa sa primeasca subventii europene dupa 2020, daca se va merge pe varianta subventiei pe ferma. La cum arata acum agricultura noastra, schimbarea politicii PAC va reprezenta o grea lovitura, mai ales ca, si in cazul marilor exploatatii, Bruxelles-ul ia in calcul o plafonare a subventiilor. Pe de alta parte, presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a prezentat in vara acestui an un document prin care se propune injumatatirea buge­tului alocat pentru platile directe ale fermi­erilor. Raportul a starnit reactii vehemente din partea fermierilor, acestia cerand majorarea bugetului PAC.

Cat de pregatiti suntem noi pentru 2020

Raspunsul direct ar fi deloc. Plata directa pe ferma va insemna ca subventia se va acorda intr-o singura transa, in baza supra­fetei real cultivate sau pe numarul exact de animale pe care il are ferma. In cazul tarii noastre, aceasta noua procedura ar crea o serie de probleme pentru ca noi nu avem inca finalizate cadastrarea terenurilor agri­cole si inventarul agricol, iar sansele ca aceste obiective sa fie finalizate pana la sfarsitul anului viitor sunt minime, spun specialistii. In aceasta situatie, fermierii romani vor pierde banii europeni. Pe de alta parte, fermele de subzistenta vor fi eliminate de noul sistem de acordare a subventiilor. Practic, doar fermele care vor putea prezenta un studiu de profita­bilitate vor putea beneficia de subventiile agricole comunitare.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care se calculeaza costul creditelor in lei cu dobanda variabila, a crescut miercuri la 1,88%, de la 1,85%, cat a fost cotat marti, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 1,88% pe 18 iunie 2014.

De asemenea, indicele la sase luni, utilizat in calculul dobanzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,04%, de la 2,03%, cat a fost cotat pe 24 octombrie.

Mai mult, indicele ROBOR la noua luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase de catre bancile comerciale de la alte banci comerciale pentru o perioada de noua luni, a crescut la 2,09%, de la 2,08%, valoarea inregistrata miercuri.

La inceputul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la inceputul acestui an la 0,87%.

ROBOR reprezinta rata medie a dobanzii la care bancile romanesti se imprumuta intre ele in lei. Indicele se stabileste zilnic de BNR ca medie aritmetica a cotatiilor practicate de zece banci selectate de Banca Nationala.
Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a anuntat ca masinile cu norme de poluare euro 2, 3 sau 4 vor fi taxate in functie de emisii, scrie Gandul.

"Cu siguranta nu va fi o taxa sau un impozit. Va fi o metoda prin care dorim foarte mult ca toate autovehiculele care circula pe drumurile patriei si care polueaza, care au o norma inferioara de poluare euro 2, 3 sau 4, sa fie taxate in functie de emisiile pe care le dau. Luam in calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrica pentru care deja se plateste un impozit, dupa care luam norma de poluare a fiecarei masini si emisiile de CO2 pe care le produce fiecare masina", a spus Gavrilescu, potrivit Gandul.

Ministrul mediului a comentat ca e pusa in pericol calitatea aerului din cauza ca foarte multe masini vechi au intrat in tara de la inceputul anului, inregistrandu-se o crestere de 80% fata de anul precedent.

" Noi lucram intr-un grup de lucru care are un termen de maxim 3 saptamani astfel incat forma finala sa imi fie prezentata. Noi trebuie sa facem o informare si la Comisie, iar apoi sa fie si dezbatuta", a mai spus Gavrilescu.

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul propriu proiectul asteptat de cel putin trei ani. Desi Guvernul nu schimba procentele de impozitare, se modifica pretul de referinta la care se vor aplica aceste cote.

La trei ani de cand a expirat clauza de stabilitate a regimului fiscal prevazuta in contractul de privatizare a Petrom, fosta companie nationala de petrol si gaze, autoritatile au publicat, in sfarsit, un nou proiect de lege privind redeventele petroliere. Miza o reprezinta de aceasta data explorarile din Marea Neagra, care vor schimba complet situatia actuala de pe piata gazelor, prin volumele uriase care se asteapta sa fie puse in productie si care vor creste competitia semnificativ.

In contractul de privatizare a Petrom, parafat prin ordonanta in 2003 de Adrian Nastase, premier, si Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, si aprobat prin lege in 2004, se prevedea ca nivelul redeventelor nu poate fi modificat timp de 10 ani. La vremea publicarii clauzelor din contractul de privatizare, aceasta prevedere a starnit valuri de reprosuri in spatiul public. Opinia publica a constatat ca redeventele sunt prea mici si statul nu poate beneficia indeajuns de pretul in crestere al petrolului.

Perioada de stabilitate a expirat in decembrie 2014, iar de atunci toate guvernele care s-au succedat au promis ca vor umbla la redevente, insa acest lucru nu s-a intamplat pana acum. Ministerul Economiei a publicat, luni, pe site un proiect de lege a redeventelor minerale, hidrominerale si petroliere, care prevede, in mare, mentinerea cotelor de redeventa din legislatia actuala, stabilita tot in 2004, in timpul guvernarii lui Adrian Nastase.

Se pastreaza cotele

Astfel, cotele de taxare raman cuprinse intre 3,5% si 13,5% pentru productia din zacamintele onshore, in functie de productivitatea campului. Principiul e acesta: cu cat zacamantul e mai putin productiv, deci are costuri mai ridicate de exploatare, cu atat taxarea e mai mica, si invers. Noutatea e la productia offshore, pentru care proiectul de lege impune o cota procentuala fixa de 8% pentru intregul volum de titei extras, la care se adauga procente cuprinse intre 4,5 si 5,5%, in raport cu volumele extrase. Pe partea de gaze naturale, se prevede o cota fixa de 10%, plus una variabila, in functie de productie, intre 2 si 3%. Asadar, pentru zacamintele offshore, taxarea se mentine in partea superioara a grilei de la onshore, ceea ce oricum s-ar fi aplicat si pe legea actuala, dat fiind ca in Marea Neagra vorbim de volume uriase care vor fi extrase.

Ce se modifica

Totusi, chiar daca se mentin cotele de redevente, Guvernul vrea sa modifice pretul de referinta la care aceste cote se aplica. Astfel, proiectul de lege prevede ca pretul de referinta pentru gazele naturale va fi calculat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), avand ca baza cotatia gazelor naturale pe piata angro centralizata - OPCOM. Pana acum, acest pret de referinta este unul calculat de ANRM, in functie de o formula mai complexa. Proiectul mai prevede ca "daca pretul de comercializare este mai mare decat pretul de referinta atunci calculul contravalorii redeventei petroliere se va face avand la baza pretul de comercializare".

In privita productiei de petrol, redeventele vor fi calculate in functie de cotatiile titeiului Brent.

Dispute pe marginea tranzactiilor bursiere

Introducerea tranzactiilor pe OPCOM, detinut de Trans-electrica, companie de stat, ca referinta are loc in contextul in care Comisia de Industrii din Camera Deputatilor incearca de cateva luni sa impuna aceasta platforma ca obligatorie pentru tranzactionarea gazelor naturale, desi in prezent tranzactiile se desfasoara la concurentul privat, Bursa Romana de Marfuri.

Mai mult, Comisia pentru Industrii, condusa de Iulian Iancu (PSD), vrea ca prin acelasi proiect de lege pentru aprobarea OUG 64/2016 privind liberalizarea pietei gazelor, sa oblige producatorii sa tranzactioneze aproape integral volumele extrase pe bursa, mai exact pe OPCOM.

Initial, procentul era de 100%, apoi a scazut la 70%. Proiectul de lege a fost respins de doua ori in plenul Camerei Deputatilor, iar propunerile au fost contestate atat de oficiali ai Comisiei Europene, de Autoritatea -Nationala de Reglementare in domeniul Energiei -(ANRE), de Ministerul Energiei, dar si de companiile din domeniu.

Iulian Iancu invoca modele similare din alte state europene, care au o singura bursa de gaze impusa prin lege, cu toate ca si acest lucru e discutabil. Iulian Iancu a declarat luni pentru "Romania libera" ca vrea sa finalizeze cat mai rapid modificarile la OUG 64, in urma discutiilor cu operatorii din domeniu. Ultimele doua sedinte pe marginea proiectului au fost cu usile inchise, fara a li se permite nici macar reprezentantilor companiilor accesul la discutii.

Clauza de stabilitate

Potrivit articolului 3 din proiectul de lege, aliniatul 1, "titularii concesiunilor/licentelor/acordurilor aflate in vigoare la data prezentei legi raman supusi platii redeventelor astfel cum sunt reglementate prin contractele incheiate, pe toata durata acestora, cu exceptia adoptarii unor reglementari mai favorabile titularilor sau obligatorii Uniunii Europene". Asadar, teoretic, noul sistem de impozitare nu se va aplica operatorilor existenti, pe contractele in vigoare, nici macar daca sunt inca doar la faza de prospectare/explorare. De altfel, in fiecare acord petrolier exista o clauza de stabilitate, care prevede mentinerea fiscalitatii pe intreaga perioada contractuala, de 20-30 de ani.

Totusi, titularii actuali ai acordurilor de concesiune tot vor garantii ferme ca nu li se va modifica sistemul de impozitare asumat la data semnarii contractelor. Cele mai mari probleme ar putea avea, daca se majoreaza fiscalitatea, consortiul OMV Petrom - ExxonMobil, care deja a investit 1,5 miliarde de euro in explorarile din Marea Neagra. De asemenea, ANRM mai are de scos la licitatie 6 perimetre in Marea Neagra, care au stat pana acum in stand-by tocmai din cauza incertitudinilor privind sistemul de taxare.

Prevederi discutabile

Pe de alta parte, o alta prevedere din proiectul de lege stipuleaza ca "la prelungirea duratei contractelor de concesiune autoritatea competenta va aplica cotele de redeventa aflate in vigoare la data semnarii actelor aditionale". De asemenea, o noutate care poate da emotii actualilor concesionari este ca noul proiect de lege elaborat de Guvern permite ca aceste cote de redeventa pot fi "actualizate prin hotarare a Guvernului, la solicitarea autoritatii competente, pe baza unor analize economice de oportunitate, respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dupa caz".

Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se arata la Articolul 13.
Guvernul vrea sa schimbe modul de calcul si pretul de referinta al redeventelor pe care le platesc producatorii de petrol si gaze din Romania, insa asta ar putea duce la majorarea preturilor si, implicit, la transferarea acestui cost in factura la gaze a consumatorilor finali.

Dupa cinci ani in care a tot adus vorba despre modificarea sistemului de redevente petroliere, Guvernul a lansat intr-un final, in dezbatere publica, un proiect in acest sens. Modificarile nu sunt majore, fiind facuta in principal o diferentiere intre segmentul onshore (exploatari terestre) si cel offshore (exploatari maritime). Cu toate acestea, in ceea ce priveste segmentul onshore, modul de calcul si pretul de referinta al redeventelor vor fi modificate, ceea ce i-ar putea afecta in mod direct pe romani, considera expertii in energie.

Asta pentru ca redeventele vor fi raportate, in cazul gazelor naturale, nu la pretul de referinta stabilit de Autoritatea Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), de 45,71 lei/MWh, ci la unul mult mai mare, cel reprezentat de cotatia gazelor naturale pe piata angro centralizata - OPCOM. Asta ar putea astfel duce la majorarea redeventelor pe care le platesc companiile cu circa 50-55%, ele avand optiunea de a-si transfera costurile in plus in facturile la gaze ale consumatorilor finali. De asemenea, in cazul petrolului, noul pret de referinta va fi cel al petrolului Brent, mai volatil si mai scump decat un alt tip de petrol fata de care se calculeaza in prezent, ceea ce de asemenea ar putea duce la costuri mai mari la benzina si alti combustibili obtinuti din petrol.

Cotele raman intre 3,5 si 13,5%

Potrivit proiectului lansat in dezbatere publica, Executivul a modificat modul de calcul si pretul de referinta, in cazul exploatatiilor onshore de petrol si gaze.

Astfel, in cazul petrolului, cotele raman intre 3,5 si 13,5%, dar pretul de referinta va fi raportat la cel al titeiului Brent, nu titeiul Suez Blend, care este mai ieftin si nici la Urals, cum au cerut asociatiile de producatori. Cotatia titeiului Brent a fost, anul trecut, superioara, in medie, cu 5 dolari pe baril fata de cea a celorlalte tipuri de petrol. In plus, noul proiect prevede ca, in cazul in care pretul de comercializare este mai mare decat pretul de referinta (pretul Brent-ului), calculul contravalorii redeventei petroliere se va face avand la baza pretul de comercializare.

Similar, la gaze naturale, cotele raman aceleasi (intre 3,5% si 13%), insa noul pret de referinta nu va mai fi cel fixat de ANRM inca din 2008 si nemodificat pana in prezent, de 495 lei/mia de metri cubi, adica 45,71 lei/MWh, ci va fi reprezentat de cotatia gazelor naturale pe piata angro centralizata - OPCOM. In prezent, pretul gazelor se situeaza, potrivit ANRE, la 66-67 de lei/MWh pe perioada de vara si la 71-72 lei/MWh pe cea de iarna. Cu 50-55% mai mare decat pretul de referinta stabilit in 2008, potrivit calculelor profit.ro, ceea ce ar putea conduce la o majorare similara a incasarilor din redevente. Redeventa va rezulta din aplicare cotei la valoarea productiei brute (productia bruta inmultita cu pretul de referinta).

Cheltuielile, transferate pe factura consumatorilor

Or tocmai aceasta modificare, privind pretul de referinta la care se vor raporta redeventele in cazul producatorilor de gaze naturale, poate duce la scumpirea gazelor vandute populatiei.

Ionut Purica, expert pentru energie si mediu al Academiei Romane, a explicat pentru "Adevarul" ca, in cazul in care redeventa la gaze naturale va creste cu 50%, aceste cheltuieli ale producatorilor ar putea fi transferate consumatorilor finali. "Gazele naturale se folosesc intr-o multitudine de domenii, fie in industrie, fie la consumatorii casnici. Daca aceasta redeventa, raportata la pretul mediu al OPCOM, va fi adoptata, este foarte posibil sa creasca pretul platit de consumatorii finali. Si de cate ori creste factura, cresc si preturile din economie", a spus expertul.

In ce priveste influenta titeiului Brent asupra redeventelor platite de petrolisti, Purica a spus ca Brent este extrem de volatil, neputandu-se estima daca acesta va creste sau va scadea. "Brent este un instrument prin care americanii controleaza pretul petrolului. Evolutia pe Brent are o volatilitate extrem de mare, cu atat mai mult cu cat piata este controlata si de OPEC", a spus expertul in energie. "Am spus dintotdeauna ca liberalizarea pietei inseamna cresterea preturilor finale, pentru ca s-au vazut cazuri cand pretul petrolului Brent a scazut de 3 ori, dar motorina si benzina nu s-au ieftinit de 3 ori. Dar cand Brent a crescut, imediat au scumpit si benzinarii", a mentionat Purica.

24-10-2017
Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a fost astazi in Parlament pentru a da explicatii despre harababura care a fost creata cu split TVA. Nu a rostit insa, in discursul sau, niciun cuvant despre controversata taxa de solidaritate de 2% din fondul de salarii pe care a anuntat-o saptamana trecuta si care a bulversat pe toata lumea. Inclusiv pe premier si vicepremier.

Taxa de solidaritate anuntata de ministrul de Finante ca o noua taxa pe care angajatorii o vor plati la fondul de salarii de anul viitor a incins spiritele in PSD.

Premierul Mihai Tudose l-a contrazis pe Misa si a explicat ca nu este vorba despre o noua taxa. "Astazi, dvs. cand va luati salariul, angajatorul va plateste aceasta taxa de 0,25%. Aceasta taxa se va mentine. Am inteles ca va ramane, ca este 0,25 sau 0,30", a declarat Tudose. Acesta a explicat ca, initial, PSD, in programul de guvernare, a spus ca raman numai doua taxe: de la sanatate si de la pensie, dar s-a constatat ca mai trebuie si aceasta taxa. Premierul a mai mentionat taxa este obligatorie, fiind negociata la nivelul Uniunii Europene. Vicepremierul Marcel Ciolacu a declarat ca taxa de solidaritate nu este noua, iar in procentul de 2% aplicat la fondul de salarii va intra si o parte a contributiilor platite acum de angajatori sub forma altor taxe. Ministrul Finantelor va veni cu modificarile legislative in acest sens, a mai spus Ciolacu. Diferenta pana la 2% se va duce catre bugetul de stat si va veni din contributiile care acum se platesc de angajator catre bugetele sociale.

Contributiile nu mai scad anul viitor de la 39,5% la 35%, ci la 37%.

De ce e nevoie de split TVA

Ministrul Finantelor a explicat in Parlament ce inseamna split TVA si cum ar putea fi economisiti banii din diferentele de TVA. "Romania a pierdut in termeni absoluti sapte miliarde de euro din TVA neincasat. Ce s-ar putea realiza cu acesti bani? Autostrada Pitesti-Craiova costa 900 de milioane de euro, un spital regional costa 150 de milioane de euro, totalul alocatiilor de stat este de aproximativ 900 de milioane de euro, Autostrada Pitesti-Sibiu este 1,9 miliarde de euro", a declarat ministrul de Finante. Cu alte cuvinte, Misa a recunoscut ca ANAF nu este capabil sa adune TVA si din aceasta cauza a vrut sa penalizeze si firmele corecte.

Taxa de solidaritate ii poate aduce demiterea ministrului de Finante, Ionut Misa. PSD-istul Eugen Teodorovici, fostul ministru de Finante, cere demiterea lui Misa.
Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect care modifica legea pensilor, persoanele ale caror drepturi de pensie anticipata partiala s-au deschis in perioada 1 ianuarie 2011- 16 iulie 2016 urmand sa beneficieze de recalcularea pensiei.

"Persoanele ale caror drepturi de pensie anticipata partiala s-au deschis in perioada 1 ianuarie 2011- 16 iulie 2016, beneficiaza de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alineatului (4)", potrivit proiect de Lege pentru completarea articolului 65 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost adoptat de Camera Deputatilor.

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, potrivit alineatului (4) al articolului 65 din actuala Lege a pensiilor publice.

Recalcularea pensiilor se va face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin si se platesc incepand cu luna urmatoare anregistrarii acesteia la casa teritoriala de pensii in evidentele careia se afla dosarul de pensie al solicitantului.

De recalcularea pensiilor vor putea beneficia persoanelor care, pana in luna depunerii cererii, inclusiv, nu au indeplinit conditiile pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta.

Camera Deputatilor este for decizional.
Proiectul de lege care reglementeaza munca la distanta si prin care un angajat va putea munci si in alta parte decat la sediul unei firme a fost adoptat luni de senatori, in plen, fiind aduse 93 de voturi "pentru", unul "impotriva" si 15 abtineri. Amendamentele aduse la proiectul aprobat initial de Guvern schimba insa din temelii reglementarile, pana si denumirea muncii de acasa.

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind introducerea contractului de tip telemunca la inceputul lunii august, insa luni senatorii i-au adus o serie de modificari substantiale.

In primul rand, printre amendamentele aduse, a fost aprobat cel care schimba titlul legii, pentru ca sintagma "tele-munca" sa se scrie legat - "telemunca" -, si nu cu cratima, cum a propus initial Guvernul. Potrivit motivarii aduse, conceptul de telemunca "a fost abordat in doctrina de specialitate fara cratima, avand in vedere calchierea din limba engleza a cuvantului "telework"". In acelasi mod a fost modificata si denumirea lucratorului de acasa, din "tele-salariat" in "telesalariat".

Totodata, pentru ca telemunca presupune un caracter de flexibilitate, in sensul utilizarii unor locuri de munca "neconventionale", a fost eliminat si amendamentul care stabilea obligatia aprobarii de catre angajator a locului unde angajatul urmeaza sa isi desfasoare activitatea.

Salariatul va avea, insa, optiunea de a lucra uneori la locul de munca pus la dispozitie de angajator.

In schimb, angajatorul nu va mai fi obligat nici "sa asigure securitatea s?i sa?na?tatea i?n munca? la locurile de desfa?s?urare a activita?t?ii de tele-munca?".

Modificarile prevad, totodata, ca angajatul va putea efectua munca suplimentara, iar interdictia ca telemunca sa poata fi desfasurata pe parcursul perioadei de proba a angajatului a fost eliminata.

Au mai fost modificate, totodata, si cuantumurile amenzilor care pot fi date angajatorilor in caz de contraventii. Acestia vor fi amendati cu numai 10.000 de lei si nu 20.000 de lei, in caz ca nu respecta prevederile referitoare la obligatia de a prevedea in mod expres in contractul individual de munca sau in actul aditional prestarea unei activitati in regim de telemunca.

Senatul este prima Camera sesizata. Proiectul urmeaza sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor.

Data de 25 octombrie este termenul de plata la prima transa (50%) din impozitul pe veniturile din agricultura, dar si pe veniturile din activitati independente. Pentru impozitul agricol, Codul Fiscal prevede norme de venit in functie de suprafata terenului si de efectivul de animale detinut.

Prin venituri din desfasurarea unei activitati agricole se intelege veniturile obtinute individual sau intr-o forma de asociere, fara personalitate juridica, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantatiilor viticole, pomicole, arbustilor fructiferi si altele asemenea sau cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.

Impozitul anual este calculat prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului stabilit pe baza normei de venit. Impozitul astfel determinat de organul fiscal competent reprezinta impozit final si nu se recalculeaza.

Declaratiile cu terenul lucrat trebuie depuse de catre fermieri pana la data de 25 mai. Apoi, plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectueaza in doua rate egale: 50% din impozit pana la data de 25 octombrie inclusiv si 50% din impozit pana la data de 15 decembrie inclusiv.

Veniturile din activitati agricole sunt neimpozabile in limitele urmatoarelor plafoane ale suprafetelor cultivate:
Cereale - pana la 2 ha
Plante oleaginoase - pana la 2 ha
Cartof - pana la 2 ha
Sfecla de zahar - pana la 2 ha
Tutun - pana la 1 ha
Hamei pe rod - pana la 2 ha
Legume in camp - pana la 0,5 ha
Legume in spatii protejate - pana la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe - pana la 1,5 ha
Pomi pe rod - pana la 1,5 ha
Vie pe rod - pana la 1 ha
Arbusti fructiferi - pana la 1 ha
Flori si plante ornamentale - pana la 0,3 ha.

Pentru suprafetele mai mari se percepe un impozit diferentiat pe fiecare judet si tip de plantatie; de exemplu, la cereale impozitul variaza intre 95 de lei/ha in judetul Salaj si 364 de lei/ha in judetul Braila.

In cazul anumalelor detinute de proprietari, plafoanele de scutire de la impozitul agricol sunt:
Vaci pana - la 2 capete
Bivolite - pana la 2 capete
Oi - pana la 50 de capete
Capre - pana la 25 de capete
Porci pentru ingrasat - pana la 6 capete
Albine - pana la 75 de familii
Pasari de curte - pana la 100.

Pe langa cota de 16%, trebuie achitata si contributia la asigurarile publice de sanatate (CASS), de 5,5% din venitul estimat.
23-10-2017
Institutiile Financiar Nebancare, asa-numitele IFN -uri, au mentinut dobanzile la credite la acelasi nivel ca pana acum, dupa trei saptamani de la intrarea in vigoare a Regulamentului BNR. Acestea au preferat cresterea capitalului social sau diminuarea drastica a volumului de credite decat sa micsoreze dobanzile. IFN-urile prezente in mai multe tari europene practica in Romania cele mai mari dobanzi.

De la 1 octombrie a intrat in vigoare noul Regulament BNR nr. 20/2009 modificat pentru a restrictiona creditele cu dobanzi ridicate, acordate de IFN-uri. Insa, in ciuda restrictiilor dure, cresterea de 10 ori a capitalului pe care un IFN trebuie sa-l detina in cazul in care acorda credite cu DAE peste plafoanele stabilite de BNR, dobanzile au ramas la fel de ridicate. Un sondaj al Jurnalului National la cateva institutii de credit arata ca imprumuturile acordate acum pentru o perioada mai mica de 15 zile au DAE (dobanda anuala efectiva) de minimum 4.969%, desi plafonul stabilit de BNR este de maximum 200%. Si creditele acordate pe perioade cuprinse intre 16 si 90 de zile au dobanzi astronomice, intre 298,8% si 4.114%, desi banca centrala le-a limitat la 100%.

Efecte perverse

Regulamentul BNR nu a reusit sa protejeze populatia, ci doar sa reduca volumul de credite pe care unele institutii nefinanciare le va acorda. Piata s-a segmentat in trei parti, iar oamenii aflati in nevoi, care vor cauta un credit pana la salariu, vor fi si mai confuzi. IFN-urile puternice care au bani isi vor vedea in continuare de treaba, cele mai mici isi vor limita numarul de credite sau vor da faliment. Exista si o a treia categorie, formata din IFN-urile mai putin ortodoxe, care vor mima reducerea DAE in limitele impuse de BNR, dar vor introduce costuri ascunse. "Unii jucatori vor incerca sa para ca respecta noul regulament, isi vor reduce dobanzile, dar isi vor adauga pe de alta parte niste costuri si clientul va deveni mult mai confuz. Acesta este riscul Regulamentului BNR", spune Ionut Stan, seful Patronatului IFN-urilor, care conduce si Viva Credit. Acesta sustine ca IFN-urile din patronatul pe care-l conduce se delimiteaza de astfel de practici.

"Vom incerca sa respectam cerintele de capital impuse de BNR. Adica ne vom limita volumul de credite la capitalul pe care ni-l vom putea permite. Asta inseamna ca produsul va fi limitat in piata in functie de capitalul pe care-l va avea la dispozitie fiecare IFN" Ionut Stan, seful Patronatului IFN-urilor

La fiecare 100 de lei imprumutati la o DAE peste pragurile impuse, IFN-urile trebuie sa asigure un capital de 67 lei, adica 67% din valoarea creditului.

Costurile nu vor scadea

Patronatul IFN sustine ca institutiile financiare care acorda credite sub un an de zile nu au avut cum sa reduca dobanzile care par mari, dar nu sunt.

"Dobanzile nu se pot reduce pentru ca acestea sunt costurile reale, din pacate. Pentru 100 de lei pe care-i imprumutam pentru 30 de zile, costul este de 36 de lei. Acesti bani ne acopera, pe langa dobanda, si toate taxele operationale pe care le avem si care sunt destul de mari. Sa transferi 100 de lei clientului, sa-i incasezi, sa-i recuperezi de la el plus toate riscurile nu reprezinta o valoare foarte mare", spune Ionut Stan. Acesta mai considera ca impunerea unui calcul DAE nu e relevant pentru produsele care ofera credite sub un an. Acesta sustine ca nici la nivel european nu se calculeaza DAE pentru credite mai mici de 200 de euro si acordate pe mai putin de 60 de zile.

Peste un milion de romani si mici antreprenori au imprumutat bani de la institutiile finaciare nebancare. Datele BNR arata ca pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si era pe un trend ascendent la 1 octombrie 2017.

Ce DAE practica IFN-urile la credite

Perioada de acordare

pana la 15 zile Intre 16-90 zile Peste 90 de zile

Mozipo - 298,8 % 298,8 %

Mobilo Credit 5.001,06 % 3.582,31 % -

Zaplo 6.791 % 3.080 % -

Viva credit 3.774 % -

Extra Simplu 5.886 % 4114 % -

Ferratum 7152 % 3986 % 916.75 %

Telecredit 4969.00 % 2.448 % 438 %

Provident - - 138,44 %

Sursa: IFN

Pragul BNR peste care cere capital suplimentar

Scadenta DAE credite in lei

Pana la 15 zile 200%

16-90 zile 100%

Peste 90 de zile 32,5%

Sursa: BNR

Romania, singura tara cu dobanzi de peste 3.000%

Unele dintre IFN-urile care activeaza in Romania sunt prezente in mai multe tari la nivel european. O astfel de institutie este Ferratum, care activeaza in 24 de tari. Dobanzile practicate de acest IFN difera foarte mult de la o tara la alta, insa in Romania sunt cele mai mari din Europa.

In Germania, dobanda pentru un credit de 500 de euro luat pe 62 de zile este de 10,36%. Concret, cine ia 500 de euro, va plati peste 62 de zile 506,61 de euro. Pentru acelasi credit luat pe 30 de zile omul plateste numai 504,26 de euro.

In Franta, pentru acelasi credit de 500 de euro, dobanda este de 19,50% si nu depinde daca creditul este pe 15 sau 60 de zile. Concret, cine imprumuta 500 de euro va plati dupa 30 de zile 508,01 ?.

In Polonia, cine ia un credit de 2.114,9 zloti (echivalentul a 500 de euro) va achita dupa 30 de zile cu 14 euro mai mult, iar in Lituania cu 40 de euro mai mult. Un bulgar care vrea sa imprumuute 950 de leva, aproximativ 500 de euro, pe 3 luni, va plati inapoi 1.015 de leva, adica 47 de leva, circa 33 de euro.

In Romania, grupul da credite pana la maximum 1.400 de lei, circa 300 de euro, pentru perioade de minimum 45 de zile, cu un DAE de 3.986%. Cine ia 1.400 de lei pentru 45 de zile va achita 2.212 de lei. Adica va da in plus 812 lei, circa 177 de euro, potrivit informatiilor de pe site.
Zicala ca "Buturuga mica rastoarna carul mare" se aplica si unei firme de consultanta din Bistrita-Nasaud, care a reusit sa isi castige dreptatea la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), pe o speta care va declansa un val de procese similare. De altfel, Guvernul se asteapta ca aceasta hotarare sa conduca la "consecinte financiare grave", fiindca se va aplica retroactiv.

Important este ca decizia CJUE intrerupe o practica a Fiscului care a afectat ani la rand firmele din Romania, carora le-a refuzat dreptul de deducere a TVA sub pretextul ca au incheiat tranzactii cu parteneri inactivi fiscal sau cu coduri de TVA anulate.

In decizia CJUE, consultata de Romania libera, se arata ca refuzul dreptului de deducere a TVA?ului constituie o exceptie de la un principiu fundamental al sistemului comun al TVA?ului, a carei legalitate nu este admisa decat in imprejurari exceptionale.

Filmul luptei pentru 10.000 de euro

In hotararea CJUE din 19 octombrie se explica de unde a pornit totul. Decizia care va declansa de acum un val de procese impotriva Fiscului a avut ca moment initial un litigiu intre SC Paper Consult SRL, pe de o parte, si Directia Regionala a Finantelor Publice Cluj?Napoca si Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bistrita?Nasaud, pe de alta parte. Paper Consult a contestat o decizie administrativa prin care i se refuza dreptul de a deduce taxa pe valoarea adaugata (TVA) achitata pentru prestari de servicii achizitionate de la SC Rom Packaging SRL, pentru motivul ca aceasta din urma era declarata contribuabil "inactiv" la data incheierii contractului.

Astfel, printr-o decizie din 11 mai 2012, autoritatile fiscale au constatat ca Rom Packaging, cu sediul in Bucuresti (Romania), prestase servicii in favoarea Paper Consult, cu sediul in Bistrita?Nasaud (Romania), in valoare de 190.340 de lei (aproximativ 44.560 de euro) fara TVA, pe baza unui contract de prestari servicii incheiat la 3 ianuarie 2011. Intrucat Rom Packaging a fost declarata inactiva de la 7 octombrie 2010 si radiata din registrul persoanelor impozabile in scopuri de TVA incepand de la 1 noiembrie 2010 pentru nedepunerea declaratiilor fiscale impuse de lege si tinand seama de articolul 11 alineatul (12) din Codul fiscal, autoritatile fiscale au concluzionat ca Paper Consult nu avea dreptul sa deduca suma de 45.680 RON (aproximativ 10.694 de euro), si anume cuantumul platit cu titlu de TVA pentru serviciile furnizate de Rom Packaging.

Contestatia formulata de Paper Consult impotriva actului autoritatii de control fiscal a fost respinsa ca fiind neintemeiata prin decizia din 17 iulie 2014 a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Cluj?Napoca. Actiunea in contencios fiscal formulata de Paper Consult impotriva acestei decizii a fost, la randul ei, respinsa prin sentinta civila din 8 iulie 2015 pronuntata de Tribunalul Bistrita?Nasaud.

Paper Consult a formulat apel impotriva acestei sentinte la Curtea de Apel Cluj (Romania). Societatea a aratat ca Ordinul presedintelui ANAF din 21 septembrie 2010, prin care Rom Packaging fusese declarata inactiva, nu ii fusese comunicat, ci doar publicat la sediul ANAF si pe pagina de internet a acesteia. Paper Consult a sustinut ca, in aceste imprejurari, ordinul respectiv nu ii era opozabil si nu putea fi considerat ca reprezentand temeiul refuzului dreptului sau de deducere a TVA?ului, o asemenea masura fiind contrara dreptului Uniunii.

Paper Consult a sustinut ca, pentru a putea beneficia de dreptul de deducere a TVA?ului, este suficient sa fie indeplinite conditiile prevazute la articolul 178 din Directiva 2006/112, adica sa aiba o factura. Curtea de Apel Cluj s-a adresat CJUE.

Motivatie: lupta cu evaziunea

Guvernul roman a subliniat, in cadrul sedintei de judecata, ca tocmai dificultatile intampinate de autoritati in combaterea fraudei privind TVA?ul au condus legiuitorul roman sa instituie un mecanism de prevenire a evaziunii fiscale prin declararea inactivitatii unor astfel de contribuabili, al caror comportament fiscal incorect ar impiedica detectarea unor nereguli in colectarea TVA?ului si ar constitui indiciul unei fraude fiscale. Cu toate acestea, Curtea a sustinut ca masurile adoptate de statele membre nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru a atinge astfel de obiective, adica sa afecteze in mod sistematic dreptul de deducere a TVA?ului si, asadar, neutralitatea TVA?ului.

In repetate randuri, Curtea a statuat ca administratia nu poate impune persoanei impozabile sa intreprinda verificari complexe si aprofundate referitoare la un furnizor, transferand de fapt in sarcina acesteia actele de control care sunt in atributia acestei administratii

In schimb, nu este contrar dreptului Uniunii sa se ceara ca un operator sa ia orice masura care i s?ar putea solicita in mod rezonabil pentru a se asigura ca operatiunea pe care o efectueaza nu determina participarea sa la o frauda fiscala.

Guvernul asteapta "consecinte financiare grave"

Guvernul roman a solicitat Curtii, in cazul in care aceasta ar considera ca dreptul Uniunii se opune unei legi precum cea in discutie in cauza principala, sa limiteze in timp efectele hotararii care urmeaza a fi pronuntata. Guvernul roman evidentiaza consecintele financiare grave care ar surveni daca, in urma hotararii Curtii, ar trebui sa se acorde deducerea TVA?ului tuturor operatorilor economici care au incheiat tranzactii cu operatori declarati inactivi incepand din anul 2007. CJUE a respins insa aceasta solicitare. De altfel, Decizia obliga ANAF sa accepte retroactiv incepand cu 2007 (data aderarii), deducerea TVA la tranzactiile, de achizitionare de bunuri si servicii de la un operator economic declarat inactiv de Fisc, conditia fiind sa existe facturile care sa dovedeasca tranzactiile, a explicat consultantul fiscal Cornel Grama.

ALTA LOVITURA. Fiscul, penalizat pentru rambursarile intarziate

In aceeasi zi cu decizia CJUE, contribuabilii au mai obtinut o victorie importanta in justitie. Astfel, Reff & Asociatii, societatea de avocati reprezentand Deloitte Legal in Romania, a transmis printr-un comunicat de presa ca a obtinut in premiera o decizie a instantei prin care Curtea de Apel Bucuresti obliga autoritatea fiscala sa acorde dobanzi de intarziere intr-un caz de rambursare a TVA, incepand cu ziua imediat urmatoare depunerii decontului de TVA si pana la data rambursarii efective de catre stat a sumei in discutie.

"Valorificand Decizia Curtii Constitutionale nr. 694/2015, am convins Curtea de Apel Bucuresti sa acorde clientului nostru dobanzi in cuantum de aproximativ 1.000.000 euro incepand cu prima zi de intarziere, respectiv ziua ulterioara datei depunerii decontului de TVA. Este prima data cand instanta hotaraste ca termenul pentru acordarea dobanzilor trebuie sa fie calculat de la momentul inregistrarii solicitarii de rambursare a TVA, si nu dupa expirarea perioadei de 45 de zile prevazuta pentru solutionarea decontului de TVA", a spus Andreea Artenie, Partener si coordonatoare a practicii de litigii la Reff & Asociatii. Decizia va schimba optica instantelor nationale si practica unitara la nivelul tarii.
Indicatorul Robor la 3 luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la cele mai multe credite in lei, a revenit in urcare, luni, majorandu-se la 1,85%, arata Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Cresterea vine dupa patru sedinte consecutive in care Robor la 3 luni s-a mentinut la nivelul de 1,84%.

Majorarea continua a Robor vine in ciuda celor doua operatiuni repo derulate de BNR, care a injectat lichiditate in piata, dupa ce Robor a inregistrat o majorare abrupta in luna septembrie.

In ultima luna si jumatate, dobanzile au mers intr-o directie ascendenta. Robor la trei luni, in functie de care se calculeaza ratele la creditele in lei, a ajuns, vineri, la un nivel de 1,84%, in contextul in care el se situa la inceputul lunii septembrie la 0,92%, iar la inceputul acestui an era la 0,87%. Si desi acesta este inca un nivel destul de scazut al indicatorului, fata de alte perioade, cresterea lui este totusi accelerata, iar fiecare majorare se simte in rata lunara a unui imprumutat.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobanzii pentru creditele in lei acordate pe piata interbancara, iar cresterea acestui indicator determina, in timp, un avans al ratelor la credite in lei.

Salariile nete ale angajatilor vor ramane la fel in 2018 doar daca firmele majoreaza salariile brute cu 23%, o situatie greu de anticipat, scrie Ziarul Financiar.

Proiectul de modificare a Codului fiscal de trecere a obligatiilor fiscale de la angajator la angajat nu contine nicio obligatie a angajatorului de a majora salariul brut al angajatului astfel incat, dupa intrarea in vigoare a acestei masuri, salariul net al acestuia din urma sa nu fie diminuat.

Pentru ca salariul net al angajatului sa ramana la fel dupa intrarea in vigoare a masurii, angajatorii care nu vor mai avea obligatii la plata contributiilor de sanatate si de pensie pentru angajati ar trebui sa majoreze salariul brut al angajatilor cu 23%, potrivit jurnalistilor de la Ziarul Financiar.

Dupa anuntul ministrului finantelor Ionut Misa de introducere a unei taxe de solidaritate de 2% datorata de angajator si in lipsa obligatiei de a majora brutul angajatilor, acest lucru probabil ca nici nu se va mai petrece, sau nu se va petrece in totalitate, spun consultantii fiscali.

"Este greu de presupus ca toti angajatorii vor majora salariile brute ale angajatilor", spune Angela Rosca, Managing Partener TaxHouse.

"Cel mai mai probabil angajatii vor fi tanda pe manda", daca si contributiile sociale vor cobori de la 39,2% la 35%, iar impozitul pe venit se va reduce la 10%, cum sustine proiectul, spune consultantul fiscal Gabriel Biris, fost secretar de stat in Ministerul de Finante.

Biris a avut anul trecut un proiect similar care prevedea insa glo­balizarea veniturilor inainte de transferul obligatiilor fiscale de la angajator la angajat si stipula si obligatia angajatorului de a majora brutul angajatului exact cu suma cu care el era despovarat in urma acestei masuri.

Este perfect legal, iar normele de tehnica legislativa privind contractele in derulare per­miteau acest lucru, spune Biris: "Eu daca stiam ca nu pot sa consemnez in lege obligativitatea majorarii de catre angajator a salariului brut al angajatului cu suma pe care eu nu i-o voi mai pretinde la buget, nici nu ma mai apucam".
20-10-2017
Medicii rezidenti, medicii dentisti rezidenti si farmacistii rezidenti vor incasa bursa de rezidentiat pana la data de 1 martie 2018, atunci cand vor beneficia de salariul de baza reglementat la nivelul anului 2022, conform prevederilor Ordonantei nr.1/2017, transmite Ministerul Sanatatii.

"Incepand cu martie 2018, salariile de baza ale medicilor rezidenti vor creste semnificativ, intre 151% si 287%, in functie de specialitate si anul de pregatire", a declarat ministrul Sanatatii, Florian BODOG.

De exemplu, un medic rezident de anul I, care in prezent are un salariu brut de 1985 lei, va avea un salariu brut de 5700 lei, cresterea fiind de 287%. Salariul unui medic rezident anul VI va ajunge la cuantumul de 7900 lei de la 3262 cat este in prezent, cu o crestere de 242%. Medicii rezidenti de anul II vor beneficia de un salariu brut de 6100 lei dupa ce anul acesta au beneficiat de 2361 lei/brut, iar cei de anul III vor incasa 6700 lei brut cu 254% mai mult ca in acest an, mai spune Ministerul intr-un comunicat de presa.

De asemenea, spune institutia, din 2018 rezidentii vor avea norma de hrana in valoare de doua salarii minime pe an.

La salariul brut medicii rezidenti pot obtine venituri si din garzile efectuate. Conform Ordonantei nr. 18/2009, medicii rezidenti pot fi inclusi, la cerere, in linia de garda (cu exceptia liniei I de garda) in specialitatea in care isi efectueaza rezidentiatul.
Directorul interimar al CNPR, Elena Petrascu a anuntat ca la inceputul saptamanii viitoare vor incepe procedurile pentru cumpararea unor cititoare de cod de bare, "precum si a altor echipamente strict necesare in scopul eficientizarii intregului proces tehnologic, pentru a reduce timpii de prelucrare si pentru cresterea calitatii serviciilor".

Aflata la Pitesti, intr-o intalnire cu angajati din toate structurile de personal ale Postei Romane, seful interimar, Elena Petrascu, s-a aratat nemultumit de modul in care se desfasoara activitatea companiei, precizand ca se impun masuri urgente de redresare.

Potrivit acesteia, s-a aprobat, pe langa demararea procedurilor de achizitie a cititoarelor de cod de bare, si introducerea unor noi aplicatii informatice care vor permite functionarilor de la ghisee sa scrie mai putin in registre si din ce in ce mai mult pe calculator. A"cestea faciliteaza munca oficiantilor si, in acelasi timp, reduc timpul de asteptare pentru clienti. Aplicatiile vor fi functionale in toate subunitatile postale informatizate, incepand cu 1 noiembrie", a informat CNPR.

Pe de alta parte, conducerea interimara a Companiei Nationale Posta Romana a decis crearea unui grup de lucru, format din angajati ai institutiei din toata tara, care va stabili liniile directoare pentru infiintarea centrelor regionale de profit. Reorganizarea institutiei este una dintre masurile principale ale Planului Strategic de consolidare a companiei, aprobat de Guvern, la sfarsitul lunii septembrie.

"Sunt diriginti care stau in birou, in loc sa indrume clientii atunci cand sunt cozi"

Directorul general interimar le-a cerut tuturor salariatilor sa aiba initiativa si sa participe la punerea in aplicare a acestui proiect. Elena Petrascu a insistat, din nou, ca implicarea angajatilor este esentiala "Stiu ca sunt diriginti de oficii postale care isi indeplinesc atributiie, dar acum ma adresez acelor diriginti care stau in birou, cand ar trebui sa iasa sa indrume clientii atunci cand sunt cozi. Va spun ca regulile s-au schimbat, acum este momentul sa va comportati ca adevarati directori, ca adevarati diriginti de oficii postale", a declarat Elena Petrascu, Directorul General al companiei.

Ministrul Lucian Sova a declarat ca se urmareste o flexibilizare a activitatii companiei, un management regional adaptat fiecareia dintre zonele geografice si care sa functioneze pe criterii de competitivitate si de profitabilitate. Astfel, va exista si un sistem de salarizare si de bonusuri corespunzatoare pentru toti angajatii.

Directorul general interimar a prezentat si masurile luate in cele doua saptamani de cand a preluat conducerea companiei. Una dintre acestea este lichidarea stocurilor cu trimiteri extracomunitare. Astfel, la Centrul Regional de Tranzit din Capitala, in doar citeva zile, numarul coletelor restante s-a redus de la 80.000 la mai putin de 15.000. Aplicarea acestor masuri va continua, astfel incat Posta Romana sa fie pregatita pentru fluxul crescut de trimiteri din perioada Black Friday si a sarbatorilor de iarna.

La intalnirea de la Pitesti au participat ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Lucian Sova, dar si angajati din 11 judete din toate structurile de personal ale Postei Romane din judetele: Arges, Dolj, Olt, Valcea, Sibiu, Tulcea, Brasov, Prahova, Mehedinti, Gorj si Alba.

Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, la Deva, ca salariile nu vor scadea dupa ce contributiile vor fi trecute de la angajator la angajat, ci ca "raman cel putin la fel sau vor creste", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Mihai Tudose a fost intrebat de jurnalisti, vineri, in cadrul unei conferinte de presa organizata la Deva, ce crede ca se va intampla cu salariile dupa ce contributiile vor fi trecute de la angajator la angajat.

"Nu scad salariile sub nicio forma. Este un mecanism prin care salariile raman cel putin la fel, ele vor creste. A fost discutia daca aceasta masura aplicata la sistemul de stat este clar ca genereaza cresteri, pentru ca statul va transfera salariul brut de azi pe suma care permitea inainte cheltuielile cu angajatul si daca privatul va face acelasi lucru. Am avut discutii cu patronatele, iar rezultatul discutiilor a fost ca este o oportunitate pe care o ofera statul ca in aceeasi anvelopa de cheltuieli sa plateasca mai bine oamenii", a explicat premierul Romaniei.

Mihai Tudose a mai precizat ca, in acest moment, este o competitie "agerba" in Romania pe piata fortei de munca, iar pentru angajatori a devenit o prioritate sa-si pastreze salariatii.

"Este o competitie agerba in Romania pe piata fortei de munca. Firmele nu mai gasesc foarte usor angajati, iar ati pastra angajatii devine o prioritate pentru orice companie sanatoasa la cap", considera Mihai Tudose.

Premierul a mai precizat ca nu crede ca vor fi angajatori care vor scadea salariile, ci ca acest mecanism va fi folosit pentru motivarea salariatilor.

"Acele vaiete cum ca vor fi privati care vor scadea lefurile cu ocazia acestei legi... Sunt la privat, puteau sa o faca si astazi. Cred ca vor folosi acest mecanism pentru a-si motiva mai bine oamenii. Nu scade salariul net. Va trebui cu totii sa mai asteptam cateva luni si veti vedea ca nu scad salariile", a afirmat Mihai Tudose.

Tudose a mai spus ca impozitul sub 2.000 de lei va fi zero incepand din 2019.

"Este din 2019 in programul de guvernare, odata cu impozitul global", a conchis Mihai Tudose.
Uniunea Editorilor din Romania (UER) solicita Ministerului Educatiei Nationale sa demareze "de urgenta" procesul de licitatie pentru manualele de clasa a VI-a, pentru anul scolar 2018-2019, avand in vedere ca aceasta procedura dureaza aproximativ noua luni, potrivit unui comunicat al UER.

Demararea procedurilor de licitatie ar duce la evitarea situatiei de anul acesta, cand elevii de clasa a V-a primesc manualele dupa aproape doua luni de la inceperea anului scolar, precizeaza sursa citata.

"Nicio intarziere nu mai poate fi pusa pe seama editurilor sau a pietei manualelor alternative, ci este exclusiv vina autoritatilor. Ne intrebam cat mai sunt dispusi parintii sa tolereze aceasta joaca a autoritatilor cu soarta copiilor lor? Cat mai sunt dispuse cadrele didactice sa inchida ochii la acest joc cu aruncatul pisicii peste gard pe care il practica autoritatile de ani de zile?", a declarat directorul executiv UER, Polixeniu Anghel.

In ceea ce priveste proiectul de Lege a manualului pus in dezbatere publica de catre Ministerul Educatiei, editorii considera ca este un draft a carui nota de fundamentare nu are nicio legatura cu structura unei propuneri legale reale.

"Desi ia decizii care afecteaza mediul economic (editurile, tipografiile, distributia de carte scolara) si concurential pe o piata libera, Ministerul Educatiei Nationale evita discutiile cu cei direct implicati si pe care ii acuza de toate disfunctionalitatile sistemului - editorii de carte scolara", conform Uniunii.

UER a adresat memorii Ministerului si Guvernului pentru a fi invitata la dezbaterile publice pe marginea proiectului de lege, dar nici editorii, nici tipografii, nici cadrele didactice implicate pana acum in conceperea de manuale nu au fost convocate la aceste dezbateri, precizeaza sursa mentionata.

"In opinia editorilor de carte scolara, o asemenea decizie ar fi o pata de rusine pe obrazul Romaniei, in conditiile in care in nicio tara din Europa nu mai exista un astfel de caz, in care statul sa controleze in integralitate conceperea, editarea si tiparirea de manuale unice. In opinia UER, solutia "salvatoare" oferita de Ministerul Educatiei incalca legislatia in vigoare, fiind evidente incompatibilitatile intre mecanismele propuse prin intermediul ordonantei si normele care protejeaza transparenta procedurilor de achizitie publica, drepturile de autor si mentinerea principiilor concurentiale", conform susei citate.

Elevii de la clasele a V-a au inceput anul scolar 2017 - 2018 fara manuale, iar Ministerul Educatiei a luat decizia de a le inlocui pe acestea, in primele opt saptamani de scoala, cu un compendiu.

Conform noilor hotarari adoptate de Ministerul Educatiei in februarie 2017, in anul scolar 2018 - 2019 sunt necesare manuale noi pentru clasa a VI-a, alese prin licitatie. Aceasta licitatie ar fi trebuit deja pornita, pentru ca elevii care intra anul viitor in clasa a VI-a sa aiba - garantat - manuale la inceputul scolii.

In data de 15 septembrie, Ministerul Educatiei Nationale a pus in transparenta decizionala un proiect de Hotarare de Guvern prin care Regia Autonoma Editura Didactica si Pedagogica (EDP) ar deveni societate pe actiuni cu un unic proprietar, statul, avand dreptul de a publica in mod exclusiv manualele scolare.
19-10-2017
Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a explicat, joi, ca taxa de solidaritate de 2% va fi un fond prin care se doreste asigurarea angajatului in cazul in care firma a intrat in insolventa. 90% din acest procent va merge insa la bugetul de stat, potrivit ministrului.

Finante: Contributia pentru solidaritate sociala "nu este o taxa noua"

Contributia pentru solidaritate sociala "nu este o taxa noua, ci o contributie sociala corelata cu masura privind reducerea numarului contributiilor sociale si cu necesitatea asigurarii prestatiilor sociale de care beneficiaza salariatii", precizeaza, joi, intr-un comunicat, Ministerul Finantelor.

Institutia mentioneaza ca aceasta contributie este "in conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurari sociale, cum ar fi principiul contributivitatii si cel al solidaritatii sociale".

"Contributia se plateste la bugetul de stat si se datoreaza de catre angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinata alimentarii Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale si asigurarii necesarului pentru plata prestatiilor din domeniul asigurarilor sociale de care beneficiaza salariatii, cum ar fi indemnizatiile pentru somaj, indemnizatiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de munca si boli profesionale. Nivelul contributiei este stabilit astfel incat sa asigure necesarul pentru plata prestatiilor sociale de care beneficiaza salariatii", arata Ministerul Finantelor.

In ceea ce priveste Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, "obligativitatea constituirii acestuia este instituita prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificarile aduse prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicata in Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002", se mai arata in comunicat.

Din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se asigura plata salariilor in situatia in care angajatorii intra in insolventa, in limita a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a anuntat miercuri seara, la Antena 3, ca din 2018 angajatorii vor plati o taxa de solidaritate de 2% din fondul de salarii. "Este o taxa reglementata si printr-o directiva europeana, pe care o plateste angajatorul la fondul de salarii. Este o directiva europeana care reglementeaza pentru fondul de salarii o anumita taxa (...) O plateste angajatorul la fondul de salarii, sa aiba si el o responsabilitate fata de bugetul de stat", a spus Ionut Misa.

Oficialul a insistat ca aceasta taxa "se aplica la fondul de salarii, care nu poate fi eliminata sau comasata cu alte categorii de contributii".

Iar joi, la un eveniment pe teme de Sanatate, a explicat ca taxa de solidaritate de 2% va fi un fond prin care se doreste asigurarea angajatului in cazul in care firma a intrat in insolventa. 90% din acest procent va merge insa la bugetul de stat.

"E vorba de o contributie de solidaritate sociala, nu e taxa noua. In baza legii 200 din anul 2006 exista un fond de sprijinire a salariatilor pentru care angajatorul nu plateste contributii. Exista, de asemenea, o directiva europeana, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementeaza instituirea unui fond pentru toti angajatii pentru companiile la care au lucrat si au intrat in insolventa. Se doreste asigurarea angajatului in situatia in care angajatorul nu i-a platit contributiile si intra in insolventa", a declarat ministrul Finantelor.

Ministrul sustine ca poate fi stabilita orice valoare, iar directiva europeana nu prevede un procent fix.

"Acest 2% nu inseamna integral fondul de salarii. O parte se va continua ca venit la bugetul de stat, ca ulterior de la bugetul de stat sa fie acoperite financiar pentru partea de sanatate si pentru asigurari sociale. Din 2 % ,90 % merge la bugetul de stat pentru a acoperi diferite destinatii in functie de solutiile bugetare, si 10 % catre sprijinirea tuturor salariatilor care se pot confrunta cu o situatie in care angajatorul intra in insolventa si nu le achita obligatiile angajatilor, fiindu-i afectata pensia. 90% va fi venit la bugetul de stat si va avea ca destinatia plata catre anumite obligatii sociale", spune Misa.

Masura ar urma sa fie aplicata incepand cu 1 ianuarie 2018, fiind in circuitul de avizare, urmand a fi postata pe site in perioada urmatoare, a explicat Misa, precizand ca toate tarile din UE aplica acest procent.
Guvernul a prelungit perioada de valorificare a tomatelor obtinuta din ciclul II de vegetatie, intre 23 octombrie - 20 decembrie, astfel incat producatorii vor avea posibilitatea sa primeasca mai devreme sumele decontate de stat si, implicit, sa poata pregati din timp serele si solariile pentru noul sezon de recolta.

Producatorii agricoli sustinuti prin program guvernamental sa cultive tomate in spatii protejate (sere, solarii), in vederea asigurarii necesarului de consum intern, isi vor putea valorifica productia realizata intr-o perioada de timp mai mare, respectiv incepand cu data de 23 octombrie, a informat Executivul, precizand ca perioada de valorificare a productiei de tomate din spatii protejate obtinuta din ciclul II de vegetatie, a fost stabilita intre 23 octombrie-20 decembrie.

Astfel, perioada de timp a fost prelungita, prin devansarea cu o saptamana a termenului de la care producatorii isi pot vinde produsele.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate in spatii protejate a fost decisa si in contextul in care, din cauza factorilor de mediu, s-a redus perioada de valorificare a productiei de tomate cultivate in camp.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse in spatii protejate vine in sprijinul producatorilor, care vor avea posibilitatea sa primeasca mai devreme sumele decontate de stat si, implicit, sa poata pregati din timp serele si solariile pentru noul sezon de recolta.

Pentru a fi eligibili acordarii acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa detina o suprafata cultivata cu tomate in spatii protejate de minimum 1000 mp; sa obtina o productie de minimim 2 kg de tomate/mp si sa valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedita cu documente justificative, de pe suprafata de teren mentionata; sa fie inregistrati in evidentele Registrului agricol deschis la primariile in a caror raza administrativ-teritoriala se afla suprafetele cultivate cu tomate in sere si solarii.

Consiliul Concurentei a propus deja amendarea legii, astfel incat sa poata cere informatii privitoare la preturi si in afara investigatiilor pe care le efectueaza. Daca Parlamentul va aproba propunerile, toate companiile vor putea fi obligate sa furnizeze periodic date si informatii care influenteaza preturile cu amanuntul ale produselor.

"Propunerile de modificare a legii concurentei au fost transmise inca din vara Parlamentului, astfel incat sa poata fi cerute companiilor date si informatii privitoare la preturi si in afara investigatiilor pe care le efectueaza Consiliul Concurentei", au declarat pentru Adevarul surse apropiate discutiilor.

Daca Parlamentul va aproba amendamentele, Consiliul Concurentei va avea cadrul legal pentru a realiza comparatoare de preturi pentru toate domeniile, nu numai pe domeniul carburantilor (intentia abia anuntata) si retail (lansat vara trecuta).

In baza acestor reglementari, companiile pot fi obligate sa transmita Autoritatii date si informatii referitoare la factorii care influenteaza nivelul preturilor cu amanuntul, dar si cu privire la alte aspecte, cum ar fi stocurile minime, a informat autoritatea.

"Comparatorul preturilor ar putea scadea preturile platite de consumatori, creandu-se adevarate conditii de concurenta", au spus sursele citate.

Memorandum pentru compararea preturilor carburantilor

Miercuri, Guvernul a aprobat Memorandumul privind crearea unui sistem de monitorizare a preturilor pentru carburanti, astfel incat acestia sa poata alege carburantii auto cu cel mai bun raport pret-calitate. Potrivit Consiliului Concurentei, cresterea transparentei pentru consumatori ar putea accentua gradul de concurenta pe piata comercializarii cu amanuntul de carburanti auto, cu implicatii benefice asupra pretului carburantilor, dar si asupra calitatii acestora, serviciilor oferite in statiile de distributie a carburantilor etc.

"Pentru realizarea acestei aplicatii trebuie creata o baza de date care sa contina lista tuturor companiilor care comercializeaza carburanti, amplasarea geografica a benzinariilor detinute de fiecare, tipurile de carburanti (benzina si motorina) comercializate in fiecare benzinarie, preturile la pompa practicate. Ca urmare, intentionam amendarea corespunzatoare a legii concurentei, astfel incat sa se creeze cadrul legal in baza sa putem solicita date si informatii companiilor active pe piata, ceea ce va permite si monitorizarea activa a preturilor practicate de companiile petroliere" a declarat Bogdan Chiritoiu, Presedintele Consiliului Concurentei.

Urmand exemplul Autoritatii de Concurenta din Germania, Consiliul Concurentei va pemite accesul la baza de date, in anumite conditii, si a altor dezvoltatori de aplicatii similare, astfel incat consumatorii sa aiba la dispozitie mai multe platforme care vor oferi facilitati diferite.

Consiliul Concurentei investigheaza "rigiditatea" preturilor carburantilor

La inceputul acestui an, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie sectoriala pe piata comercializarii de carburanti auto, avand in vedere rigiditatea observata a preturilor la comercializarea cu amanuntul a carburantilor in Romania. Acest fenomen a fost constatat din evolutia comparativa a preturilor practicate in Romania si a mediei preturilor la nivel european, dar si din felul in care au evoluat preturile interne raportat la modificarile cotatiilor internationale la produsele petroliere.

In cadrul acestei investigatii, se analizeaza o gama larga de date si informatii de la companiile care actioneaza pe aceasta piata inclusiv evolutia preturilor cu amanuntul la carburanti.

Reamintim ca Autoritatea de Concurenta a instrumentat si a sanctionat doua cazuri de intelegeri de tip cartel pe piata carburantilor.

In primul caz, 6 companii petroliere au fost sanctionate cu peste 200 milioane euro, Consiliul Concuretei castigand toate procesele prin care acestea au contestat sanctiunile. Companiile amendate sunt OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, Lukoil Romania SRL, Mol Romania Petroleum Products si ENI Romania.

In cel de-al doilea caz, 3 companii din domeniul comercializarii angro de carburanti au fost amendate cu aproximativ 3,7 milioane euro. Cea mai mare amenda - de 15,2 milioane de lei, a fost aplicata Tinmar Ind Bucuresti, Planoil Bucuresti fiind amendata cu 1,31 milioane de lei, iar Planoil Industries Bucuresti cu 306.933 lei.

Ministrul Sanatatii, Florian Bodog, a declarat ca salariile angajatilor din sistemul de sanatate nu vor scadea, ci vor creste, in contextul in care mii de cadre medicale protesteaza, joi, in Piata Victoriei, mentionand ca se face o "confuzie de termeni".

"Este vorba despre o confuzie de termeni. Salariile nu scad, din contra, salariile cresc. Exista insa anumite voci care sustin ca, din cauza faptului ca nu se vor acorda sporurile la cuantumul maxim, exista posibilitatea sa scada veniturile. Noi in momentul de fata facem simulari pe aceste scenarii. (...) Doamna ministru al Muncii a si lansat ieri o propunere cu care sindicatele au fost de acord. Vineri va avea loc o intalnire pe aceasta tema pentru a calcula exact pe fiecare familie profesionala sau pe fiecare specialitate, salariul si sporul aferent, in asa fel incat, sa nu existe scaderi de venituri", a declarat ministrul Sanatatii.

Florian Bodog a explicat ca politica guvernamentala prevede cresteri salariale atat pentru medici, cat si pentru asistente.

"Ceea ce vreau sa subliniez este faptul ca, in politica guvernamentala, avem cresterea salariilor pentru medici si asistente medicale pentru ca ne dorim ca acesti profesionisti din domeniu sanatatii sa ramana in tara pentru a acorda asitenta medicala, insa nu neglijam si celelalte categorii profesionale, care isi desfasoara activitatea in domeniul medical si care consideram ca sunt la fel de importante pentru sistem", a adaugat Florian Bodog.

Cei peste 5.000 de protestatari din sistemul sanitar, nemultumiti de eliminarea sporurilor si de transferul contributiilor sociale, au ajuns, joi, in Piata Victoriei, dupa ce au pornit in mars de la Piata George Enescu, ei urmand sa intre la negocieri cu premierul Mihai Tudose.

"Ii vom spune premierului ca nu suntem multumiti de Legea 153. Ii vom spune ca regulamentul de sporuri este parte a filosofiei salariale in sanatate si ca aici se face departajarea pentru ture, loc greu de munca. Trebuie sa gasim solutii ca sa preintampinam toate aceste lucruri", a spus, pentru MEDIAFAX, liderul Federatiei Sanitas, Leonard Barascu.

La negocieri va fi prezent si ministrul Sanatatii, Florian Bodog.
Masurile sunt incluse intr-un Proiect de lege privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati, schimbarea conturilor de plati si accesul la conturile de plati cu servicii de baza. Documentul a trecut asta-vara de Senat, iar acum urmeaza sa ajunga la votul decisiv al Camerei Deputatilor, fiind propus pentru adoptare.

Bancile nu vor mai putea sa perceapa anumite comisioane pentru conturile de plati cu servicii de baza, atunci cand este vorba de persoanele fizice cu venituri lunare peste dublul salariului minim brut (adica, in momentul de fata, venituri lunare de peste 2.900 de lei). Concret, institutiile de credit vor fi nevoite sa ofere gratuit mai multe servicii, potrivit AvocatNet.ro.

Bancile care vor percepe comisioane pentru serviciile gratuite stabilite de propunerea legislativa in cazul conturilor de baza vor risca sa fie amendate cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de lei.

In plus, institutiile vor putea fi obligate sa restituie banii incasati ilegal, altfel vor risca amenzi intre 50.000 si 100.000 de lei. De constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se vor ocupa reprezentantii Protectiei Consumatorilor, fie la sesizarea consumatorilor sau a asociatiilor de consumatori, fie din oficiu.
17-10-2017
Sistemul de plata defalcata a TVA este o noutate absoluta pentru practica fiscala din Romania si, asa cum era de asteptat in aceasta perioada de inceput, mai sunt lucruri de imbunatatit, arata, intr-o analiza privind functionarea sistemului, Alex Milcev, partener, Liderul Departamentului de asistenta fiscala si juridica, EY Romania.

Dupa doua saptamani de la aplicarea sa optionala, Milcev a testat si a identificat primele probleme practice, de baza, ale masurii, pe care le redam mai jos:

1. Adaptarea sistemelor IT si a proceselor de incasari si plati dureaza

Adaptarea la cerintele sistemului de plata defalcata a TVA mareste timpul de lucru al departamentului financiar, in functie de complexitatea operatiunilor. Pana la finalul perioadei de tranzitie, aplicarea sistemului necesita multa munca suplimentara si poate creste riscul de eroare (acest risc e direct proportional cu numarul de plati si incasari). De exemplu, facturile primite de la furnizorii care aplica plata defalcata a TVA sunt extrase si platite manual, in prezent. Erorile sunt sanctionate aspru, astfel ca e nevoie de multa atentie.

2. Trezoreria nu e pregatita - E nevoie de imbunatatiri si de online banking

Tranzactiile prin contul de trezorerie necesita prezenta fizica la sediul trezoreriilor, deoarece functionalitatile online promise nu sunt disponibile. Colegii nostri au fost martorii unor situatii suprinzatoare, in timp ce asteptau la coada la sediile trezoreriei (in loc sa rezolve totul online in 5 minute): nu puteau fi eliberate extrase de cont sau nu a putut fi acceptata depunerea de numerar de catre un contribuabil. Motivul invocat a fost similar cu cel invocat si de contribuabili: trezoreriile nu sunt pregatite.

3. Retragerea banilor din contul de TVA

Sumele disponibile in contul de TVA au o utilizare limitata. Mai mult, procedura pentru retragerea acestor sume in contul curent a fost adoptata saptamana aceasta. Astfel, nu am reusit sa testam respectarea termenului de 3 zile lucratoare pentru aprobarea transferului de sume din contul de TVA in contul curent. In cazul contribuabililor care doresc sa plateasca datorii fara TVA (e.g. credite, facturi primite de la furnizori externi fara TVA), sumele din contul de TVA sunt indisponibile. Astfel, in cazul contribuabililor cu resurse financiare limitate, poate fi necesara accesarea unei linii de credit, atragand costuri suplimentare.

Este necesara o analiza temeinica a fluxurilor de numerar inainte de aplicarea platii defalcate a TVA. In urmaa acestei analize, pot fi anticipate costurile de finantare suplimentare sau lipsa de lichiditati.

4. Cel putin o parte din banci sunt pregatite

Am fost placut suprinsi de faptul ca am primit o atentionare de la banca privind fondurile insuficiente din contul de TVA, insotita de instructiuni privind alimentarea acestuia cu sumele disponibile in contul curent. Se pare ca exista si categorii care s-au pregatit temeinic pentru aplicarea acestui sistem".

Potrivit reprezentantului EY, sistemul de plata defalcata a TVA este departe de a fi perfect, dar in momentul de fata este in vigoare. Exista in prezent discutii pentru modificarea lui, in sensul aplicarii doar in cazul firmelor care intra in insolventa, in faliment sau cu "istoric fiscal incoerent". EY Romania sustine eliminarea aplicarii obligatorii a platii defalcate a TVA sau implementarea unor masuri alternative: amanarea obligativitatii platii defalcate a TVA pana la 1 ianuarie 2019 sau aplicarea optionala intr-o forma simplificata. Totusi, decizia imbunatatirii sistemului actual ar trebui luata cat mai repede, pentru a permite contribuabililor adaptarea la noile reguli, spun acestia.

Saptamana trecuta, in presa centrala au aparut o serie de articole referitoare la renasterea impozitului pe bacsis, masura fiscala ce a fost in vigoare acum cativa ani, dar pentru o foarte scurta perioada de timp, in iulie 2015 fiind eliminata.

Unele dintre articole faceau referire chiar la un presupus proiect de act normativ care s-ar afla deja in lucru la minister.

MFP a dezmintit acest lucru, potrivit unui comunicat de presa.

"In cadrul departamentelor Ministerului Finantelor Publice nu exista un proiect sau un draft de proiect cu privire la impozitarea bacsisului in acest moment. In cursul saptamanii trecute, o serie de operatori economici si-au exprimat dorinta revenirii la reglementari privind evidenta contabila si modul de distribuire a acestuia, in cadrul unui eveniment la care au participat si reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice", scrie in comunicatul ministerului.

Asadar, impozitarea bacsisului nu este, la acest moment, printre grijile celor din MFP. Totusi, asa cum atrag atentia si cei de la minister, bacsisul nu scapa printre randurile legislatiei fiscale. Bacsisul incasat de chelner sau alt tip de salariat este considerat venit din alta sursa si impozitat, potrivit Codului fiscal, cu 16%.
Comisia de buget finante a amanat pentru o data ulterioara discutia ce privea un amendament la ordonanta privind split TVA depus de catre Eugen Teodorovici, motivand ca Ministerul Finantelor va aduce schimbari.

"Inca mai sunt analize la nivelul Guvernului pentru a gasi o formula mai buna. M-au rugat si colegii de la Finante sa mai amanam", a precizat presedintele comisiei, Eugen Teodorovici.

Senatorii din comisia de buget-finante au aprobat, in data de 26 septembrie, un amendament la ordonanta privind split TVA, care modifica legea astfel incat ea sa se aplice optional de la 1 ianuarie, numai pentru companii de stat si pentru firme care au relatii contractuale cu statul, urmand sa se analizeze eficienta, in cazul in care se doreste obligativitatea din 2019. Martea trecuta, plenul Senatului a retrimis ordonanta cu amendamentul la comisia de buget, pentru un raport suplimentar.

Acesta a fost, insa, amanat, potrivit lui Teodorovici.

Decizia vine dupa ce, luni, premierul Mihai Tudose a anuntat ca masura privind split TVA va fi modificata si flexibilizata, pentru ca ea sa nu se mai aplice din 2018 tuturor firmelor, ci numai celor aflate in insolventa, faliment, celor care inregistreaza datorii in plata TVA si companiilor de stat.

"Vom veni in scurt timp cu o noua forma a colectarii defalcate a TVA, care va raspunde solicitarilor formulate in aceasta perioada de reprezentantii mediului de afaceri", a subliniat seful Executivului, la o intalnire cu reprezentantii Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR).

Tudose a precizat, astfel, ca masura split TVA va fi modificata si flexibilizata in dezbaterile din Parlament, in concordata cu propunerile rezultate din discutiile cu reprezentantii mediului de afaceri. Mai exact, colectarea defalcata a TVA nu se va mai aplica pentru toate firmele incepand cu 2018, ci doar pentru cele aflate in insolventa, faliment, cele care inregistreaza datorii in plata TVA, companiile cu capital de stat.

La acest moment, plata defalcata a TVA a intrat in vigoare de la 1 octombrie, optionala pentru firme si ramane obligatorie de la 1 ianuarie 2018.